ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 27 decembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, constată:

Prin încheierea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Pitești, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești.

S-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpata A. trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii a câte două infracțiuni de fals în declarații prev. de art. 326 C. pen. și înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Pentru a se hotărî astfel, Judecătoria Pitești a reținut că prin rechizitoriul întocmit la data de 19.07.2022 în dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei A. sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. și două infracțiuni de fals în declarații prev. de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În fapt, prin actul de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatei, în esență, că "la data de 25.07.2017, cu ocazia încheierii promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare, autentificată sub nr. x/25.07.2017, a declarat necorespunzător adevărului că imobilul (teren și construcții) situat în comuna Domnești, intr. Floare de Tei nr. 6, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, 107/8, lot x, intabulat în CF nr. x, nu este grevat de sarcini (deși la acea dată imobilul era ipotecat în favoarea S.C B.) în vedere producerii unei consecințe juridice, respectiv a încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare cu persoana vătămată C. și a introdus-o în eroare pe aceasta, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că imobilul nu este grevat de sarcini (deși la acea dată era ipotecat în favoarea S.C B.), iar în urma promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare a obținut un folos patrimonial, respectiv avansul de 32.500 euro, corelativ cu pricinuirea unei pagube persoanei vătămate de 32.500 euro.

Tot în sarcina inculpatei s-a reținut și că "la data de 01.03.2018, în fața notarului public D. din cadrul Biroului Individual Notarial D., situat în București, b-dul x, nr. 61, bl. 8p, et. l, cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. x/01.03.2018, având ca obiect vânzarea imobilului din comuna Domnești, intrarea Floare de Tei, nr. 6, jud. Ilfov, grevat de dreptul de ipotecă în favoarea S.C. B. S.A, a indus în eroare persoana vătămată C., prin mandatar E., prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că suma de 32.500 EURO virată în contul acesteia cu ocazia perfectării contractului de vânzare cumpărare nr. x/01.03.2018 va fi folosită în vederea rambursării parțiale a creditului contractat de la S.C. B. S.A., aceasta procedând la folosirea sumei în alt scop, pricinuind persoanei vătămate o pagubă în valoare de 32.500 euro".

După înregistrarea dosarului, potrivit art. 344 alin. (2) C. proc. pen., inculpatei i s-a comunicat copia certificată a rechizitoriului și i s-a adus la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Aceleași drepturi au fost aduse la cunoștință și persoanei vătămate.

La data de 22.08.2022, inculpata a formulat în scris excepții în legătură cu neregularitatea actului de sesizare, solicitând a se constata că acesta nu este regulamentar întocmit în sensul că au fost încălcate disp. art. 328 C. proc. pen., art. 10 C. proc. pen. și respectiv art. 6 și 8 CEDO.

(...)

Potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (4) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a stabilit termen de soluționare a excepțiilor invocate de inculpată în prezența procurorului, a persoanei vătămate, la data de 22.09.2022.

La termenul acordat, în condițiile art. 47 alin. (2) și (4) C. proc. pen., din oficiu, judecătorul de cameră preliminară a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești, raportat la dispozițiile art. 41 alin. (1) și (5) teza finală C. proc. pen., reprezentantul Ministerului Public și apărătorii aleși ai inculpatei solicitând admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Deliberând cu prioritate asupra excepției invocate din oficiu, judecătorul de cameră preliminară a constatat că Judecătoria Pitești nu este competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 342 alin. (1) C. proc. pen. "obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală".

Referitor la competența materială judecătorul de cameră preliminară constată că pentru infracțiuni de natura celor reținute în sarcina inculpatei nu este stabilit prin normele procesual penală o competență de soluționare în favoarea instanțelor superioare, iar inculpata nu are vreuna dintre calitățile speciale care să atragă competența unor astfel de instanțe, astfel că sub acest aspect Judecătoria Pitești ar putea fi competentă să soluționeze prezenta cauză conform art. 35 alin. (1) C. proc. pen. care prevede că judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

În ceea ce privește însă determinarea competenței teritoriale a instanțelor de judecată, s-a arătat că aceasta se realizează în funcție de criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen. potrivit căruia, pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României, competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: locul săvârșirii infracțiuni (forum delicticomissi), astfel cum este acesta definit în alin. (2) al aceluiași text de lege; locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul (forum deprehensionis); locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta (forum domicilii) și locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate (forum domicilii victimae).

Potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. pen., prin "locul săvârșirii infracțiunii" se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Potrivit art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Aplicând aceste dispoziții legale la datele concrete ale cauzei, judecătorul de cameră preliminară a constatat că Judecătoria Pitești nu se încadrează în ordinea stabilită de art. 41 alin. (1) C. proc. pen., urmărirea penală fiind efectuată fără a fi respectată această ordine.

Astfel în privința locului săvârșirii infracțiunilor reținem că acesta nu se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Pitești, prin actul de sesizare indicându-se presupuse manopere dolosive efectuate de inculpata A. la datele de 25.07.2017 și 01.03.2018 cu prilejul autentificării unei promisiuni de vânzare cumpărare și respectiv a unui contract de vânzare cumpărare în fața notarului public D. care are sediul în mun. București, b-dul x, nr. 61, bl. 8p, et. l.

Inculpata nu a fost prinsă în flagrant, cercetarea acesteia realizându-se în baza plângerii formulate de persoana vătămată, iar din actele dosarului rezultă că inculpata domiciliază în com. Domnești, sat Domnești, nr. 116 D, jud. Ilfov.

În opinia instanței împrejurarea că persoana vătămată are domiciliul în mun. Pitești nu poate atrage competența Judecătoriei Pitești, întrucât dispozițiile art. 41 C. proc. pen. instituie o ordine de preferință pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, stabilind criterii pentru determinarea competenței teritoriale. De altfel, persoana vătămată constituită parte civilă și-a ales domiciliul unde să i se comunice acte de procedură în com. Domnești, sat Tegheș, str. x, jud. Ilfov, adresă care de asemenea nu se află în circumscripția Judecătoriei Pitești.

Prin sentința penală nr. 666 din 12 decembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, în baza art. 47 alin. (3) raportat la alin. (2) C. proc. pen.., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București, invocată de judecătorul de cameră preliminară.

În baza art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), (3) și (4) C. proc. pen.., s-a declinat către Judecătoria Pitești, competența de soluționare a cauzei privind pe inculpata A. (d.u.p. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești).

În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență.

S-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 6 București a constatat că, în speță, există o competență alternativă, după criteriul locului săvârșirii infracțiunii, între Judecătoria Pitești și Judecătoria Sectorului 6 București.

În cauză, inculpata A. a fost trimisă în judecată pentru o pretinsă infracțiune de fals în declarații și două pretinse infracțiuni de înșelăciune.

În dezacord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Pitești, s-a reținut că, deși pretinsa declarare necorespunzătoare a adevărului și pretinsele induceri în eroare ar fi avut loc, într-adevăr, în mun. București, urmarea pretinsei activități infracționale, în ceea ce privește faptele de înșelăciune, a avut loc în mun. Pitești.

Potrivit art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Așadar, infracțiunea de înșelăciune este o infracțiune de rezultat și se consumă în momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate.

În cauză, în rechizitoriu se reține că paguba s-a produs în patrimoniul părții civile C. și constă în două sume de câte 32.500 euro, virate în contul inculpatei.

Or, la data pretinselor fapte partea civilă avea domiciliul în mun. Pitești, iar în lipsa altor elemente care să conducă la o concluzie contrară, acesta este locul unde își exercita drepturile și obligațiile cu caracter pecuniar ce formează patrimoniu. Prin urmare, pretinsa pagubă în patrimoniul părții civile s-a produs tot în mun. Pitești.

În plus, din extrasele de cont bancar rezultă că banii au fost transferați către inculpată din contul părții civile deschis și administrat de F.. Așadar, după efectuarea viramentului, paguba s-a produs la sediul sucursalei din mun. Pitești, unde a fost autorizată tranzacția.

Pe cale de consecință, în cauză exista o competență alternativă între Judecătoria Pitești și Judecătoria Sectorului 6 București. Totodată, întrucât urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea ordinii prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.., nu sunt aplicabile dispozițiile art. 41 alin. (5) C. proc. pen.., ci dispozițiile alin. (41) alin. (4) teza a II-a C. proc. pen.., întrucât în cauză au fost sesizate, în mod succesiv, Judecătoria Pitești și, ulterior, Judecătoria Sectorului 6 București, astfel că primei instanțe sesizate (Judecătoria Pitești) îi revenea competența de soluționare a cauzei.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Pitești, în considerarea celor ce succed:

Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; și d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, conform art. 41 alin. (2) C. proc. pen.

În ceea ce privește ordinea de prioritate a criteriilor de determinare a competenței teritoriale prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 41 alin. (5) din același act normativ, aceasta se aplică doar în cazul sesizării simultane a instanțelor, respectiv în cazul sesizării instanței de către procuror, care este obligat astfel, să o respecte, chiar dacă, în consecință, urmează să sesizeze o altă instanță decât cea pe lângă care funcționează.

Așadar, ordinea de prioritate arătată mai sus (preferința legală) se aplică atunci când două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Altfel, conform alin. (3) al art. 41 C. proc. pen., în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

Totodată, potrivit alin. (4) al art. 41 C. proc. pen., când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele prevăzute la alin. (1), competența revine instanței mai întâi sesizate.

În speță, prin rechizitoriul nr. x/2019 din data de 19.07.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei A. sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. și două infracțiuni de fals în declarații prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reținut că, la data de 25.07.2017, cu ocazia încheierii promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare, autentificată sub nr. x din 25.07.2017, inculpata A. a declarat necorespunzător adevărului că imobilul (teren și construcții) situat în comuna Domnești, intr. Floare de Tei nr. 6, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, 107/8, lot x, intabulat în CF nr. x, nu este grevat de sarcini (deși la acea dată imobilul era ipotecat în favoarea S.C B.) în vedere producerii unei consecințe juridice, respectiv a încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare cu persoana vătămată C. și a introdus-o în eroare pe aceasta, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că imobilul nu este grevat de sarcini (deși la acea dată era ipotecat în favoarea S.C B.), iar în urma promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare a obținut un folos patrimonial, respectiv avansul de 32.500 euro, corelativ cu pricinuirea unei pagube persoanei vătămate de 32.500 euro.

Totodată, în sarcina inculpatei s-a reținut și că, la data de 01.03.2018, în fața notarului public D. din cadrul Biroului Individual Notarial D., situat în București, b-dul x, nr. 61, bl. 8p, et. l, cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. x/01.03.2018, având ca obiect vânzarea imobilului din comuna Domnești, intrarea Floare de Tei, nr. 6, jud. Ilfov, grevat de dreptul de ipotecă în favoarea S.C. B. S.A, a indus în eroare persoana vătămată C., prin mandatar E., prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că suma de 32.500 EURO virată în contul acesteia cu ocazia perfectării contractului de vânzare cumpărare nr. x/01.03.2018 va fi folosită în vederea rambursării parțiale a creditului contractat de la S.C. B. S.A., aceasta procedând la folosirea sumei în alt scop, pricinuind persoanei vătămate o pagubă în valoare de 32.500 euro".

Examinând actele dosarului, în acord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 6 București, Înalta Curte reține că activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatei A. s-a desfășurat atât în aria de competență a Judecătoriei Pitești - deoarece rezultatul infracțiunilor de înșelăciune (paguba în patrimoniul părții civile C., ce avea domiciliul în mun. Pitești) s-a produs în momentul în care banii au fost transferați către inculpată din contul părții civile, deschis și administrat de F., cât și în aria de competență a Judecătoriei Sectorului 6 București - întrucât presupusa declarare necorepunzătoare adevărului de către inculpata A., la datele de 25.07.2017 și 01.03.2018, a avut loc cu prilejul autentificării unei promisiuni de vânzare cumpărare, respectiv a unui contract de vânzare cumpărare, în fața notarului public D. care are sediul în mun. București.

Raportând dispozițiile legale menționate la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte reține că dacă o faptă este săvârșită pe raza de competență a mai multor instanțe, devine competentă oricare dintre acestea, având prioritate instanța care a fost prima sesizată, în speță, Judecătoria Pitești.

În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili că instanța competentă a soluționa cauza privind pe privind pe pe inculpata A. este Judecătoriei Pitești, instanță căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpata A. în favoarea Judecătoriei Pitești, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 decembrie 2022.