ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 597/2022

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 136 din data de 14 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, s-a respins excepția inadmisibilității contestației la executare.

S-a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de petentul condamnat A. referitoare la Sentința penală nr. 127/F/09 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosar nr. x/2020.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, următoarele:

La data de 5 aprilie 2022, condamnatul A. a formulat contestație la executare împotriva executării Sentinței penale definitive nr. 127/F/09.07.2020 pronunțate de către Curtea de Apel București, în Dosarul nr. x/2020, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., apreciind că hotărârea este vădit nelegală, întrucât au fost greșit aplicate dispozițiile de drept penal material, prin aceea că nu s-au avut în vedere toate hotărârile definitive de condamnare și nu s-au dedus toate perioadele executate și astfel, s-a ajuns la o pedeapsă rezultantă mult mai mare decât cea legală și pe care trebuie să o execute, solicitând, în final, a se aprecia că există o cauză de micșorare a pedepsei rezultante.

Astfel, s-a arătat că obiectul Dosarului penal nr. x/2020 al Curții de Apel București l-a format cererea condamnatului A. de contopire a pedepselor definitiv aplicate, întemeiată pe dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în urma admiterii căreia s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 16 ani 6 luni și 23 zile închisoare, în executarea căreia se află acum condamnatul.

La momentul formulării celei de-a doua cerere de contopire în Dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București, condamnatul A. a solicitat recalcularea pedepsei pe care o are de executat, pornindu-se de la următoarele hotărâri penale definitive:

- Sentința penală nr. 224/F/07.12.2016 pronunțată de către Curtea de Apel București., în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 a ICCJ - prin care s-a soluționat prima contopirea a pedepselor cu închisoarea stabilite în mod definitiv și cu autoritate de lucru judecat (expusă la pct. 8 din prezenta);

- Sentința penală nr. 1107/07.06.2018 pronunțată de către Judecătoria Brașov în Dosarul penal nr. x/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 191/07.03.2019 a Curții de Apel Brașov, în care s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 14 ani 2 luni și 15 zile (expusă la pct. 9 din prezenta);

- Sentința penală nr. 247/F/20.12.2019 a Curții de Apel București pronunțată în Dosar nr. x/2019, definitivă prin neapelare, prin care s-a recunoscut parțial Sentința penală nr. 1660 din data de 28 februarie 2012 a Tribunalului Corecțional din Lyon -Camera 16, Franța, definitivă prin neapelare în 2018 (hotărâre străină de condamnare pentru infracțiuni săvârșite în perioada 2004 - 2004), în baza prevederilor Legii nr. 302/2004, modificată, care vizează fapte săvârșite în perioada 2004 - 2006 pentru care A. a fost condamnat Ia o pedeapsă de 6 ani închisoare (redată la pct. 10 din prezenta);

- Sentința penală nr. 127/11.06.2019 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul penal nr. x/2018 prin care s-a reținut, în baza dispozițiile art. 551 din Legea nr. 254/2013, că A. beneficiază de un număr de 112 zile compensatorii pentru perioada executată (redată la pct. 11 din prezenta);

Cu titlu preliminar, contestatorul a expus situația sa juridică actuală, astfel cum aceasta a rezultat ca urmare a condamnărilor succesive pentru o pluralitate de infracțiuni, prin următoarele hotărâri penale naționale și internaționale, redate în ordinea datelor rămânerii definitive a soluțiilor de condamnare, însă și cu indicarea momentului/perioadei de săvârșire a fiecărei infracțiuni, precum și a mențiunilor referitoare la sancționarea recidivei/concursului - ce ar fi trebuit respectate prin valorificarea autorității de lucru judecat a hotărârilor penale definitive, respectiv:

Această hotărâre a fost recunoscută în România, pe cale incidentală, în baza art. 1411 din Legea nr. 302/2004 privind cooperare judiciară internațională în materie penală, în Dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Iași, în care condamnatul A. a fost judecat și condamnat pentru infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. (despre care se face vorbire la pct. 6 din prezenta).

În adresa emisă de către Tribunalul Regional Grodzisk Mazowiecki, Polonia, din data de 25.02.2016 (ce reprezintă filele x - 247 ale dosarului x/2015 al Judecătoriei Iași) se arată că numitul A. a fost efectiv privat de libertate în perioada 31.10.2001 - 25.09.2002, râmând un rest de executat de 4 zile închisoare din pedeapsa aplicată de 11 luni închisoare. Tribunalul Districtual din Varșovia, prin procedura din data de 30.07.2012, în Dosarul nr. x 1787/12, a acordat scutirea din executarea restului de pedeapsă, iar între timp s-a finalizat perioada de probă până la data de 30.07.2012.

Având în vedere data săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen., respectiv 04.11.2011, și data la care se consideră executată pedeapsa cu închisoarea de 11 luni stabilită prin sentința penală din data de 11.09.2002 pronunțată de către statul polonez, și anume 30.06.2012, precum și durata acestei pedepse, Judecătoria Iași a constatat, prin Sentința penală nr. 925/30.03.2016 pronunțată în Dosarul penal nr. x/2015, că inculpatul a săvârșit infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe în stare de pluralitate intermediară - potrivit art. 44 alin. (1) din C. pen., respectiv în stare de recidivă postcondamnatorie - potrivit art. 37 alin. (1) lit. a) din C. pen. de la 1969.

Reținând în Dosarul penal nr. x/2015 că judecata se face potrivit C. pen. de la 1969, care este legea mai favorabilă aplicabilă inculpatului, Judecătoria Iași a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 1401 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, recunoașterea, pe cale incidentală, pe teritoriul României, a sentinței penale din data de 11.09.2002 pronunțată în Dosarul nr. x 43/02 de către Tribunalul Regional din Grodzisk Mazowiecki, Polonia, prin care condamnatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 11 luni închisoare.

- 2 ani și 6 luni închisoare-pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin. (1) cu aplicarea art. 9 din Legea nr. 39/2003;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea 41 alin. (2) din C. pen. de la 1969 și art. 13 din C. pen. de la 1969;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea faptei de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin, (1) - (4) Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 din C. pen. de la 1969;

în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) din C. pen. de la 1969, Tribunalul Iași a dispus ca A. să execute o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare, din care s-a scăzut durata reținerii și arestării preventive de la 04.10.2006 - 22.10.2007 și de la 13.10.2010 - 06.11.2010, fiind emis Mandatul de executare nr. 375/12.06.2014.

- 1 an închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 din C. pen. de la 1969;

- 7 luni închisoare pentru port fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire de arme albe, prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 Legea nr. 61/1991, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen. de la 1969.

S-a constatat că aceste două infracțiuni sunt săvârșite în concurs real cu faptele pentru care condamnatul A. a fost judecat în Dosarul penal nr. x/2007, drept pentru care a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani aplicată prin Sentința penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iași (despre care se face vorbire la pct. 2 din prezenta) în pedepsele componente (respectiv, de 2 ani și 6 luni, 5 ani și 5 ani) și s-au aplicat dispozițiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) din C. pen. de la 1969, urmând ca inculpatul să execute pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare.

Totodată, a fost anulat Mandatul de executare nr. 375/12.06.2014 și s-a dispus emiterea unui nou mandat cu nr. 573/26.11.2014.

În Dosarul penal nr. x/2013 al Judecătoriei Sector 2 București s-a pronunțat Sentința penală nr. 538/18.06.2014, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1419/12.11.2014 a Curții de Apel București, pentru 6 infracțiuni concurente săvârșite în aceeași zi de 04.01.2013, astfel:

- 3 ani închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2) și 3 din C. pen. de la 1969 (în dauna părții vătămate S.C. B. S.R.L.), cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 3 ani închisoare pentru înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2) și 3 din C. pen. de la 1969 (în dauna părții vătămate S.C. C. S.R.L.), cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 6 luni închisoare pentru uz de fals, prev. de art. 291 din C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 6 luni închisoare pentru uz de fals, prev. de art. 291 din C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 6 luni închisoare pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având suspendai dreptul de a conduce, prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 6 luni închisoare pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având suspendat dreptul de a conduce, prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5 din C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsă cea mai grea de 3 ani închisoare, iar în baza art. 861 din C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5 noul C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare, potrivit art. 86 indice 2 alin. (1) C. pen. de la 1969.

Totodată, s-a constatat că infracțiunea dedusă judecății în Dosarul penal nr. x/2015 este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentințele penale nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iași definitivă la data de 12.06.2014 (expusă la pct. 2 din prezenta), nr. 550/24.03.2014 a Judecătoriei Iași definitivă la data de 25.11.2014 (expusă la pct. 3 din prezenta) și nr. 538/18.06.2014 a Judecătoriei Sectorul 2 București definitivă la data de 12.11.2014 (expusă la pct. 4 din prezenta), drept pentru care pedepsele anterioare au fost descontopite și repuse în individualitatea lor (respectiv: 2 ani și 6 luni; 5 ani; 5 ani; 1 an; 7 luni; 3 ani; 3 ani; 6 luni; 6 luni; 6 luni; 6 luni), a fost revocată suspendarea sub supraveghere stabilită de către Judecătoria Sectorul 2 București și aplicate dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012, coroborate cu cele ale art. 18 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 40. alin. (1) și (2) din C. pen., cu consecința aplicării pedepsei celei mai grele de 5 ani și a sporului fix și obligatoriu de 1/3 din toate celelalte pedepse. În acest fel s-a ajuns la pedeapsa rezultantă de 10 ani și 10 luni închisoare, din care se va deduse durata reținerii, arestări preventive și a pedepsei executate de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010, de la 27.11.2012 la 28.11.2012, de la 23.01.2013 la 04.09.2013, de la 12.06.2014 la zi.

Au fost anulate Mandatele de executare nr. 375/12.06.2014 (emis de Tribunalul Iași ca urmare a Sentinței penale nr. 266/29.06.2012 definitivă la data de 12.06.2014) și nr. 573/26.11.2014 (emis de Judecătoria Iași ca urmare a Sentinței penale nr. 550/24.03.2014 definitivă la data de 25.11.2014) și emiterea unui nou Mandat de executare nr. 59/26.04.2016.

În acest dosar, a solicitat condamnatul A. recunoașterea, pe cale incidentală, pe teritoriul României, a sentinței penale din data de 11.09.2002 pronunțată în Dosarul nr. x 43/02 de către Tribunalul Regional din Grodzisk Mazowiecki, Polonia, prin care fusese condamnat la pedeapsă de 11 luni închisoare în regim de executare, fiind privat de libertate în perioada 31.10.2001 - 25.09.2002 (cu un rest de executat de 4 zile, față de care, prin procedura din data de 30.07.2012 în Dosarul nr. x/12, Tribunalul Districtual din Varșovia a acordat scutirea din executarea restului de pedeapsă), iar la data de 30.07.2014 s-a finalizat perioada de probă.

Judecătoria Iași a constatat că pedeapsă cu închisoarea de 11 luni se consideră executată din momentul liberării condiționate, respectiv la data de 30.07.2012.

Totodată, Judecătoria Iași a constatat că condamnatul A. a săvârșit fapta pentru care este judecat în Dosarul penal nr. x/2016 în concurs cu infracțiunile pentru care inculpatul fusese condamnat prin Sentința penală nr. 550/24.03.2014 a Judecătoriei Iași (expusă la pct. 3 din prezenta), prin Sentința penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iași (expusă la pct. 2 din prezenta) și prin Sentința penală nr. 538/18.06.2014 a Judecătoriei Sectorul 2 București (expusă la pct. 4 din prezenta), prin raportare la data săvârșirii infracțiunii în cauză, respectiv 04.11.2011, care este anterioară rămânerii definitive a fiecăreia dintre cele 3 sentințe penale. Ca urmare, Judecătoria Iași a descontopit pedepsele aplicate inculpatului prin aceste 3 sentințe, le-a repus în individualitatea lor (respectiv: 1 an; 7 luni; 2 ani și 6 luni; 5 ani; 5 ani; 3 ani; 3 ani; 6 luni; 6 luni; 6 luni; 6 luni), iar în baza dispozițiilor art. 36, art. 33 și art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a contopit pedeapsa 8 luni cu aceste pedepse, a aplicat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni.

În continuare, Judecătoria Iași a aplicat dispozițiile art. 39 alin. (2) și ale art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. de la 1969 și art. 5 din C. pen. și a contopit pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare cu restul de 4 zile rămas neexecutat din pedeapsă de 11 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală din 11.09.2002, pronunțată în Dosarul nr. x 43/02 de către Tribunalul Regional din Grodzisk Mazowiecki, Polonia, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa totală de 5 ani și 6 luni închisoare, din care urmează a fi depusă perioada reținerii și arestării preventive de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010, de la 27.11.2012 la 28.11.2012, de la 23.01.2013 la 04.09.2013 și perioada executată începând cu data de 12.06.2014 la zi.

S-a retras Mandatul de executare nr. 573/26.11.2014 emis în baza Sentinței penale nr. 550/2014 a Judecătoriei Iași și s-a dispus emiterea unui nou mandat. Prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 Curtea de Apel Iași a respins apelul inculpatului și a dispus emiterea Mandatului de executare nr. 975/04.07.2016.

- condamnarea la pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (3) și 41 din C. pen.

- condamnarea la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la introducere în mod ilicit de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar, centru de reținere și arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ și centru de detenție, în scopul folosirii lor de către deținuți - faptă prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 185 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de către organele judiciare în cursul procesului penal, cu aplicarea art. 41 din C. pen.

pe care le-a contopit potrivit dispozițiilor C. pen. (art. 43 alin. (2), art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen.), urmând să fie executată pedeapsă cea mai grea de 3 ani și 8 luni închisoare la care adaugă sporul de 1/3 din pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, ce constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorii.

S-a constatat că cele două infracțiuni au fost comise de către inculpatul A. în concurs real și respectiv în timpul executării pedepsei de 5 ani, conform Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 573/2014 emis în baza Sentinței penale nr. 550/24.03.2014 a Judecătoriei Iași (expusă la pct. 3 din prezenta).

S-a constatat că faptele pentru care inculpatul A. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iași, definitivă la data de 12.06.2014 (expusă la pct. 2 din prezenta), prin Sentința penală nr. 550/24.03.2014 a Judecătoriei Iași definitivă la data de 25.11.2014 (expusă la pct. 3 din prezenta) și, respectiv prin Sentința penală nr. 538/18.06.2014 a Judecătoriei Sectorul 2 București definitivă la data de 12.11.2014 (expusă ia pct. 4 din prezenta) au fost comise în concurs real motiv pentru care s-au descontopit toate pedepsele rezultante la care a fost condamnat prin aceste hotărâri penale definitive, s-au repus în individualitatea lor și, în baza dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (3) și art. 36 din C. pen. de la 1969, s-au contopit toate aceste pedepse și s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 5 ani, din care s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 04.10.2006 la 22.10.2007, de la 13.10.2010 la 06.11.2010, de la 27.11.2012 la 28.11.2012, de la 23.01.2013 la 04.09.2013 și perioada executată începând cu data de 12.06.2014 la data de 27.04.2015 (data comiterii ultimului act material al infracțiunii de dare de mită în formă continuată pentru care s-a dispus condamnarea prin prezenta sentință).

S-a constatat că, la data de 27.04.2015, din pedeapsa de 5 ani în executarea căreia se afla, inculpatul mai avea de executat un rest neexecutat de 871 zile de închisoare (ce constituie prim termen al recidivei postcondamnatorii), la care s-a adăugat pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare stabilită în cauză, urmând ca condamnatul A. să execute în total 4 ani 6 luni și 871 zile de închisoare, din care urmează a se deduce perioada arestului preventiv și cea executată de la data de 27.04.2015, la zi.

Totodată, Curtea de Apel Iași a dispus retragerea Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 573/2014 emis în baza Sentinței penale nr. 550/24.03.2014 a Judecătoriei Iași și emiterea unui nou mandatat de executare la data rămânerii definitive. Hotărârea instanței de fond a fost menținută integral față de condamnatul A. prin Decizia penală nr. 359/A/23.09.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în baza căreia s-a emis Mandatul de executare nr. 8/23.09.2016.

Prin Sentința penală nr. 224/F/07.12.2016, pronunțată de către Curtea de Apel București, în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, au fost contopite pedepsele aplicate prin:

- Sentința penală nr. 51/23.02.2016 pronunțată de către Judecătoria Urziceni în Dosarul nr. x/2015, definitivă prin Decizia penală nr. 716/21.04.2016 a Curții de Apel București (ale cărei dispoziții au fost redate la pct. 5 din prezenta);

- Sentința penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curții de Apel Iași, pronunțate în Dosarul nr. x/2016 (ale cărei dispoziții au fost redate la pct. 5 din prezenta);

- Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași pronunțată în Dosarul nr. x/2015, definitivă prin Decizia penală nr. 359/A/23.09.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, ajungându-se la o pedeapsă totală de 4 ani 10 luni și 881 zile închisoare, din care se va deduce perioada executată începând cu data de 27.04.2015 la zi.

Prin Sentința de contopire nr. 224/F/07.12.2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2016 de către Curtea de Apel București, menținută în totalitate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 au fost reținute, cu autoritate de lucru judecat pentru situația juridică a condamnatului A. privitoare la pluralitatea de infracțiuni ce constituie antecedența sa penală și pentru care a fost definitiv condamnat, următoarele dispoziții:

"Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 359A/23.09.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:

- pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea de dare de mită prev. de art. 290 alin. (l C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (l C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen.

- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea de instigare la introducerea în mod ilicit de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, prev. de art. 47 rap. la art. 185 alin. (1), (2) din Legea 254/2013 cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată prin Sentința penală nr. 51/23.02.2016 pronunțată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curții de Apel București, în:

- pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 335 alin. (2) C. pen.

- pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 2044/12.06.2014 a ÎCCJ

- pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 550/24.03.2014 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 750/25.11.2014 a Curții de Apel Iași (contopite cu pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 2044/12.06.2014 a ÎCCJ)

- pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 538/18.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin Decizia penală nr. 1419/12.11.2014 a Curții de Apel București, secția 1 penală.

Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată prin Sentința penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curții de Apel Iași, în:

- pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie (contopită cu restul neexecutat de 4 zile din pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată prin sentința penală de la 11.09.2002 pronunțată de Tribunalul Regional din Grodzisk Mazowiecki, Polonia, recunoscută prin Sentința penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curții de Apel Iași);

- pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 550/24.03.2014 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 750/25.11.2014 a Curții de Apel Iași (contopite cu pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 2044/12.06.2014 a ÎCCJ);

- pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 538/18.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin Decizia penală nr. 1419/12.11.2014 a Curții de Apel București, secția I penală.

Constată că pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 550 noul C. proc. pen../24.03.2014 a Judecătoriei Iași, modificată și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 750 din 25.11.2014 a Curții de Apel Iași pronunțată în Dosarul nr. x/2013 (contopite cu pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iași. definitivă prin Decizia penală nr. 2044/12.06.2014 a ÎCCJ) și cele aplicate prin Sentința penală nr. 538 din 18.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin Decizia penală nr. 1419 din 12.11.2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, au fost contopite prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași, rezultând pedeapsa de 5 ani închisoare ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii pentru faptele săvârșite la data de 23.04.2015 și pentru care s-a dispus condamnarea petentului prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași.

Constată că faptele pentru care petentul a fost condamnat la pedepsele de 3 ani și 8 luni închisoare, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 359A/23.09.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție sunt concurente cu faptele pentru care petentul a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare prin Sentința penală nr. 51/23.02.2016 pronunțată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin decizia - Curții de Apel București și pedeapsa de 8 luni închisoare pentru care petentul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curții de Apel Iași.

În baza art. 43 alin. (2) C. pen., art. 10 din Legea 187/2012 și art. 39 C. pen. contopește pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași repuse în individualitatea lor cu pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 51/23.02.2016 pronunțată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curții de Apel București și pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curții de Apel Iași, urmând ca petentul condamnat să execute pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din celelalte pedepse, de 1 an, 2 luni și 10 zile închisoare, urmând să execute 4 ani, 10 luni și 10 zile, la care se adaugă restul rămas neexecutat din pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii, respectiv restul de 871 de zile închisoare, în final condamnatul urmând să execute 4 ani, 10 luni și 881 de zile de închisoare."

- 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea la data de 02.08.2012 a infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., în dauna persoanei vătămate D.;

- 6 luni închisoare, pentru săvârșirea la data de 02.08.2012 a infracțiunii de uz de fals, faptă prevăzută de art. 323 teza întâi din C. pen.

- 1 an și 5 luni închisoare, pentru săvârșirea la data de 25.10.2012 a infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., în dauna persoanei vătămate E.;

- 6 luni închisoare, pentru săvârșirea la data de 25.10.2012 a infracțiunii de uz de fals -faptă prevăzută de art. 323 teza întâi din C. pen.

desființată sub aspectul soluției privind pluralitatea de infracțiuni prin Decizia penală nr. 191/07.03.2019 a Curții de Apel Brașov, care a dispus astfel:

"Cu privire la pluralitatea de infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin hotărâri definitive distincte, Curtea reține că acesta a suferit o multitudine de condamnări, unele dintre fapte aflându-se în concurs, care apar însă comise și în stare de recidivă față de altele, context în care regimurile juridice ale celor două instituții se întrepătrund reciproc necesitând o soluționare unitară, într-o astfel de ipoteză, devine aplicabilă Decizia nr. 42/2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, conform căreia, "sfera concursului de infracțiuni, cu pluralitate infracțională, s-a închis prin rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru una dintre infracțiunile-concurente și, ca atare, tot ce precedă, alcătuiește-concursul, iar tot ce urmează constituie - recidivă", instanța a procedat la contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiunile considerate concurente, luând ca reper în acest sens cea dintâi hotărâre rămasă definitivă, după care pedeapsa rezultantă astfel determinată va constitui un prim termen al recidivei postcondamnatorii, al cărei regim juridic se va aplica doar prin raportare la infracțiunile reținute în această stare de recidivă.

În cauză, cea dintâi hotărâre de condamnare până la care toate faptele comise se vor considera în concurs este Sentința penală nr. 266/29.06.2012 a Tribunalului Iași, definitivă prin decizia penală 2004/12.06.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a căror pedeapsă rezultantă va constitui prim termen al recidivei postcondamnatorii pentru faptele comise ulterior, respectiv cele săvârșite la data de 27.04.2015, pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași definitivă, prin Decizia penală nr. 359/A/23.09.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmând ca restul de pedeapsă să fie astfel calculat prin raportare la această dată de 27.04.2015 (data comiterii ultimului act material al infracțiunii de dare de mită în formă continuată pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași); în cadrul concursului fiind reținute fapte comise în perioada ulterioară datei de 01.02.2014 a intrării în vigoare a noului C. pen., devin aplicabile întregii pluralități dispozițiile acestuia din urmă, conform art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului C. pen..".

Curtea de Apel Brașov a constatat că faptele pentru care inculpatul A. a fost condamnat prin sentința apelată la pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 5 luni închisoare, 6 luni închisoare și 6 luni închisoare sunt concurente cu toate pedepsele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv anterior datei de 27.04.2016 și că acest concurs constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii. Acest prim termen este format din pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa de 7 ani, 4 luni și 10 zile închisoare, reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate (1/3 din 2 ani și 6 luni închisoare + 5 ani închisoare + 1 an închisoare + 7 luni închisoare + 3 ani închisoare + 3 ani închisoare + 6 luni închisoare + 6 luni închisoare + 6 luni închisoare + 6 luni închisoare + 8 luni închisoare + 5 luni închisoare + 1 an și 6 luni închisoare + 1 an și 5 luni închisoare + 6 luni închisoare + 6 luni închisoare), pedeapsa principală rezultantă stabilită pentru inculpatul A. fiind astfel de 12 ani 4 luni și 10 zile închisoare.

"Va constata că faptele pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași definitivă, prin Decizia penală nr. 359/A/25.09.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie față de celelalte fapte aflate în concurs și a căror rezultantă constituie prim termen al recidivei.

Va constata că până la data de 27.04.2015 (data comiterii ultimului act material al infracțiunii de dare de mită în formă continuată pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin Sentința nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași), inculpatul a executat un număr de 955 de zile (2 ani, 7 luni și 25 de zile).

În baza art. 43 alin. (2) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1), lit. b) C. pen., va contopi pedepsele de 3 ani și 8 luni închisoare și pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicate prin sentința penală 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 8 luni închisoare, la care va adaugă un spor de 10 luni închisoare (1/3 din cealaltă pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare), rezultând o pedeapsă de 4 ani și 6 tuni închisoare, pe care o adaugă la restul de 9 ani, 8 - luni și 15 zile, rămas neexecutat din pedeapsa închisorii - 12 ani, 4 luni și 10 zile - închisoare - după scăderea perioadei de 2 ani, 7 luni și 25 de zile, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 14 ani 2 luni și 15 zile, din care se va scădea perioada de la 27.04.2015 la zi."

"În temeiul art. 172 alin. (3) - (4) și alin. (7) rap. la art. 167 alin. (1), art. 166 alin. (6) lit. a) și alin. (9) și art. 163 alin. (1) lit. a teza a II-a din Legea nr. 302/2004 (republicată), admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cu privire la condamnatul A. (...), în prezent încarcerat în Penitenciarul București - Rahova.

Dispune recunoașterea parțială, cu acordul statului emitent (Franța), a Sentinței penale nr. 1660 din data de 28 februarie 2012 a Tribunalului Corecțional din Lyon - Camera 16 (rectificată prin sentința penală clin data de 24 septembrie 2019 a aceleiași instanțe), referitoare la condamnatul A., cu excepția faptei privind pe victima F., pentru care acesta a fost condamnat în România, prin Sentința penală nr. 266 din data de 29 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Iași în Dosarul nr. x/2007, (rămasă definitivă la data de 12 iunie 2014).

Dispune executarea de către condamnat, într-un penitenciar din România, a pedepsei de 6 ani închisoare (calculată de autoritatea franceză emitentă a certificatului la 2.190 zile închisoare), aplicată prin sentința penală anterior menționată și nesupusă modificării ca efect al recunoașterii parțiale.

Constată că, în Franța, condamnatul nu a fost supus niciunei măsuri privative de libertate în cursul procedurii judiciare care a condus la condamnarea sa:

Deduce din pedeapsa de 6 ani închisoare perioadele de reținere și arestare din România, în vederea predării, în baza unor mandate europene de arestare, și anume 29 ianuarie 2007 - 27 februarie 2007, 07 decembrie 2010 și 18 iunie 2014 - 17 iulie 2014 și constată că predarea condamnatului către autoritățile franceze nu a mai avut loc.

Dispune emiterea mandatului de executare, cu privire la pedeapsa de 6 ani închisoare, la data rămânerii definitive a acestei sentințe."

"Constată că, contestatorul condamnat A. beneficiază, pentru un număr de 560 de zile executate în condiții necorespunzătoare (în perioadele 27.11.2012 la 28.11.2012, 23.01.2013 la 04.09.2013 și de la 12.06.2014 la 27.04.2015), de un număr de 112 zile compensatorii, conform art. 551 din Legea nr. 254/23.1.3, modificată prin Legea nr. 169/2017.

Reduce din restul de pedeapsă rămas neexecutat de 871 zile închisoare, rest adăugat la pedeapsa de 4 ani, 10 luni și 10 zile închisoare un număr de 112 zile și, pe cale de consecință, reduce pedeapsa rezultantă de 4 ani, 10 luni și 881 de zile de închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 224/F/07.12.2016 a Curții de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 253/08.03.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, cu 112 zile, petentul executând pedeapsa rezultantă de 4 ani. 10 luni și 769 de zile de închisoare".

În cauza pendinte s-au invocat dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., în temeiul cărora a solicitat a se constata că există o cauză de micșorare a pedepsei rezultante de 16 ani 6 luni și 23 de zile în executarea căreia se află condamnatul petent A., rezultată din aplicarea în mod legal a dispozițiilor privitoare la forma continuată a infracțiunilor și pentru pluralitatea de infracțiuni (recidivă postcondamnatorie și concurs) săvârșite în țară și străinătate de către acesta, în perioada 31.10.2001 - 27.04.2015, precum și din deducerea tuturor perioadelor executate în țară și străinătate.

Contestatorul a invocat faptul că este necesar să se constate că instanțele naționale au aplicat diferit normele de drept material privitoare la sancționarea pluralității de infracțiuni față de condamnatul A. - împrejurare care se observă cu certitudine din modalitatea în care aceeași instanță de judecată - Curtea de Apel București urmează a se pronunțat asupra celor două cereri de contopire pedepse formulate de către condamnat și care au format obiectul Dosarelor penale nr. x/2016 (despre care se face vorbire la pct. 1.8 mai sus expus) și nr. x/2/2020 (despre care se face vorbire la pct. 1.12 mai sus expus).

Potrivit primei Sentințe definitive de contopire a pedepsei, și anume Sentința penală nr. 224/F/07.12.2016, Curtea de Apel București a stabilit un prim termen al recidivei postcondamnatorii format dintr-un concurs de infracțiuni a cărui pedeapsă rezultantă este calculată în baza dispozițiilor C. pen. de la 1969 (întrucât toate faptele ce intră în componența concursului de infracțiuni sunt săvârșite anterior intrării în vigoare a C. pen.), prin raportare la prima condamnare definitivă suferită de condamnatul A. în Polonia (respectiv prin sentința penală din data de 11.09.2002, pronunțată în Dosarul nr. x 43/02 de către Tribunalul Regional din Grodzisk Mazowiecki, Polonia, la pedeapsa de 11 luni închisoare, considerată executată la data de 30.07.2012), recunoscută în România prin Sentința penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curții de Apel Iași prin care petentul a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, săvârșită la data de 04.11.2011, pedeapsă unică și indivizibilă stabilită ca urmare a reținerii stării de recidivă.

În aceeași sentință de primă contopire, Curtea de Apel București a reținut că faptele pentru care petentul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 51/23.06.2016 pronunțată de către Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia penală nr. 716/21.04.2016 a Curții de Apel București, prin Sentința penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia nr. 519/04.07.2016 a Curții de Apel Iași și prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași, definitivă prin Decizia nr. 359/23.09.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt concurente. Sub acest aspect s-a invocat autoritatea de lucru judecat, încălcată prin a doua hotărâre de contopire.

Totodată, s-a reținut că, atât fapta din data de 04.11.2011 pentru care petentul a fost condamnat la 8 luni închisoare prin Sentința penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iași, cât și fapta din data de 09.06.2014 pentru care petentul a fost condamnat la 5 luni închisoare prin Sentința penală nr. 51/23.02.2016 pronunțată de către Judecătoria Urziceni, ambele infracțiuni fiind atât în concurs cu faptele pentru care condamnatul A. a fost deja condamnat definitiv (în Dosarul penal nr. x/2007 al Tribunalului Iași, hotărâre penală definitivă la data de 12.06.2014), cât și în concurs cu faptele săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie (săvârșite la data de 27.04.2015 și pentru care a fost condamnat definitive la data de 23.09.2016 în Dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel Iași), nu pot constitui prim termen al recidivei postcondamnatorii, nefiind îndeplinite condițiile legale în acest sens (respectiv, cuantumul pedepsei aplicate fiind sub un an închisoare, iar hotărârile judecătorești definitive de condamnare fiind pronunțate ulterior săvârșirii faptelor din data de 27.04.2015 în stare de recidivă postcondamnatorie), fiind necesar a fi reținute în componenta celui de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii, pentru care stabilirea pedepsei rezultante urmează a se face potrivit dispozițiilor din C. pen., întrucât conține infracțiuni săvârșite și după data intrării în vigoare a C. pen., și anume la data de 01.02.2014, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) din C. pen., art. 10 din Legea nr. 187/2012 și art. 39 din C. pen.

În conformitate cu acest raționament logico-juridic legal de sancționare a pluralității de infracțiuni săvârșite de către petent, Curtea de Apel București, în baza dispozițiilor mai sus expuse, a contopit pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 7/25.01.2016 a Curții de Apel Iași repuse în individualitatea lor (3 ani și 8 luni; 2 ani și 6 luni) cu pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 51/23.02.2016 pronunțată de Judecătoria Urziceni, definitivă prin Decizia nr. 716/21.04.2016 a Curții de Apel București și cu pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 925/30.03.2016 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curții de Apel Iași, stabilind ca petentul condamnat să execute pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare, la care a adăugat sporul de o treime din celelalte pedepse (respectiv sporul de 1 an, 2 luni și 10 zile închisoare), rezultând o pedeapsă de 4 ani, 10 luni și 10 zile închisoare (adică al doilea termen al recidivei postcondamnatorii), la care s-a adăugat restul rămas neexecutat din pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii (stabilit de către Curtea de Apel Iași în Dosarul penal nr. x/2015, unde se sancționează recidiva postcondamnatorie, respectiv restul de 871 de zile închisoare, prin luarea în considerare a pedepselor definitive stabilite în Dosarele penale nr. x/2013 al Judecătoriei Iași, nr. x/99/2007* al Tribunalului Iași și nr. 19163/300/2013 al Judecătoriei Sector 2 București), în final, condamnatul urmând să execute 4 ani, 10 luni și 881 de zile de închisoare."

Total diferit de acest calcul al pedepsei rezultante de executat ca urmare a săvârșirii unei pluralități de infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie, tot Curtea de Apel București, în cea de-a doua cerere de contopire pedepse formulată de către condamnatul A. și care a format obiectul Dosarului penal nr. x/2020, a stabilit o altă pedeapsă rezultantă ce ar constitui prim termen al recidivei postcondamnatorii (format dintr-un concurs de infracțiuni față de care pedeapsa rezultantă este calculată potrivit dispozițiilor din C. pen.), prin raportare la prima hotărâre definitivă de condamnare a petentului în România (Dosar nr. x/2007 al Tribunalului Iași, soluționat definitiv la data de 12.06.2014), încălcând autoritatea de lucru judecat a tuturor hotărârilor penale de condamnare anterioare ale aceluiași petent (inclusiv pe cea din prima contopire de pedepse), în sensul modificării cuantumului pedepsei ce constituie prim termen al recidivei postcondamnatorii, fără observarea datei când fiecare condamnare devine definitivă sau a întinderii pedepsei cu închisoarea definitive, precum și a legii mai favorabile aplicabile concursului de infracțiuni ce intră în componența fiecărui termen al recidivei postcondamnatorii.

Prin pierderea din vedere a condamnării din Polonia a petentului, recunoscută în România, pe cale incidentală, în Dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Iași (soluționat definitiv prin Decizia penală nr. 519/04.07.2016 a Curții de Apel Iași), hotărâre care nu a fost depusă la Dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București, precum și prin modificarea componenței structurii primului termen al recidivei postcondamnatorii, cu ignorarea datelor când infracțiunile au fost săvârșite, forma de pluralitate în care au fost săvârșite și datelor când condamnările au devenit definitive, precum și a autorității de lucru judecat consfințite prin Deciziile penale nr. 359/A/23.09.2016 și nr. 253/08.03.2017 pronunțate de către instanța supremă în Dosarele penale nr. x/2015 și nr. y/2016, s-a ajuns la stabilirea unei pedepse nelegale de 16 ani 6 luni și 23 de zile, ca fiind rezultanta recidivei postcondamnatorii pe care petentul o are de executat.

De asemenea, a solicitat a se constata că pluralității de infracțiuni săvârșite de către petentul condamnat în perioada 31.10.2001 - 27.04.2015 nu i se pot, în mod legal, aplica dispoziți