ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1875/2010

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanta A.V.A.S. București prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta SC T.H.R.M.N. SA la transmiterea către reclamantă a dosarului de prezentare a societății comerciale care să cuprindă documentele menționate în respectivele anexe parafate și semnate în original, completate cu date corecte și reale, inclusiv cu informații privind situația terenurilor deținute de societate și a majorării capitalului social al societății cu valoarea acestora, la ultimul trimestru și la ultima balanță încheiată, sub sancțiunea plății de amenzi civile al căror cuantum urmează a fi stabilit de către instanță.

Prin sentința civilă nr. 2172/COM din 25 martie 2009 Tribunalul Constanța, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta să transmită către reclamantă dosarul de prezentare a societății pârâte (anexa 1 și 2) care să cuprindă documentele menționate în respectivele anexe, parafate și semnate în original completate cu date corecte și reale, inclusiv cu informații privind terenurile deținute de societate și a majorării capitalului social al societății cu valoarea acestora la ultimul trimestru și la ultima balanță încheiată. S-a respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea la plata unor amenzi civile.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în esență, că deși pârâta a fost notificată în vederea transmiterii documentelor necesare întocmirii dosarului de privatizare, aceasta a ignorat aceste notificări iar în fața instanței și-a justificat refuzul prin aceea că nu toate informațiile sunt necesare fiind suficientă o fișă simplificată și făcând aplicarea dispozițiilor art. 82, 83 și 89 din H.G. nr. 577/2002 a apreciat că pârâtei îi revenea obligația de a comunica reclamantei informațiile solicitate. Totodată s-a respins ca nefondat și capătul de cerere privind obligarea la plata amenzii civile în temeiul art. 580 3 C. proc. civ., dat fiind că la momentul soluționării pricinii nu erau întrunite condițiile stipulate în textul de lege invocat, fiind necesar a se dovedi împrejurarea ca debitorul, pârâta din prezenta cauză, refuzând îndeplinirea obligației prevăzute în titlu executoriu și prezentat de hotărârea comercială de obligare la predare.

Apelurile declarate împotriva acestei sentințe de ambele părți, au fost respinse ca nefondate de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 101/ COM din 8 octombrie 2009. În argumentarea acestei soluții instanța de apel a reținut că, deși legea prevede că în anumite situații poate fi prezentată o fișă simplificată, pârâta nu identifică care este conținutul acestei fișe simplificate, concluzia fiind aceea că, autoritatea implicată va fi aceea care va stabili informațiile relevante care să asigure potențialilor cumpărători posibilitatea cunoașterii principalelor date și informații de natură tehnică, economică, financiară și juridică cu privire la societatea comercială supusă privatizării, în funcție de care să poată formula oferta potrivit metodei de privatizare propuse.

S-a mai reținut că deși se opune la prezentarea către reclamanta A.V.A.S. a tuturor documentelor solicitate, pârâta n u specifică textul de lege care limitează documentele ce vor fi prezentate în cazul în care este suficientă o fișă simplificată. Împotriva acestei decizii au declarat recursuri atât reclamanta A.V.A.S. București cât și pârâta SC T.H.R.M.N. SA întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. 1. Prin recursul său, reclamanta A.V.A.S. București a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru a susține nelegalitatea deciziei recurate referitor la respingerea capătului de cerere vizând obligarea pârâtei la plata unei amenzi civile. Astfel, recurenta consideră că în cauză sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art. 580 3 C. proc.

civ. raportate la art. 720 8 C. proc. civ. în sensul că instanța poate obliga debitorul de a face să plătească, în favoarea statului, o amendă civilă stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu. 2. În susținerea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocat în recursul său, pârâta SC T.H.R.M.N. SA a criticat decizia recurată sub aspectul obligării transmiterii dosarului de prezentare precizând că față de procentul de 0,12% din capitalul SC T.H.R.M.N. SA reclamanta A.V.A.S. București trebuia să solicite informații sumare despre societate metoda de vânzare a pachetului de acțiuni - specifică pieței de capital, excluzând necesitatea dosarului de prezentare în forma solicitată, forma impusă în cazul procedurii de vânzare la licitație cu strigare sau cu oferta în plic.

Totodată, susține recurenta , instanța de apel plecând de la constatarea că legea nu identifică care este conținutul fișei simplificate a apreciat că A.V.A.S. este îndreptățită să solicite toate informațiile pe care le considera relevante, deci implicit dosarul în forma sa completă. Recursurile sunt nefondate. 1. Recursul reclamantei A.V.A.S. București Dispozițiile procedurale supuse analizei: - Potrivit art. 580 3 C. proc. civ. „dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea statului, o amendă civilă … stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzută în titlul executoriu”.

- Conform art. 720 8 C. proc. civ. „hotărârile date în primă instanță privind procesele și cererile în materie comercială sunt executorii. Exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea”. Concluziile Înaltei Curți rezultate din dispozițiile redate mai sus: Reglementarea din art. 580 3 alin. (1) C. proc. civ. este subsumată Cărții a V-a a Codului de procedură civilă, consacrată executării silite a obligațiilor stabilite printr-un titlu executoriu și se referă la executarea silită a obligațiilor de a face sau de a nu face, așa cum rezultă din Secțiunea a IV-a. Finalitatea acestei reglementări constă în determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilită pe zi de întârziere până la data executării.

Ca urmare, dispozițiile art. 580 3 C. proc. civ. se aplică exclusiv în procedura executării silite, după obținerea titlului executoriu, atunci când obligația de a face nu poate fi executată decât de debitor, astfel că aceste dispoziții nu pot fi aplicate direct de instanța care judecă fondul litigiului, care nu se poate substitui instanței de executare, căreia i se adresează exclusiv acest text de lege. Trimiterea făcută de recurentă la dispozițiile art. 720 8 C. proc. civ. în sensul că hotărârea devine executorie după judecata în fond nu este suficientă pentru a admite că amenda civilă reglementată de art. 580 3 C. proc. civ. are caracterul daunelor cominatorii cu atât mai mult cu cât acestea au fost înlăturate expres prin alin. (5) al art. 580 3 C. proc.

civ., astfel că invocarea dispozițiilor art. 720 8 C. proc. civ. nu poate determina aplicarea dispozițiilor art. 580 3 C. proc. civ. în judecata de fond a cauzei când instanța nu poate anticipa conduita debitorului în faza de executare. Rezumând argumentele de mai sus se va reține din interpretarea sistematică a art. 580 3 C. proc. civ. că dispozițiile sale se aplică exclusiv în procedura executării silite, după obținerea titlului executoriu atunci când obligația ,,de a face” nu poate fi executată decât de debitor. Pentru aceste motive recursul reclamantei A.V.A.S. București urmează a fi respins ca nefondat. 2. Recursul pârâtei SC T.H.R.M.N. SA Eforie Nord Prin criticile formulate recurenta-pârâtă pune în discuție îndreptățirea A.V.A.S.

ca instituție implicată în procesul de privatizare să solicite transmiterea dosarului de prezentare cuprinzând date și informații referitoare la situația economico-financiară, juridică și patrimonială a societății pârâte în vederea vânzării acțiunilor deținute în numele statului la societatea respectivă potrivit reglementărilor speciale în materia privatizării. Vânzarea de acțiuni la societățile comerciale la care Statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, indiferent de numărul de acțiuni pe cale le deține este reglementată de dispozițiile O.U.G. nr. 88/1997 modificată și completată de Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice și de dispozițiile Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, acte normative care stabilesc cadrul juridic pentru accelerarea și finalizarea procesului de privatizare.

Conform celor stabilite de art. 4 din Legea nr. 137/2002 diminuarea participațiilor Statului la societățile comerciale se reglementează și prin vânzarea de acțiuni, ca metodă de privatizare, operație care este precedată de întocmirea dosarului de prezentare. Totodată, potrivit art.5 din O.U.G. nr. 23/2004 A.V.A.S. are atribuții în vânzarea acțiunilor deținute de stat la societățile comerciale aflate în portofoliul său prin metodele prevăzute de O.U.G. nr. 88/1997 cu modificările și completările ulterioare și de Legea nr. 137/2002 cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, A.V.A.S. ca instituție implicată în sensul reglementărilor susmenționate este în drept să solicite de la societatea aflată în portofoliul său, în funcție de metoda de privatizare aleasă, toate datele necesare întocmirii dosarului de prezentare.

Critica recurentei conform căreia instanța de apel a pronunțat o hotărâre incorectă pornind de la concluzia că nu a fost indicat textul de lege care limitează documentele ce trebuiesc prezentate în cazul în care este suficientă o fișă simplificată, este nefondată. În pronunțarea deciziei instanța de apel a analizat cauza în ansamblul și complexitatea ei cu aplicarea corectă a legislației în vigoare și nu numai din perspectiva prezentării fișei simplificate astfel cum susține recurenta.

De altfel, instanța de apel a făcut precizarea privind prezentarea fișei simplificate pentru a răspunde criticilor pârâtei precizând totodată că deși legea nu prevede expres documentele ce pot fi solicitate în baza acestei fișe simplificate, autoritatea este cea care stabilește informațiile relevante care să asigure potențialilor cumpărători posibilitatea cunoașterii principalelor date și informații de natură tehnică, economică, financiară și juridică cu privire la societatea comercială supusă privatizării. În concluzie, Înalta Curte constată că instanța de apel a pronunțat o decizie temeinică și legală făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale specifice cauzei. Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc.

civ. recursurile declarate de reclamanta A.V.A.S. București și pârâta SC T.H.R.M.N. SA Eforie Nord vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de reclamanta A.V.A.S. București și de pârâta SC T.H.R.M.N. SA Eforie Nord împotriva deciziei nr. 101/ COM din 8 octombrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2010.