ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1874/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta

SC T. SA Piatra Neamț prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția

comercială și de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâții Municipiul

Piatra Neamț, prin Primar, SC M.M. SRL Piatra Neamț și SC U. SA a solicitat ca

prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții Municipiul Piatra

Neamț, prin Primar și SC M.M. SRL să ridice construcția provizorie de tip

terasă amplasată pe terenul proprietatea reclamantei situat în incinta Ștrandului

Tineretului din Piatra Neamț. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâților,

în solidar, la plata de daune cominatorii în cuantum de 1000 Ron/ zi întârziere

de la data pronunțării hotărârii și până la data executării efective a

obligației precum și cheltuieli de judecată.

Prin sentința

civilă nr. 350/ COM

din data de 26 martie 2009 Tribunalul

Neamț, secția comercială și contencios administrativ a respins acțiunea

reclamantei, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța de fond a reținut că edificiul a fost ridicat de un constructor de

bună-credință. În acest sens, în condițiile în care atât reclamanta cât și

pârâtul Municipiul Piatra Neamț au consimțit la perfectarea schimbului, nu

există

motiv pentru care constructorul să

poată anticipa că ridică o construcție pe un teren fără a fi

îndreptățit

la ridicarea acestei construcții.

Redevenind proprietar al terenului, reclamantei îi sunt

aplicabile prevederile

494

alin. (3) - teza finală C. civ., în sensul că reclamanta - proprietar al

terenului nu va putea cere ridicarea clădirii, dar va avea dreptul său de a

înapoia valoarea materialelor și prețul muncii sau de a plăti o sumă de bani

egală cu cea a creșterii valorii fondului, păstrând construcția astfel

edificată. Cum în actuala acțiune, reclamanta a cerut ridicarea clădirii

edificate de o

persoană de bună-credință,

acțiunea astfel formulată a fost respinsă.

Curtea de Apel

Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr.

74 din 19 noiembrie 2009 a admis apelul reclamantei, a schimbat în tot sentința

apelată și admițând acțiunea reclamantei, a obligat pârâtele

ca, pe cheltuiala lor, să ridice

construcția provizorie tip terasă, situată în incinta Ștrandului Tineretului

din Municipiul Piatra Neamț. Capătul de cerere privind plata daunelor

cominatorii, a fost respins ca nefondat.

În argumentarea acestei decizii

instanța de apel a apreciat că desființarea titlului în baza căruia pârâtele au

realizat construcția a cărei ridicare se solicită are ca efect repunerea

părților în situația anterioară încheierii contractului de schimb, ca principiu

general ce guvernează efectele nulității, măsură dispusă prin sentința civilă nr.

380/E/l din 1 mai 2005 pronunțată de Tribunalul Neamț în Dosarul nr. 1486/E/2004

și menținută irevocabil prin decizia civilă nr. 4178 din 14 decembrie 2006,

pronunțată de Î.C.C.J. în Dosarul nr. 16875/1/2005.

S-a reținut că, în cauză, nu sunt

incidente dispozițiile art. 494 alin. (3) C. civ. motivat de faptul că

apărările ar fi fost contradictorii.

Totodată instanța a apreciat că

probatoriul administrat nu confirmă realizarea cu bună-credință a

construcțiilor ce fac obiectul litigiului.

Astfel,

autorizația din 14 martie 2002 nu îndreptățea Municipiul Piatra Neamț la

realizarea

construcției, iar autorizația din 2 iunie 2005 a fost emisă după soluționarea

în primă instanță a acțiunii în anularea contractului de schimb prin sentința

civilă nr. 380/E/l din 1 mai 2005.

Împotriva acestei decizii reclamantul

Municipiul Piatra Neamț

a declarat recurs întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. prin care a solicitat admiterea

recursului, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului ca

nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței nr. 350/ COM din 26

martie 2009 a Tribunalului Neamț.

Înalta Curte în conformitate cu art. 137

alin. (1) C. proc. civ. a luat în examinare excepția tardivității declarării

recursului.

Potrivit art. 301 C. proc. civ.,

„Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu

dispune altfel…”Din dispozițiile citate mai sus rezultă că pentru exercițiul

căii extraordinare de atac a recursului s-a instituit un termen legal de 15

zile, care reprezintă intervalul de timp înăuntrul căruia, partea îndreptățită

se poate adresa instanței.

În speță a fost atacată cu recurs decizia

nr. 74 din 19 noiembrie 2009 care i-a fost comunicată pârâtului recurent la

data de 6 ianuarie 2010, conform dovezii aflată la fila 62 dosar apel, iar

recursul a fost depus la data de 25 ianuarie 2010 (data plic C., fila 6).

Revenind la prevederile art. 301 C.

proc. civ. prin care se impune respectarea acestui termen pentru asigurarea

disciplinei procesuale se observă că de la data comunicării deciziei stabilită

ca moment de la care încep să curgă cele 15 zile, depunerea recursului s-a

făcut cu depășirea intervalului de timp prevăzut de lege.

Având în vedere că termenele pentru

exercițiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un

proces echitabil și efectiv, ci stimularea activității procesuale a părților

prin sancțiunea instituită pentru nerespectarea lor, se va reține că recursul

astfel formulat de pârâtul Municipiul Piatra Neamț prin Primar încalcă

prevederile art. 301 C. proc. civ.

Față de cele ce preced, urmează să se

respingă recursul ca tardiv declarat cu consecința stingerii dreptului

procesual care nu a fost exercitat în termenul prescris de lege.

Având în vedere dispozițiile art. 274 alin.

(3) C. proc. civ., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată

conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Municipiul

Piatra Neamț prin Primar împotriva deciziei nr. 74 din 19 noiembrie 2009 a

Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

ca tardiv declarat.

Obligă recurentul pârât la 1.500 lei

cheltuieli de judecată către intimata reclamantă SC T. SA Piatra Neamț, conform

art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21

mai 2010.