ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5593/2022

Ședința publică din data de 22 noiembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 03.09.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020, reclamanta Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, solicitând, în principal: 1) anularea deciziei prin care pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Politici Agricole a respins plângerea prealabilă formulată împotriva notificării nr. 241.533/26.02.2020; 2) anularea notificării nr. 241.533/26.02.2020 prin care a fost informată de către pârât că proiectul "Cercetări privind elaborarea unui produs inovativ, ecologic prietenos, pentru prevenția și terapia afecțiunilor glandei mamare la rumegătoare, ca alternativă la antibioterapie"- cod 11.3.1 propus în cadrul Planului sectorial pentru cercetare- dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, "Agricultură și Dezvoltare Rurală - ADER 2022", nu poate face obiectul unei relații contractuale între părți; 3) obligarea pârâtului să încheie contractul de finanțare a proiectului. În subsidiar, pentru situația în care se va considera că pârâtul nu poate fi obligat la încheierea contractului întrucât aceasta nu mai este posibilă din punct de vedere legal, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului să repare prejudiciul produs prin nesoluționarea cererii de încheiere a contractului de finanțare și pierderea finanțării.

2.1 Prin sentința civilă nr. 711/28.04.2021, pronunțată de Curtea de Apel București a fost declinată cauza în favoarea Tribunalului București.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că pretenția principală dedusă judecății este aceea de obligare a pârâtului să încheie contractul de finanțare pentru proiectul de cercetare cod 11.3.1. din cadrul Planului sectorial ADER 2022, contract cu un buget total estimat de 1.200.000 RON din bugetul de stat (din care 180.451 RON în anul 2019, 451.128 RON în anul 2020 etc.)

Totodată, a avut în vedere instanța că pentru stabilirea competenței materiale prezintă relevanță nu doar asimilarea naturii actului, ci și valoarea contractului, inferioară plafonului care atrage competența curții de apel. Așadar, se aplică prin analogie art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, privind criteriul valoric pentru litigiile care privesc finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

2.2 Prin sentința civilă nr. 4691 din data de 29.09.2022 s-a admis excepția necompetenței materiale, invocată de reclamantă.

S-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel București.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea judecății cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța soluția de declinare, tribunalul a reținut că actul emis de pârât și contestat de reclamantă este un act administrativ în accepțiunea Legii 554/2004, fiind emis de o autoritate publică centrală- MADR- în regim de putere publică, competența stabilindu-se în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, s-a reținut că situația juridică reglementată de art. 10 indice 1 din Legea 554/2004, nu este aplicabilă prezentei cauze atât timp cât actul contestat se referă la o finanțare din partea bugetului de stat și nu a Uniunii Europene.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Aspectul care a generat prezentul conflict negativ de competență între cele două instanțe, îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale aplicabile în materie.

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamantă privind anularea notificării nr. 241.533/26.02.2020 prin care a fost informată de către pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind respingerea Proiectului propus în cadrul Planului sectorial pentru cercetare- dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, "Agricultură și Dezvoltare Rurală - ADER 2022", a deciziei prin care pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Politici Agricole a respins plângerea prealabilă formulată împotriva notificării nr. 241.533/26.02.2020 și, pe cale de consecință, obligarea pârâtului la încheierea contractului de finanțare în discuție.

Potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, completată și modificată prin Legea nr. 212/2018:

"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(1

1

) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1)".

Reține Înalta Curte, contrar aprecierilor tribunalului, că nu poată fi exclusă incidența în cauză a prevederilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, întrucât dipozițiile art. 48 din Ordonanța nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, prevăd că sursele de finanțare pentru activitatea de cercetare desfășurată de unitățile și instituțiile din cadrul sistemului național de cercetare, nu se constituie exclusiv din fonduri de la bugetul de stat, ci și din fonduri provenite din programe și cooperări internaționale (lit. c) sau alte fonduri (lit. d).

Însă, în raport de obiectul dedus judecății, fiind vorba despre o cerere (proiect) de finanțare și nu de un contract în derulare, Înalta Curte reține incidenta tezei a doua a art. 10 alin. (1)

1

din Legea 554/2004 - actele administrative neevaluabile -, întrucât prin actul atacat (nota x/31.07.2019) s-a comunicat reclamantei că forma prezentată a contractului de finanțare necesită completări și modificări din punct de vedere al conformității cu modelele stabilite, precum și din punct de vedere tehnic și economic, astfel că nu pot fi derutate relații contractuale între MADR și reclamantă.

Prin urmare, constată Înalta Curte că nu poate fi avut în vedere criteriul valoric, competența de soluționare a cererii de anulare a actului administrativ și a actului prin care s-a respins plângerea prealabilă urmând a se analiza în funcție de rangul autorității emitente a actului administrativ contestat, astfel cum prevăd atât dispozițiile art. 10 alin. (1) și cât și ale art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004.

Totodată, competența de soluționare a capetelor de cerere privind obligarea pârâtului de a încheia contractul de finanțare a proiectului precum și de a repara prejudiciul produs, în condițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, aparțin instanței învestite cu soluționarea capătului principal de cerere, respectiv, cel privind anularea actului administrativ.

Prin urmare, având în vedere rangul autorității emitente care a respins solicitarea reclamantei prin decizia contestată, respectiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Politici Agricole, Înalta Curte apreciază că cererea de anulare ce formează obiectul cauzei este de competența curții de apel.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Iași în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 noiembrie 2022.