ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5403/2021

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 18.06.2018, reclamanții A., Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin și Orașul Anina în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Capital Uman au solicitat, în temeiul art. 30 alin. (1) din Noul C. proc. civ., republicat, cu modificările și completările ulterioare, pentru ca, pe cale judecătorească, să se dispună admiterea cererii privind anularea în parte a prevederilor Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 8263/20.03.2018 precum și a Deciziei nr. 18/11.05.2018 emise de AM POCU cu privire la neautorizarea la plată a sumei de 49.852 RON reprezentând cheltuieli neautorizate, mai jos descrise, a sumei de 6.685,73 Iei, reprezentând cheltuieli indirecte nedecontate și aferente sumei de 49.852 RON, precum și obligarea pârâtei la plata acestora, pentru următoarele motive:

În fapt, A. implementează proiectul Masuri integrate pentru comunitatea marginalizata cu populație aparținând minorității rome din Anina, județul Caras-Severin (cod Mysmis 102040), în baza Contractului de finanțare nr. x/11.08.2017 încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Proiectul susmenționat este implementat în parteneriat, în următoarea formulă: A. - lider parteneriat, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin (PI), S.C. B. S.R.L (P2), Primăria orașului Anina (P3) si Liceul Mathias Hammer Anina (P4).

Prin sentința civilă nr. 311 din 5 decembrie 2018 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: "Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin și Orașul Anina.

Respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin și Orașul Anina.

Admite acțiunea formulată de reclamanții A., cu sediul în Reșița, nr. de înregistrare x/05.05.2003 din registrul asociațiilor și fundațiilor de la Judecătoria Reșița, cont bancar x deschis la BCR sucursala Reșița, reprezentată legal prin C. - președinte, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin, cu sediul în Reșița, cod postai 327171, județul Caraș-Severin, reprezentată legal prin D. - președinte, și Orașul Anina, cu sediul în Anina, cod postai 325100, județul Caraș-Severin, reprezentat legal prin Românu Gheorghe - Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Capital Uman, cu sediul procesual ales în București.

Anulează în parte prevederile Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 8263/20.03.2018 precum și a Deciziei nr. 18/11.05.2018 privind soluționarea contestației emise de pârâtă cu privire la neautorizarea la plată a sumei de 49.852,00 RON reprezentând cheltuieli neautorizate și a sumei de 6.685,73 RON reprezentând cheltuieli indirecte nedecontate aferente sumei de 49.852,00 RON și obligă pârâta la plata acestora.".

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul, care a solicitat casarea acesteia și, în urma rejudecării cauzei, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a reclamantelor Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin și Orașul Anina, admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin și Orașul Anina, iar, în rejudecare, respingerea acțiunii acestora, iar în ceea ce privește pe reclamanta A., să respingeți cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

Arată recurentul că raportat la raportul juridic dedus judecății, subiectul activ al acestuia este A., alte persoane, indiferent de calitatea lor, în alte proceduri, nu au legitimitate procesuală activă.

În ceea ce privește excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin și Orașul Anina, instanța de fond a interpretat în mod greșit că ar fi fost îndeplinită precedura prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004. Astfel nu se poate reține împrejurarea că A. a urmat procedura prealabilă și că a acționat, în acest sens, atât în nume propriu, dar și al celorlalți parteneri.

Împrejurarea că în acordul de parteneriat se menționează că liderul de parteneriat este mandatat de către parteneri să efectueze demersurile necesare implementării proiectului, nu echivalează cu un mandat expres de contestare a actelor administrative emise de Autoritatea de management.

În ceea ce privește fondul cauzei, arată recurentul că neautorizarea la plată a sumei de 36.504,00 RON către A., reprezentând cheltuieli salariale aferente expertului E. pentru lunile septembrie- noiembrie 2017, instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că, potrivit documentului intitulat "Orientări generale POCU", Capitolul 4.3.5/Cheltuieli eligibile directe și indirecte - raportat la activitățile descrise în fișa postului și în rapoartele de avtivitatea ale salariatei în cauză, aceasta ar fi fost direct implicate în activități generatoare de indicatori și rezultate, precum și de furnizarea de servicii sociale și medicale care implică acțiuni de curățenie și dezinsecție.

În ceea ce privește neautorizarea la plată a sumei de 3.923,00 RON către A., reprezentând cheltuieli salariale ale experților din proiect, instanța de fond a reținut în mod greșit, faptul că în considerarea acestor cheltuieli declarate ca fiind neeligibile, autoritatea de management POCU, în temeiul art. 103 Codul muncii, ar fi trebuit să ia în calcul regula de calcul aplicată contractelor individuale de muncă, cu timp parțial și repartizat inegal încheiate la nivelul asociației, și nu regula de calcul aplicată contractelor individuale de muncă cu număr egal de ore pe zi.

În ceea ce privește neautorizarea la plată a sumei de 3.706,00 RON către reclamanta Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin, reprezentând cheltuieli salariale ale experților din proiect, precum și a sumei de 410,62 RON reprezentând cheltuieli indirecte în procent de 11,08%, apreciem că instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că în considerarea acestor cheltuieli declarate ca fiind neeligibile, autoritatea de management POCU, ar fi trebuit să ia în calcul, ca și în cazul angajaților A., regula de calcul aplicată contractelor individuale de muncă, cu timp parțial și repartizat inegal, și nu regula de calcul aplicată contractelor individuale de muncă cu număr egal de ore pe zi.

În ceea ce privește neautorizarea la plată a sumei de 5.719,00 RON către reclamanta Orașul Anina, reprezentând cheltuieli salariale ale experților din proiect, instanța de fond a constatat și reținut în mod greșit faptul că, în considerarea acestor cheltuieli declarate ca fiind neeligibile de către autoritatea de management, reclamantele ar fi aplicat corect dispozițiile legale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea cadru nr. 153/2017 în ceea ce privește modul de calcul folosit pentru acordarea majorărilor salariale în cuantum mai mare de 50% experților din proiect, obligând instituția să autorizeze la plată această sumă, implicit suma de 799,51 RON reprezentând cheltuieli indirecte în procent de 13,88%.

Intimata a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Reclamanta A. a supus controlului instanței specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Decizia de soluționare a contestației administrative nr. 18/11.05.2018, precum și Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 8263/20.03.2018, ambele emise de AM POCU, cu privire la neautorizarea la plată a sumei de 56.537,73 RON.

Soluția primei instanțe este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar pentru că este corespunzător motivată și reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

În ceea ce privește motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că sunt nefondate criticile care vizează soluția de respingere a excepțiilor lipsei calității procesuale active a reclamanților Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin și Orașul Anina și a inadmisibilității acțiunii acestor reclamante pentru lipsa procedurii prealabile.

În mod corect a reținut prima instanță că există identitate între această reclamantă și persoana care a dobândit prin acordarea finanțării calitatea de partener 1 al beneficiarului direct al finanțării, în privința căreia pârâtul a refuzat recunoașterea caracterului eligibil al cheltuielilor efectuate cu retribuirea experților angajați de această reclamantă, astfel încât justifică legitimarea procesuală activă, neavând relevanță că părți în contractul de finanțare sunt exclusiv reclamanta ANOFM și pârâtul, în calitate de autoritate finanțatoare. Prezintă relevanță complexitatea raportului juridic litigios care a determinat și demararea prezentului demers procesual ce privește modul în care partener 1, P1 și partener 3, P3 a procedat la efectuarea cheltuielilor cu experții de implementare a proiectului, în derularea contractului de finanțare respectiv.

În acest sens, instanța de control judiciar reține incidența dispozițiilor art. 1, art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea 554/2004, împrejurarea că Acordul de parteneriat încheiat între cei trei reclamanți este parte integrantă din contractul de finanțare, art. 10 din contract stabilind că "art. 10 din Contract - Condiții specifice -, prevăzând explicit că "În cazul proiectelor implementate în parteneriat, Liderul de parteneriat reprezintă și acționează in numele Parteneriatului in scopul executării Contractului de finanțare și va avea autoritatea necesară pentru a angaja legal toți partenerii, în scopul îndeplinirii rolurilor și responsabilităților, derulării activităților și asigurarea resurselor umane, materiale și financiare, așa cum sunt acestea asumate de fiecare partener, în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat".

Este adevărat că liderul de parteneriat formulează cererile de rambursare, inclusiv pentru cheltuielile efectuate de parteneri, dar acestea privesc în mod direct cheltuieli cu personalul nevalidate la plată efectuate de către acești parteneri.

Art. 7. A.1 din Acordul de parteneriat prevede că "Cheltuielile angajate de Partenerii 1-5, sunt eligibile în același fel ca și cheltuielile angajate de către liderul de proiect corespunzător rolurilor avute în proiect.", iar potrivit art. 6 lit. B) pct. 3, 8 și 9 "În cazul proiectelor implementate în parteneriat, beneficiarul/liderul de parteneriat reprezintă și acționează în numele parteneriatului în scopul executării contractului de finațare și va avea autoritatea necesară pentru a angaja legal toți partenerii, în scopul îndeplinirii rolurilor și responsabilităților, derulării activităților și asigurarea resurselor umane, materiale și financiare, așa cum sunt acestea asumate de fiecare partener, în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat."; "Pentru proiectele implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune cererea de prefinanțare/plată/rambursare, iar autoritatea de mangement virează, după efectuarea verificărilor, valoarea cheltuielilor rambursabile în conturile beneficiarului/liderului de parteneriat/partenerilor care le-au efectuat, fără a aduce atingere contractului de finanțare și prevederilor acordului de parteneriat, parte integrantă a contractului de finanțare."; "Liderul de parteneriat are obligația de a da curs solicitărilor partenerilor privind depunerea de cereri de prefinanțare/plată/rambursare, pentru cheltuieli previzionate/efectuate de către parteneri.".

Așadar, este corectă aserțiunea instanței de fond în sensul că susținerea pârâtei potrivit căreia Contractul de finanțare și implicit drepturile și obligațiile izvorâte din acesta, privesc doar reclamanta A. nu poate fi reținută, această reclamantă având, potrivit art. 6 lit. B) din Acordului de parteneriat, un mandat de reprezentare, potrivit art. 2013 și următoarele C. civ., în calitate de Lider de parteneriat, drepturile și obligațiile partenerilor izvorâte din Contract fiind reglementate de art. 7 din Acordul de parteneriat, astfel încât excepția lipsei calității procesuale active apare ca neîntemeiată.

În raport cu toate aceste considerente, soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei este legală.

Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin și Orașul Anina, instanța de control judiciar reține că prin întâmpinarea depusă în dosarul de fond pârâtul a invocat faptul că reclamanții nu au parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Înalta Curte constată însă că, raportat la disppzițiile art. 10 și art. 23 din Contractul de finanțare POCU x/11.08.2017 Condiții Generale, coroborat cu art. 6 lit. B) din Acordul de parteneriat, anterior enunțate, reclamanta A. a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, depunând în nume propriu și al celorlalți parteneri reclamanți contestație împotriva Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 8263/20.03.2018, înregistrată la pârâtă sub nr. x/29.03.2018, însă pârâta a respins contestația prin Decizia nr. 18/11.05.2018, astfel încât, în mod corect, s-a respins ca neîntemeiată această excepție.

Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), este de asemenea nefondat.

Cu titlul prealabil, Înalta Curte reține următoarea situație de fapt:

Între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrație Publice și Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operațional Capital Uman și recurentă, în calitate de Beneficiar, a fost perfectat Contractul de finanțare nr. x/11.08.2017 având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea de către Beneficiar a Proiectului denumit "Măsuri integrate pentru comunitatea marginalizată cu populație aparținând minorității rome din Anina, Județul Caras Severin".

Proiectul mai sus menționat este implementat în parteneriat în următoarea formulă: A. - lider parteneriat, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin (PI), S.C. B. S.R.L (P2), Primăria orașului Anina (P3) și Liceul Mathias Hammer Anina (P4).

Cererea de finanțare formulată de recurentă și anexele la aceasta cerere sunt parte integrantă a acordului de parteneriat.

Însușindu-și raționamentul juridic expus de instanța de fond în hotărârea pronunțată, pe care îl apreciază legal și temeinic, Înalta Curte reține că după cum rezultă din cuprinsul cererii de finanțare - Secțiunea Resurse Umane, E. ocupă funcția/meseria de îngrijitor la Centrul comunitar de Servicii integrate medico-sociale, respectiv agent de curățenie clădiri și mijloace de transport, cod COR 515302.

În privința neautorizării la plată către A. a sumei de 36.504,00 RON reprezentând cheltuieli salariale aferente expertului E. pentru lunile septembrie, octombrie și noiembrie 2017, pârâta a avut în vedere documentul emis de autoritatea de management intitulat "Orientări privind accesarea finanțărilor din POCU" - secțiunea 4.3.5, de unde rezultă faptul că personalul responsabil de curățenie este încadrat în categoria personalului administrativ și auxiliar, activitate care, în aprecierea pârâtei, coincide cu cea prestată de către doamna E., astfel încât aceste cheltuieli nu poate fi încadrate în cadrul cheltuielilor directe cu personalul, precum și analiza Rapoartelor de activitate ale doamnei E., potrivit căreia s-a constatat că principala activitate derulată de aceasta este de "curățenie și dezinfecție", conform unor grafice zilnice, inclusiv în birouri și săli de curs.

Înalta Curte constată că constată că respectivele cheltuieli privind salariul doamnei E. au fost bugetate și aprobate la capitolul Cheltuieli directe din cadrul Bugetului aferent Cererii de finanțare, salariata având ca atribuții:

"Implementarea Activității 5 (subactivitatea 5.1): dezvoltarea și furnizarea serviciilor medico-sociale - în special de îngrijire personală în cadrul A.", dar și alte activități descrise în fișa postului și menționate în Rapoartele de activitate:

"Contribuie la dezvoltarea și furnizarea serviciilor medico-sociale; Asigură servicii de îngrijire personala în cadrul A.; Asigură igienizarea și curățarea spațiilor din cadrul A.; Participă la derularea acțiunilor de informare, conștientizare, motivare a persoanelor din grupul țintă; Elaborează chestionare și alte instrumente de lucru necesare derulării activității; Menține în permanență legăturile cu membrii echipei; Participă la ședințele de lucru ale echipei de proiect; Întocmește raportul de activitate, timesheet-ul și livrabilele specifice postului".

Din acestă perspectivă este evident că persoana în cauză are atribuții care se circumscriu cheltuielilor directe, vizând grupul țintă.

Astfel, potrivit Orientărilor Generale POCU capitolul 4.3.5. Cheltuieli eligibile directe și indirecte, invocate de pârâtă, la costuri directe se precizează:

"Această categorie de cheltuieli este aferentă personalului care este direct implicat în activități generatoare de indicatori și rezultate din cadrul operațiunii. Ca principiu general, cheltuielile aferente personalului care acorda servicii direct către grupul țintă vor fi încadrate în categoria de cheltuieli directe. Aceste cheltuieli vor include managerul de proiect, coordonatorii activităților partenerului (angajat al partenerului), experți consiliere, orientare, experți ocupare, maiștri de ucenicie/coordonatori de ucenicie/mentori, tutori din întreprinderi, experți implicați în furnizarea de servicii sociale, medicale, asistenții maternali, experți formare, personal didactic etc. în funcție de natura intervenției finanțate prin proiect".

De asemenea, activitatea expertului nu poate fi încadrată la cheltuieli indirecte deoarece la același capitol 4.3.5 se precizează că "Cheltuielile eligibile indirecte reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcționarea de ansamblu a proiectului și nu pot fi atribuite direct unei anumite activități", iar acest expert a desfășurat activități doar în cadrul A. care contribuie la implementarea subactivității 5.1 și la obținerea rezultatelor și indicatorilor aferenți acestei subactivități.

Relevante sunt și activitățile descrise în fișa postului și menționate în Rapoartele de activitate, activitatea salariatei E. nu poate fi încadrată la cheltuieli indirecte deoarece la capitol 4.3.5 anterior menționat se precizează că cheltuielile eligibile indirecte reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcționarea de ansamblu a proiectului și nu pot fi atribuite direct unei anumite activități, or, așa cum susține reclamanta, acest expert a desfășurat acțiuni doar in cadrul A., fapt necontestat de pârâtă, îngrijitorul CSIMS lucrând direct cu grupul țintă, fapt ce determină bugetarea activității derulate de aceasta la cheltuieli directe de personal, condiții în care neautorizarea acestor cheltuieli la plată apare ca nelegală. De altfel, această concluzie a instanței este întărită și de faptul că din înscrisurile aflate la dosar rezultă că pentru lunile martie - iunie 2018, pârâta a decontat în integralitate salariile fiind considerate eligibile toate activitățiile derulate în această perioadă deși din rapoartele de activitate ale salariatei E. se poate constata că activitatea derulată de aceasta în perioada septembrie- decembrie 2017 corespunde, în mare, cu cea din perioada martie - iunie 2018, fiind conformă cu fișa postului care a rămas nemodificată.

În ceea ce privește neautorizarea la plată a sumelor de 3.923 și 3.706 RON, diferențe salariale ale A., Camerei de Comerț și Industrie Caraș-Severin, Înalta Curte constată că potrivit prevederilor Ghidului Orientări privind accesarea finanțărilor din POCU secțiunea 4.3.6.1: "Reguli generale de decontarea a cheltuielilor cu personal

Decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 zile lucrătoare pe lună.

În cazul contractelor de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial (număr egal de ore de lucru în fiecare zi) salariul lunar se va calcula înmulțind numărul de ore lucrate pe zi, remunerația orară aplicabilă și numărul mediu de zile lucrătoare pe lună(21 zile).

Limita zilnică maximă care poate fi decontată per expert trebuie să se încadreze în limita maximă de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână reprezentând ore lucrate atât în proiecte finanțate din Fondul Social European - Programul Operațional Capital Uman cât și norma de bază, sau alte contracte de muncă în afara proiectelor, stabilite prin contractele de muncă încheiate. Tot ce depășește această limită nu se va deconta din POCU".

Rezultă că mecanismele de decontare a cheltuielilor cu personalul sunt structurate în funcție de două principale repere: (a) cel al unei remunerări determinate în considerarea unei activități efectuate integral - echivalentul unui contract de muncă cu normă întreagă și (b) cel al unei remunerări determinate în considerarea unei activități zilnice efectuate parțial - echivalentul unui contract de muncă cu timp parțial.

Fiecare dintre aceste repere implică un mecanism distinct de calcul al cheltuielii realizate cu personalul, în sensul că în ipoteza încadrării expertului cu normă întreagă remunerarea maximă prevăzută de ghid este calculată prin raportare la retribuția zilnică/lunară, în timp ce în cazul încadrării expertului cu timp parțial, decontarea se va realiza pe baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.

Pe de altă parte, identificarea mecanismului aplicabil procedurii de calcul a cuantumului cheltuielilor eligibile, în cadrul fiecărui proiect în parte, este determinată de individualizarea dată de solicitant duratei muncii pe care echipa de implementare urmează să o desfășoare în cadrul proiectului, în cuprinsul cererii de finanțare și a bugetului detaliat al proiectului.

Or, la nivelul asociației reclamante au fost încheiate contracte de muncă cu timp parțial și repartizat inegal, formă legală de muncă, prevăzută la art. 103 din Codul Muncii și adusă la cunoștință finanțatorului. Or, în cazul acestor contracte se aplică o altă regulă de calcul pentru orele lucrate, așa cum susține și reclamanta A., respectiv: nr. Ore lucrate/lună X valoarea bugetată/oră = salariul expertului, condiții în care neautorizarea acestor cheltuieli la plată apare ca nelegală.

Din această perspectivă neautorizarea la plată a sumelor de 3.923 și 3.706 RON, este nelegală.

În ceea ce privește neautorizarea la plată a sumei de 5.719,00 RON reprezentând cheltuieli salariale solicitate la rambursare, pentru Partenerul 3 - Orașul Anina, Înalta Curte constată că în mod evident pârâtul a interpretat în mod greșit dispozițiile Ghidului Orietări privind accesarea finanțărilor din POCU secțiunile 4.3.5 și 4.3.6, precum și cele ale Legii nr. 153/2017.

Astfel, există la dosar înscrisuri pentru toți experții angrenați în proiect de Partenerul 3 - Orașul Anina, respectiv dispozițiile emise de primar, care cuprind nominalizarea fiecărui expert și nivelul salarial.

Prin Nota explicativă nr. 327/16.01.2018 transmisă de reclamantă cu ocazia Solicitării de clarificări la Cererea de rambursare nr. x aferentă Cererii de prefinanțare nr. x, sunt prezentate majorările salariale - sporuri pentru participarea la implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile astfel "F. - 27,2% din salariul de bază brut de 4.910 RON; G. - 45,4% din salariul de bază brut de 2.846 RON; H. - 44,1% din salariul de bază brut de 1.769 RON; I. - 38,8% din salariul de bază brut de 2.135 RON; J. - 26,1% din salariul de bază brut de 3.770 RON".

Deși Legea nr. 153/2017 nu prevede explicit cu ce procent poate fi majorat salariul pentru o anume alocare orară (2 ore/zi sau 4 ore/zi sau 8 ore/zi) sau vreo formula de calcul anume în funcție de care sa fie calculat sporul, ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea condițiilor de înființare a posturilor în afara organigramei și a criteriilor pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, s-a stabilit în mod concret modalitatea de acordare a valorii procentuale, raportat la numărul de ore lucrate în cadrul proiectelor.

Or, cum în mod corect a reținut și instanța de fond, modul de calcul prevăzut de aceste dispoziții legale a fost aplicat de reclamantă, fiind deci corect înțeles sensul prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pe cale de consecință, suma de 5.719 RON, trebuia autorizată la plată.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) împotriva sentinței civile nr. 311 din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) împotriva sentinței civile nr. 311 din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 noiembrie 2021.