ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 466/2022

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului Timiș, la data de 15.03.2021, reclamantul Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Colegiul Medicilor Stomatologi din România și Comisia Electorală Centrală din cadrul Colegiului Medicilor Stomatologi din România, suspendarea executării (și a efectelor) Deciziei nr. 19/11.03.2021, emisă la data de 11.03.2021 de către Comisia Electorală Centrală, precum și a tuturor actelor emise în cadrul așa-zisei proceduri de alegeri parțiale care a fost desfășurată de către Comisia Electorală Centrală în perioada februarie - martie 2021, și în urma căreia a fost emisă decizia anterior menționată, prin care ar fi fost validată componența noului birou executiv al Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, inclusiv a Deciziei Comisiei Electorale Centrale nr. 17/10.03.2021 emise pentru validarea candidaților aleși pentru funcția de membru în Consiliul Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș pentru perioada rămasa din mandatul 2019-2023, a adresei emise de către Comisia Electorală Centrală în data de 09.03.2021, prin care au fost anunțate rezultatele așa-ziselor alegeri parțiale pentru funcția de membru în Consiliul Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș pentru perioada rămasă din mandatul 2019-2023, până la pronunțarea instanței de fond asupra legalității deciziilor și actelor anterioare și ulterioare emise de către cele două pârâte.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 802 din 24 mai 2021, Curtea de Apel București, secția a IX a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității de reprezentant al Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, în contradictoriu cu pârâții Colegiul Medicilor Stomatologi din România și Comisia Electorală Centrală, și a anulat cererea ca fiind formulată printr-o persoană care nu are calitate de reprezentant.

Cererea de recurs Împotriva sentinței civile nr. 802 din 24 mai 2021 a Curții de Apel București, secția a IX a de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În susținerea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 din C. proc. civ., recurentul-reclamant a învederat următoarele aspecte: Instanța a procedat la judecarea cauzei fără a pune in discuția părților excepția litispendenței/conexității cu dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel București, care a fost transmisă către completul sesizat cu prezentul dosar ca fiind complet prim sesizat. Din expunerea sentinței atacate, dar și din dispozitiv, se poate observa că nu a fost pusă în discuție excepția și ca nu se face trimitere la acest dosar. Deși părțile au solicitat conexarea dosarelor, instanța a ignorat total cererea, cu toate că, în conformitate cu art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., era obligată mai întâi să rezolve excepțiile care se invocă sau care pot fi invocate din oficiu. Încălcarea acestor obligații atrage, conform art. 178 și urm. din noul C. proc. civ., sancțiunea nulității sentinței pronunțate. Atât dosarul nr. x/2021, cât și dosarul nr. x/2021, au avut termen de judecată la data de 10.05.2021. Dosarul x/2021 a avut ora de judecată stabilită ora 10, iar dosarul x/2021, ora 13. In data de 10.05.2021, judecata în dosarul x/2021 s-a amânat la solicitarea pârâtei pentru a lua la cunoștință de înscrisurile de la dosar și pentru ca intervenienții să depună taxa de timbru, urmând ca excepția litispendenței să se judece în 24.05.2021, lucru care nu s-a mai întâmplat, dosarul x/2021 fiind lăsat în pronunțare. Considerând ca sunt întrunite dispozițiile art. 488 pct. 5 din C. proc. civ., recurenta a apreciat că este prejudiciată prin faptul că instanța nu a analizat cererile existente, cererea completatoare și cererile existente în dosar, ceea ce a făcut ca instanța sa afirme ca in cererea de chemare in judecata nu a fost indicat reprezentantul legal al reclamantei, deși s-a depus o precizare de acțiune în acest sens. Totodată, a apreciat că motivul de nulitate este unul absolut și nu unul relativ, astfel că nu era necesar să se precizeze în ce constă prejudicierea reclamantei. Din punctul recurentei de vedere, în acest moment Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ, Complet 9-Completul 1 Fond a rămas sesizată cu dosarul x/2021, având același obiect și părți în prezentul dosar. Atât în dosarul x/2021, cât și în prezentul dosar, au fost depuse decizia 33/2020 și procesul-verbal din 12.02.2020. În susținerea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a învederat următoarele aspecte: Instanța a pronunțat o hotărâre cu încălcarea obligațiilor prevăzute de art. 6, 8, 13 și 22 din C. proc. civ. Cu privire la încălcarea prevederilor articolelor menționate, recurentul-reclamant a susținut, în esență, că a arătat prin cererea de suspendare a efectelor deciziei administrative 19/11.03.2021 că această decizie este ilegală și că a fost adoptată cu încălcarea dreptului câștigat prin alegeri în noiembrie 2019 de către conducerea Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș compusă din:Dr. A., dr. B., dr. C., dr. D.. Dr. E., fiind încălcate dispozițiile legale aplicabile în materie și a principiului "Nemo auditur propria turpitudinem allegans", care a stat la baza neemiterii deciziei d-nei dr. A. și emiterii deciziei nr. 19 pentru dl. F.. A apreciat recurentul că pârâta se afla în culpa gravă și că este autoarea mai multor abuzuri, încălcări ale legii și abuzuri de drept care au dus la emiterea Deciziei nr. 19. Prezumția de legalitate a Deciziei 19/2021, pe care a invocat-o instanța, nu este una absolută, ci este una relativă, susceptibilă de proba contrară. Instanța a selectat doar 2 acte, Decizia 19/2021 a pretinsului președinte dl. F. și Decizia 33/2020, fără a analiza legalitatea lor și fără a lua în considerare probele contrare legalității acestora. Recurentul a susținut că a arătat, prin cererea de suspendare a efectelor Deciziei 19, că în noiembrie 2019, d-na președinte dr. A. dar și ceilalți membri si-au depus în mod legal dosarul de candidatură, iar candidatura acestora a fost validată de către Comisia Electorală Locală. În continuarea susținerii motivelor de casare, recurentul-reclamant a făcut trimitere la o serie de acte normative, invocând dispozițiile art. 9 alin. (2) din Regulamentul electoral al CMSR, art. 60 din Decizia CN nr. 18/2CN/2019 și prevederile art. 18, art. 29 lit. e) și f), art. 526 alin. (1), art. 529 din Legea nr. 95/2006. art. 58 din regulamentul de alegeri, art. 59 și art. 60 din regulamentul electoral. Recurentul a susținut că, potrivit art. 59 și 60 din Regulamentul electoral, Comisia Electorală Centrală poate sa refuze validarea unui candidat ales doar pentru motive de incompatibilitate sau nedemnitate, nu și pentru motive de sancționare disciplinară. Sancționarea disciplinară ar fi putut sa constituie motiv de invalidare a candidaturilor, dar această etapa fusese depășită, Comisia Electorală Centrală și intimata pârâtă aflându-se în culpă din cauza refuzului ilegal de emitere a deciziei de validare pe acest motiv. Mai mult decât atât, d-na președinte dr. A. a solicitat anularea în instanță a sancțiunilor aplicate în dosarele nr. x/2019 și nr. y/2020 ale Curții de Apel Timiș, secția contencios administrativ. Întrucât instanța de fond se raportează la momentul cererii de chemare in judecată, aceste încasări și recunoașteri au loc și după emiterea Deciziei nr. 19/2021. După data pronunțării sentinței atacate (24.05.2021), în iunie 2021, intimata a făcut o nouă recunoaștere a validității mandatului Consiliului Teritorial Timiș, condus de d-na dr. A., acordându-se accesul în registrul central al înscrierilor unice ale medicilor în Registrul Național ținut de intimata pârâtă, a deciziilor de autorizare emise de președintele Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, dr. A.. Deciziile de sancționare a membrilor Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș și a d-nei dr. A. erau atacate în instanță si nu sunt definitive nici în momentul actual, ele aflându-se în curs de judecată la Curtea de Apel Timiș, ba chiar mai mult, d-na dr. A. a câștigat în mod definitiv anularea deciziilor de sancționare. Alegerile in urma cărora s-a emis Decizia nr. 19/2021 a d-lui F. sunt vădit ilegale, iar prezumția de legalitate a Deciziei nr. 19/2021 a fost răsturnată de probele existente la dosar și de dispozițiile art. 532 coroborate cu art. 535 și art. 537 din Legea nr. 95/2006 și ale art. 521 alin. 2, dar și art. 8 alin. 2,art. 70 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor Stomatologi din România. Potrivit acestor dispoziții legale ignorate complet de judecătorul cauzei, Colegiului Medicilor Stomatologi din România nu avea dreptul sa dizolve nici un Consiliu Teritorial și să organizeze alegeri și nu avea dreptul să se subroge atribuțiilor Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș in organizarea de alegeri locale și în organizarea lor. În opinia recurentei, judecătorul cauzei nu a analizat nici dispozițiile art. 128 din Regulamentul de organizare și funcționare, invocate de intimata pârâtă prin întâmpinare, drept temei legal pentru organizarea alegerilor în urma cărora a fost emisă Decizia 19/2021, cu privire la care instanța s-a limitat doar la a afirma "că se bucura de prezumția de legalitate". Recurenta a susținut că instanța nu a observat că prin regulament intern (act normativ secundar, subsidiar legii) nu se pot modifica dispozițiile Legii nr. 95/2006 și nu se pot acorda atribuții noi organelor de conducere a CMSR și nici nu se pot crea situații noi, precum cea prevăzută din art. 128' din Regulament în care organele de conducere ale profesiei sa aibă atribuții adăugate, în plus față de cele prevăzute de Legea nr. 95/2006. Cu alte cuvinte, prevederile art. 128' din Regulament ar fi trebuit să constituie o modificare la Legea nr. 95/2006, în caz contrar, orice proceduri și acte normative adoptate în baza art. 128' din Regulament sunt ilegale. Prin urmare, procedura declanșată în martie 2021 și Decizia nr. 19/2021 adoptată în urma acestor alegeri sunt vădit ilegale, iar prezumția de ilegalitate nu operează sau este răsturnată în cazul acestora. Conform doctrinei și practicii de specialitate, un act administrativ ilegal sau vădit ilegal este un act administrativ inexistent, prin urmare Decizia 19/3021 nu există, tot astfel cum nu există nici calitatea de președinte al Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș a d-lui dr. F.. Fața de împrejurarea că prin Decizia nr. 101/2019 anexa 3, pârâta susține că nu a validat Biroul Executiv Teritorial și persoana d-nei dr. A., rezultă că s-a intrat in perioadă de interimat, iar funcția de președinte este exercitată în mod valabil la data introducerii acțiunii, dar și în prezent, de către d-na președinte dr. A.. În opinia recurentei, este vădită ilegalitatea actelor administrative emise din 2019 pana în prezent, care rezultă indubitabil din faptul că, în 2019, intimata pârâtă a emis Decizia nr. 101/2019, anexa 3, prin care a invalidat președintele și Biroul Executiv în persoana doamnei A., B., C., D.. Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș, condus de d-na președinte dr. A., a funcționat fără niciun fel de probleme în această perioadă, aspect recunoscut de însăși intimata pârâtă prin înregistrarea actelor adoptate în formula contestata și a deciziilor emise de președintele Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș dr. A. și încasarea cotelor părți din taxele încasate de Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș în formula contestată. De menționat este și faptul că Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș, ca persoana juridică, nu poate sa funcționeze fără președinte și Birou Executiv, care sunt entitățile care realizează activitatea curentă, conform art. 78, art. 78', art. 78" din Leea nr. 95/2006. Recurenta a subliniat că alegerile in martie 2021 nu puteau fi demarate în mod legal, întrucât existau deja organe alese, Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș funcționa normal, ceea ce a deranjat Colegiul Medicilor Stomatologi din România, însă făcea sa nu fie întrunite condițiile de dificultate prevăzute în ipoteza art. 128' din Regulamentul de organizare și funcționare, și, cel mai important, dispozițiile art. 128 ' din Regulament, neputând modifica Legea nr. 95/2006, nu permiteau organizarea de noi alegeri în caz de dificultate, nici dobândirea de atribuții noi extra-lege de către Adunarea Generală Națională a Colegiului Medicilor Stomatologi România, Consiliul Național al Colegiului, Biroul Executiv Național și președintele Colegiului Medicilor Stomatologi România (CMSR). Sunt criticabile și argumentele instanței de fond conform căreia partea poate fi reprezentată în proces și poate formula cererea prin reprezentantul legal-președinte și nu prin avocat, și faptul că d-na avocat G. nu a avut un mandat valabil, întrucât cererea de chemare in judecată a fost completată cu numele reprezentantului legal, dr. A.. Cu alte cuvinte, instanța de fonda a lăsat să se înțeleagă că a avut în vedere atât cererea din dosarul x/2021, cât și cea completata din dosarul x/2021, în care se arată că cererea este introdusa legal prin președinte d-na dr. A.. Susținerea că cererea nu este formulată prin reprezentant legal denotă fie neobservarea de către acesta a cererii completatoare, fie neconexarea dosarelor. Cu privire la lipsa mandatului convențional al d-nei avocat G., arătă că forma scrisa a contractului de asistență juridică poate fi încheiată și verbal și chiar dacă acesta a fost încheiat cu o persoana care nu ar avea calitatea de reprezentant legal al Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, atât introducerea acțiunii, cât și mandatul acesteia, au fost confirmate, ratificate, de către Adunarea Generală Teritorială Timiș și Consiliul Teritorial Timiș prin declarațiile depuse în număr de 160, depuse la dosarul de fond. Conform art. 1311 din C. civ., cel în numele căreia s-a încheiat contractul poate sa-1 ratifice. Prin urmare, mandatul d-nei G. și acțiunea introdusă a fost ratificată de către Adunarea Generală Teritorială, prin declarațiile exprese aflate la dosarul de fond, dar și procesul-verbal de ședință al Adunării Generale Teritoriale și al Consiliului teritorial al Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș. Prin urmare, acțiunea a fost introdusă de către o persoana care are calitatea de reprezentant lega,l cât și de către un reprezentant convențional cu mandat valabil, conform art. 71 din Regulamentul de organizare și funcționare. Cu alte cuvinte, organele de conducere ale Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, respectiv Adunarea Generală Teritorială și Consiliul Teritorial, pot mandata oricând o altă persoană decât președintele să reprezinte în instanță Colegiul, în relațiile cu terții, să încheie contracte, să formuleze acțiuni, in numele acesteia. Conform art. 1295 din C. civ., " puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic, ori o hotărâre judecătorească după caz." Dacă nu se recunoaște dreptul de a reprezenta legal al d-nei dr. A., în temeiul art. 78' din Regulamentul de organizare și funcționare, atunci trebuie recunoscut acest drept în temeiul mandatului convențional dat de Adunarea Generală Teritorială Timiș, acesteia. De asemenea, trebuie recunoscut mandatul convențional dat de Adunarea Generală Teritorială a Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș și de Consiliul Teritorial Timiș, d-nei avocat G. prin ratificare . A mai arătat recurenta că, potrivit Legii nr. 51/95, forma scrisă a contractului de asistență juridica și implicit a puterii de a reprezenta în instanță nu sunt cerute ad validitatem, putând fi acordată și în forma verbală, art. 121 din Statutul profesiei de avocat, art. 80 și art. 82 din C. proc. civ., iar la dosarul cauzei a fost depus procesul-verbal al Adunării Generale Teritoriale și al Consiliului Teritorial Timiș, prin care d-na avocat G. a fost mandatată să introducă acțiunea în numele Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, să îl reprezinte, precum și cele 160 de declarații ale medicilor stomatologi membri în Adunarea Generală Teritorială Timiș prin care s-a ratificat acțiunea și mandatul d-nei avocat G.. Judecătorul fondului a apreciat în mod greșit că acțiunea a fost introdusă de către o persoană care nu are calitatea de reprezentant legal și de o persoana care nu are calitatea de reprezentant convențional al Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș. În susținerea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a învederat următoarele aspecte: În opinia recurentei, instanța de fond nu a analizat deloc argumentele reclamantei cu privire la nelegalitatea Deciziei nr. 19/202l, limitându-se la a afirma că se bucură de prezumția de legalitate, fără a verifica dacă nu cumva prezumția este răsturnată, sentința fiind nemotivată. În acest sens, recurenta a apreciat că verificarea argumentelor invocate cu privire la Decizia nr. 19/2021 și a probelor administrate ar fi fost obligatorii și utile pentru tranșarea excepției calității de reprezentant invocate de intimata pârâtă, cu atât mai mult cu cât instanța a reținut Decizia contestată (19/2021) ca fiind dovada calității de reprezentant al unei alte persoane decât d-na dr. A.. În alta ordine de idei, teza posibilității neanalizarii validității unei decizii contestate întrucât ea se bucură de prezumția de legalitate ar face ca o astfel cerere de suspendare a efectelor acesteia să nu poată fi formulată, ceea ce vine în contradicție cu dispozițiile art. 14 și următoarele din Legea 554/2004. Or, magistratul fondului spune următoarele, dat fiind ca la data cererii de chemare in judecată exista Decizia nr. 19/2021 care se bucura de prezumția de legalitate și din care rezulta ca președinte este dl. F., implicit mandatul d-nei dr. A., sau al oricărui alt reprezentant al Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, nu există. Recurenta-reclamantă a concluzionat, susținând că era important să se verifice argumentele și probele depuse în probațiune și să se verifice aparența de legalitate a Deciziei nr. 19/2021. Chiar dacă instanța nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor părților, totuși instanța nu poate să le ignore integral, să ignore administrarea probelor administrate și să pronunțe o hotărâre motivată superficial.

Apărările intimatei Intimatul-pârât Colegiul Medicilor din România a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 494 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția din data de 7 septembrie 2021 s-a fixat termen de judecată la data de 4 noiembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Pentru a răspunde criticilor formulate prin recurs, Înalta Curte are în vedere, rezumativ, contextul factual care a condus la prezentul litigiu și cadrul legislativ. Reclamantul Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș a investit instanța cu o cerere prin care a solicitat suspendarea executării (și a efectelor) Deciziei nr. 19/11.03.2021, emisă la data de 11.03.2021 de către Comisia Electorală Centrală, precum și a tuturor actelor emise în cadrul așa-zisei proceduri de alegeri parțiale care a fost desfășurată de către Comisia Electorală Centrală în perioada februarie - martie 2021, a Deciziei Comisiei Electorale Centrale nr. 17/10.03.2021 emise pentru validarea candidaților aleși pentru funcția de membru în Consiliul Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș pentru perioada rămasa din mandatul 2019-2023, a adresei emise de către Comisia Electorală Centrală în data de 09.03.2021, prin care au fost anunțate rezultatele așa-ziselor alegeri parțiale pentru funcția de membru in Consiliul CMS Timiș pentru perioada rămasa din mandatul 2019-2023, până la pronunțarea instanței de fond asupra legalității deciziilor și actelor anterioare și ulterioare emise de către cele două pârâte. Soluția primei instanțe de admitere a excepției lipsei calității de reprezentant al Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, și anulării cererii ca fiind promovată printr-o persoană care nu are calitate de reprezentant, este legală, fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză. 1.1. Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. este nefondat. Potrivit art. 488 alin. (1)pct. 5 din C. proc. civ., casarea hotărârii se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reține că, sub imperiul acestei norme de drept, se pot include doar neregularități de ordin procedural, care atrag sancțiunea nulității sentinței în condițiile art. 174 C. proc. civ., altele decât cele prevăzute expres în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. Acest motiv de casare vizează ipoteza încălcării regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Recurentul a susținut că instanța a încălcat normele de procedură prin faptul că nu a pus în discuția părților excepția litispendenței/conexității cu dosarul nr. x/2021, nu a analizat cererea completatoare și toate celelalte cereri existente în dosar. Dispozițiiile art. 138 C. proc. civ. prevăd că "(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe competente sau chiar înaintea aceleiași instanțe, prin cereri distincte. (3) Când instanțele sunt de același grad, excepția se invocă înaintea instanței sesizate ulterior. Dacă excepția se admite, dosarul va fi trimis de îndată primei instanțe învestite." Contrar susținerilor recurentei, Înalta Curte constată că excepția litispendenței a fost pusă în discuția părților și soluționată în dosarul nr. x/2021, iar prin încheierea din 10 mai 2021, pronunțată în prezentul dosar, instanța de fond a luat act de faptul că prezentei cauze i-a fost conexat dosarul nr. x/2021 și a reținut că acest dosar are ca obiect o cerere cu caracter identic. De asemenea, se reține că instanța de fond a anulat acțiunea, pentru lipsa calității de reprezentant, apreciind în mod corect că această excepție se impune a fi soluționată cu prioritate, astfel că nu a intrat în analiza fondului cererilor formulate. În consecință, sunt nefondate argumentele recurentului în susținerea acestui motive de recurs. 1.2. Criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. sunt, de asemenea, nefondate. Cât privește motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste dispoziții legale, raportate la cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., impun cerința ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția și cele pentru care s-au admis și, respectiv, s-au înlăturat cererile părților. Or, hotărârea recurată cuprinde, în mod evident, argumentele pertinente pe care se întemeiază soluția de admitere a excepției lipsei calității de reprezentant și de anulare, în consecință, a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, chiar dacă aceste argumente îl nemulțumesc pe recurentul-reclamant, neputând fi identificate "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", pentru a se putea reține incidența motivului de casare invocat. De altfel, recurentul-reclamant nu aduce nicio critică efectivă în ceea ce privește nemotivarea hotărârii, limitându-se la a susține că hotărârea atacată este insuficient motivată. Înalta Curte apreciază că obligația instanței de fond de a motiva sentința pe care a pronunțat-o privește, în esență, arătarea situației de fapt pe care a reținut-o și a considerentelor de fapt și de drept pentru care a pronunțat soluția criticată, criterii legale pe care sentința recurată le îndeplinește. În realitate, în argumentarea susținerilor privind nemotivarea, recurentul-reclamant face trimitere doar la modalitatea de soluționare a raportului juridic dedus judecății, de apreciere a probelor și cum aceste probe trebuia, în opinia sa, interpretate și coroborate între ele, declarându-și dezacordul față de concluzia instanței privind lipsa calității de reprezentant. Faptul că recurentul nu împărtășește raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția primei instanțe de anulare a acțiunii, nu poate conduce la incidența în cauză a motivului de casare invocat. În acest context, verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar reține că aceasta îndeplinește exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția de anulare a acțiunii pentru lipsa calității de reprezentant, iar câtă vreme a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant, nu se putea trece la analiza motivelor invocate de reclamant referitoare la nelegalitatea Deciziei nr. 19/2021. 1.3. Nefondate sunt și criticile circumscrise de recurent prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora casarea hotărârii se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Instanța de control judiciar constată că judecătorul fondului a realizat o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 6, 8, 13 și 22 din C. proc. civ., ce au fost invocate de recurentul-reclamant în susținerea acestui motiv de recurs. Astfel, contrar argumentelor nesusținute juridic ale recurentului-reclamant, în mod corect prima instanță a anulat cererea de chemare în judecată, pentru lipsa calității de reprezentant, fără a analiza motivele invocate de reclamant în susținerea nelegalității Deciziei nr. 19/2021 Potrivit dispozițiilor art. 151 din C. proc. civ., "(3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale.(4) Reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea lor. (5) Organul de conducere sau după caz, reprezentantul desemnat al unei asociații, societăți ori alte entități fără personalitate juridică, înființată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiție." Conform dispozițiilor art. 78 1 lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor Stomatologi din România, adoptat prin Decizia Adunării Generale Naționale a Colegiului Medicilor Dentiști din România nr. 5/2007, "Președintele colegiului teritorial coordonează activitatea biroului executiv și are următoarele atribuții principale: a) reprezintă colegiul teritorial în relațiile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate". Lipsa calității de reprezentant presupune situația în care cererea nu este introdusă de reprezentantul legal al titularului cererii, este excepție de fond și absolută, vizează chiar puterea de reprezentare a celui care a formulat cererea în numele părții, constând în aptitudinea celui ce reprezintă partea de a exercita drepturile și obligațiile procesuale ale acesteia, iar sancțiunea aplicabilă este anularea cererii de chemare în judecată. În raport de aceste dispoziții legale și cele reținute, se constată că la dosarul cauzei nu s-au depus înscrisuri din care să rezulte calitatea de reprezentant legal al reclamantului Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, formularea cererii de către acesta prin reprezentantul legal, conform legii, Or, câtă vreme acțiunea a fost promovată de către o persoană juridică, respectiv Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș, prin avocat G., conform împuternicirii avocațiale atașate acesteia, fără menționarea reprezentantului colegiului, iar președintele biroului executiv validat prin Decizia Comisiei Electorale Centrale nr. 19/11.03.2021, F., nu a înțeles să își însușească acțiunea formulată de către Cabinet de avocat G., în numele Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, conform adresei depuse la dosar încă din 30.03.2021 și reanexată de pârât notelor scrise depuse pe mail la 21.05.2021, în mod legal instanța de fond a constatat lipsa calității de reprezentant al reclamantului Colegiului Medicilor Stomatologi Timiș, împuternicirea avocatului nefiind acordată de către reprezentantul legal al reclamantului. În acest context, alegațiile recurentului-reclamant despre nelegalitatea Deciziei nr. 19/2021 și invocarea unor prevederi legale fără relevanță juridică în cauză sunt superflue, întrucât exercitarea acțiunii civile poate fi făcută, în condițiile legii, de parte prin reprezentant legal, neputându-se accepta ca acțiunea să fie introdusă de un reprezentant convențional căruia nu i s-a acordat mandat de către reprezentantul legal. Concluzionând, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanța de fond realizând o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente cauzei. Prin urmare, toate criticile formulate de recurentul reclamant sunt nefondate, soluția pronunțată de prima instanță fiind motivată în condițiile impuse de art. 425 C. proc. civ. și pronunțată ca urmare a unei corecte aplicări și interpretări a prevederilor legale incidente cauzei, motiv pentru care, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, nefiind identificate, în limitele art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din același cod, motive de reformare a sentinței atacate. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș împotriva sentinței civile nr. 802 din 24 mai 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.