ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4509/2022

Ședința publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii anularea Hotărârii secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 27/11.01.2022 și obligarea CSM la emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea cererii de numire în funcția de judecător la Judecătoria Pitești.

În motivarea contestației, reclamantul a arătat că este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, iar prin cererea formulată la data de 26.11.2021 a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcția de judecător la Judecătoria Pitești, cererea sa fiind respinsă prin hotărârea contestată.

Reclamantul a arătat că soluția dispusă este eronată întrucât în mod greșit secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere numai datele statistice aferente Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, fără a se face vreo referire sau comparație cu situația existentă la nivelul Judecătoriei Pitești, instanță cu volum mare de activitate. în plus, la această instanță, la momentul formulării cererii de numire în funcția de judecător, din cele 40 de posturi de judecător prevăzute în schemă erau ocupate 38, existând 3 posturi vacante și termporar vacante, susceptibile de ocupare prin procedura de numire a procurorifor în funcția de judecători.

De asemenea, reclamantul a precizat că volumul mare de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța nu este o chestiune temporară, ci o situație obișnuită a unității de parchet, iar respingerea cererii sale, cu această justificare, este de natură a-i încălca dreptul de opțiune în carieră întrucât volumul de activitate al pachetului se va menține și în viitor la un nivel ridicat.

Totodată, reclamantul a arătat că avizul negativ emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța are doar caracter consultativ și în mod eronat secția pentru judecători nu a acordat nicio pondere avizului pozitiv acordat de Judecătoria Pitești.

Deopotrivă, reclamantul a arătat că Metodologia privind numirea procurorilor în funcția de judecători nu prevede vreun criteriu referitor la numărul de cereri de transfer formulate de procurorii din cadrul aceleiași unități de parchet, astfel încât utilizarea unui asemenea criteriu este lipsită de previzibilitate.

În egală măsură, chiar dacă ar putea fi acceptat un asemenea criteriu, reclamantul a apreciat că fiecare cerere de transfer trebuia analizată distinct și individual, cu respectarea criteriului privind vechimea în funcția de procuror, respectiv vechimea în funcția de procuror la parchetul de la care se solicită numirea, arătând că la momentul analizei cererii sale avea o vechime în funcția de procuror de 3 ani și 3 luni, perioadă petrecută integral în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Prin Hotărârea nr. 1349/18.11.2021, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus declanșarea unei sesiuni de numirea procurorilor în funcția de judecător în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, conform calendarului propus de direcția de specialitate, analiza cererilor de numire realizându-se în raport cu situația posturilor vacante la momentul interviului susținut în fața secției pentru judecători.

Secția pentru judecători a analizat cererea domnului procuror A. în raport de criteriile prevăzute de art. 5 alin. (2) din Metodologia privind numirea procurorilor în funcția de judecător aprobată prin Hotărârea nr. 695/28.05.2019 emisă de secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, apreciind că nu este oportună numirea acestuia în funcția de judecător la Judecătoria Pitești, având în vedere încărcătura dosarelor/procuror și încărcătura dosarelor/schemă de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța care, la acel moment, se afla mult peste media națională, raportat și la avizele negative exprimate de unitățile de parchet antemenționate.

De asemenea, secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că în acea procedură 3 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța au formulat cereri de numire în funcția de judecător, apreciind că nu era justificată vacantarea niciunui post al acestei unități de parchet.

În raport de considerentele expuse, în temeiul art. 40 alin. (1) lit. c) și p) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 61 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea nr. 27/11.01.2022, secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de numire în funcția de judecător formulată de reclamantul A..

Împotriva Hotărârii secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 27/11.01.2022 reclamantul A. a formulat prezenta contestație.

În ceea ce privește primul argument reținut, referitor la încărcătura dosarelor pe procuror și schema de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, care se situează peste media națională contestatorul susține următoarele.

Deși în considerentele hotărârii s-a invocat încărcătura dosarelor pe procuror de la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, comparativ cu mediile naționale, secția pentru judecători considerând că nu este oportună numirea contestatorului în funcția de judecător la Judecătoria Pitești, se apreciază că s-au avut în vedere doar datele statistice referitoare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, fără a se face vreo referire sau comparație cu situația existentă la nivelul Judecătoriei Pitești. O astfel de comparație ar releva împrejurarea că Judecătoria Pitești se confruntă și aceasta cu dificultăți în privința ocupării schemei de personal și are un deficit de personal, motiv pentru care unul dintre posturile vacante/temporar vacante, susceptibil de ocupare în prezenta procedură, a fost aprobat în condițiile art. 134

1

din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aceasta însemnând că activitatea instanței în cauză este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar.

În privința volumului de activitate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, așa cum s-a reținut și în motivarea hotărârii contestate, în primul semestru al anului 2021, încărcătura dosarelor pe procuror a fost de 1747, față de media națională de 1261, iar încărcătura dosarelor pe schemă a fost de 1456, față de media națională de 999.

Cu toate acestea, la data formulării cererii de numire în funcția de judecător, din cele 27 de posturi de execuție prevăzute în schemă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, erau ocupate 26 de posturi, fiind vacant un singur post de execuție, post care figura blocat, fiind scos la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada iulie 2021 - martie 2022.

Din această perspectivă, se remarcă faptul că volumul mare de activitate la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța nu se datorează lipsei de personal, fiind o situație obișnuită a activității acestei unități de parchet.

Pe de altă parte, la Judecătoria Pitești, instanța la care contestatorul a cerut numirea în funcția de judecător, în primul semestru al anului 2021, încărcătura cauzelor pe judecător a fost de 693, față de media națională de 687, iar încărcătura cauzelor pe schemă a fost de 593, față de media națională de 551.

Judecătoria Pitești este o instanță la care se înregistrează permanent un volum mare de activitate, dar care se și confruntă în mod constant cu reale dificultăți în ocuparea posturilor vacante și cu stabilitatea judecătorilor, existând în mod frecvent solicitări de transfer de la această instanță.

La data formulării cererii de numire în funcția de judecător, din cele 40 de posturi de judecător prevăzute în schemă la Judecătoria Pitești erau ocupate 38, existând 3 posturi vacante șj temporar vacante, susceptibile de ocupare prin prezenta procedură, dintre care 1 post este aprobat în condițiile art. 134

1

din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cu toate acestea, la analiza cererii de numire în funcția de judecător pe care contestatorul a formulat-o, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut în vedere situația Judecătoriei Pitești din perspectiva volumului de dosare peste media națională și a dificultăților de personal, criteriu ce ar fi trebuit analizat prin comparație cu situația de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.

Apreciază contestatorul că această abordare a intimatului, de maniera expusă anterior, reprezintă o greșită apreciere a criteriilor prevăzute de art. 5 alin. (2) din Hotărârea nr. 695/2019, având în vedere împrejurarea că, din redactarea textului - folosirea sintagmei "pot fi folosite" rezultă că aceste criterii sunt orientative și nu limitative.

În ceea ce privește cel de-al doilea argument reținut, referitor la avizele nefavorabile emise de Parchetul de pe lângă Curtea de apel Constanța și Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța a precizat contestatorul că, potrivit art. 5 alin. (2) din Metodologia privind numirea procurorilor în funcția de judecător, aprobată prin Hotărârea nr. 695/28.05.2019, avizul parchetului de la care provine procurorul este consultativ, astfel că acesta nu poate constitui un criteriu determinat în soluționarea unei cereri de transfer.

În ceea ce privește cel de-al treilea argument reținut, referitor la împrejurarea că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța au formulat cereri de numire în funcția de judecător, prin raportare la volumul mare de activitate al acestei unități de parchet, care se confruntă cu dificultăți în privința ocupării schemei de personal, această motivare este neîntemeiată, în condițiile în care, pe de o parte, un asemenea criteriu al numărului de cereri de transfer formulate de procurorii din cadrul aceluiași parchet nu este prevăzut de Metodologia privind numirea procurorilor în funcția de judecători sau de vreun alt text legal aplicabil în privința carierei procurorilor, utilizarea lui fiind, din această perspectivă, lipsită de previzibilitate.

Dincolo de acest aspect, în situația în care se reține drept criteriu de soluționare a cererii contestatorului de transfer, împrejurarea, necontestată, că au fost formulate 3 cereri de transfer, apreciază că fiecare cerere de transfer trebuie analizată distinct și individual, cu respectarea criteriului privind vechimea în funcția de procuror, respectiv, vechimea în funcția de procuror la parchetul de la care solicită transferul, sens în care urmează a se constata că are o vechime efectivă în profesie de 3 ani și 3 luni, perioadă petrecută integral în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Pentru motivele arătate contestatorul solicită admiterea contestației, anularea contestației și obligarea intimatului la emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea cererii sal și înaintarea către Președintele României a propunerii de eliberare din funcția de procuror și de numire în funcția de judecător la Judecătoria Pitești.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulteriore, "orice persoană care se consideră vâtâmatâ într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-afost cauzată".

De asemenea, conform art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun."

Totodată, potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de iei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...)

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ.: dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Prin acțiunea dedusă judecății reclamantul A. solicită anularea Hotărârii secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 27/11.01.2022. În cauză fiind vorba așadar despre o hotărâre emisă de secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și având în vedere și dispozițiile legale anterior menționate competența materială de soluționare a pricinii aparține curții de apel de la domiciliul reclamantului. Văzând și dispozițiile legale prevăzute de art. 127 C. proc. civ., instanța apreciază că este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta pricină Curtea de Apel Constanța.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte declină competența de soluționare a contestației la Curtea de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a contestației formulate de A. împotriva Hotărârii nr. 27 din 11 ianuarie 2022 pronunțată de secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la Curtea de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 06 octombrie 2022.