ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 248/2024

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/24.05.2023, A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci, a solicitat numirea în funcția de judecător la Judecătoria Târgu Jiu.

Prin Hotărârea nr. 1864 din 28 iunie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a admis cererea de numire în funcția de judecător și a propus Președintelui României eliberarea doamnei A. din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci și numirea în funcția de judecător la Judecătoria Târgu Jiu.

În motivarea hotărârii, secția pentru Judecători a avut în vedere, în esență, criteriile prevăzute de art. 196 alin. (2) și (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022, situația posturilor vacante la Judecătoria Târgu Jiu, volumul de activitate și circumstanțele concrete ale cererii.

Împotriva Hotărârii nr. 1864 din 28 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat contestație, solicitând anularea hotărârii prin care s-a dispus eliberarea doamnei A. din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci și numirea în funcția de judecător la Judecătoria Târgu Jiu și suspendarea executării hotărârii menționate până la pronunțarea unei hotărâri pe fondul cauzei, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea contestației, se arată că Hotărârea nr. 1864/28.06.2023 a secției pentru judecători încalcă prevederile art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022.

Conform textului indicat, la soluționarea cererilor de numire a procurorilor în funcția de judecător, se are în vedere: lit. a) - volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele sau parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora.

Criteriile indicate de legiuitor sunt imperative și ele trebuie examinate cumulativ astfel încât, soluționarea cererii de transfer fără observarea vreunui criteriu sau printr-o evaluare greșită a acestuia atrage nelegalitatea hotărârii prin care s-a dispus eliberarea din funcția de procuror și numirea în funcția de judecător.

Din considerentele hotărârii contestate, se desprinde concluzia că volumul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, de la care provine solicitanta, este de 1260 cauze/procuror.

În ceea ce privește gradul de ocupare a schemei de personal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci funcționează efectiv cu 2 procurori, dintre care 1 ocupă prin delegare funcția de prim - procuror, solicitanta ocupând o funcție de execuție.

Referitor la criteriul dificultății ocupării posturilor la parchetul de proveniență, se evidențiază că cel puțin în ultimii 3 ani, gradul de ocupare a schemei de personal de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci a fost de maximum 66,67%, ceea ce denotă că unitatea nu este atractivă pentru procurori, iar posibilitatea ocupării posturilor este iluzorie, astfel că prin eliberarea din funcția de procuror a solicitantei, gradul de ocupare a postului devine 0%, iar posibilitatea ocupării posturilor este iluzorie.

Comparativ, la Judecătoria Târgu Jiu, unde s-a dispus numirea în funcția de procuror, sunt prevăzute 35 posturi de judecător, dintre care 13 posturi vacante, gradul de ocupare fiind de 62%, superior gradul de ocupare de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci, anterior soluționării cererii de transfer, 33,33% după admiterea cererii.

Hotărârea nr. 1864/2023 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încalcă dispozițiile

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 305/2022, raportat la H.G. nr. 436/2022 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, în dimensiunea Consiliului de a gestiona resursele umane pentru instanțe și parchete. Potrivit obiectivului strategic 3 din strategia menționată, politicile de resurse umane din sistemul judiciar trebuie să asigure eficiență și eficacitate în funcționarea componentelor sale. Rezultatele așteptate corelative acestui obiectiv - în ce privește parchetele - constau într-un grad de ocupare de 80-85% a posturilor de procuror. Unul din obiectivele specifice ale obiectivului 3 este acela al echilibrării schemelor de personal.

Or, prin hotărârea contestată se generează un dezechilibru major în schemele de personal, precum și în funcționarea unității respective de parchet, lipsind-o de capacitatea de a combate eficient infracționalitatea, de a furniza un serviciu public de calitate și într-un termen rezonabil. Mai mult, s-a menționat faptul că Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci are un istoric îndelungat de neatractivitate pentru ocuparea posturilor de către procurori, funcționând de-a lungul timpului cu schemă incompletă sau înregistrând fluctuație de personal.

Contestatorul solicită și suspendarea executării hotărârii atacate până la pronunțarea instanței, fiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de contestator.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, intimatul a arătat că, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, reclamantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu justifică legitimarea sa procesuală activă.

Astfel, actul administrativ individual atacat a fost emis de Consiliul Superior al Magistraturii în conformitate cu dispozițiile art. 194 și următoarele din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, dispoziții care recunosc atributul Consiliului Superior al Magistraturii de a gestiona resursele umane în sistemul judiciar, având în vedere că numirea unui procuror în funcția de judecător se dispune cu observarea intereselor unității de parchet și instanțelor judecătorești implicate.

Cu privire la criticile contestatorului, intimatul a arătat că din interpretarea tuturor dispozițiilor legale privitoare la numirea procurorilor în funcția de judecător rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, însă și cu observarea interesului privat al solicitantului, în dimensiunea sa privind dreptul la carieră al magistratului în cauză, hotărârea atacată nefiind emisă cu exces de putere, întrucât numirea doamnei procuror în funcția de judecător la Judecătoria Târgul Jiu, a fost adoptată în limitele competențelor legale și cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Intimata A. a depus cerere de introducere în cauză și întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de contestator.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Examinând Hotărârea nr. 1864 din 28.06.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație formulată este neîntemeiată.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte precizează că nu va mai analiza solicitarea contestatorului de suspendare a executării hotărârii atacate până la pronunțarea instanței, întemeiată pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, întrucât cererea a rămas fără obiect la momentul acordării cuvântului în dezbateri și pronunțării asupra fondului contestației.

Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că a fost învestită în temeiul art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu o contestație ce are ca obiect anularea și suspendarea Hotărârii nr. 1801 din 27.06.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus eliberarea doamnei A. din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci și numirea în funcția de judecător la Judecătoria Târgu Jiu, conform art. 194 din Legea nr. 303/2022.

Potrivit art. 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor: "(1) La cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți în funcția de judecător la judecătorii, prin decret al Președintelui României, la propunerea secției Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcției pe care va fi numit, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcția de judecător se formulează de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul conducătorului parchetului de la care provine și al președintelui instanței la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcția de procuror se formulează de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul președintelui instanței în care își desfășoară activitatea și al conducătorului parchetului la care urmează să activeze. (...)

Art. 195 din același act normativ prevede procedura unui astfel de tip de transfer, care include întocmirea, de către compartimentul de specialitate, a unui referat care cuprinde: datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situația posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta și a posturilor temporar vacante la instanța sau la parchetul la care funcționează judecătorul sau procurorul în cauză și la instanța ori parchetul la care se solicită numirea, datele privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcțiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate pentru instanța sau parchetul la care se propune ocuparea funcției în condițiile prezentului articol, precum și volumul de activitate și încărcătura pe judecător ori procuror la instanțele sau parchetele implicate în procedura de ocupare a funcției în condițiile prezentului articol. În cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultățile de ocupare a posturilor vacante la instanța sau la parchetul la care funcționează judecătorul sau procurorul în cauză și la parchetul ori instanța la care se solicită numirea și durata vacantării posturilor la instanța ori parchetul în cauză.

Art. 196 din același act normativ reglementează criteriile avute în vedere de secția Consiliului Superior al Magistraturii la interviul susținut (alin. (2) și criteriile pentru admiterea cererii de transfer (alin. (3):

"(2) În cadrul interviului, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va avea în vedere următoarele:

a) motivația de a accede în profesia de judecător, respectiv de procuror;

b) activitatea și experiența profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcției pe care va fi numit;

c) existența aptitudinilor specifice profesiei de judecător, respectiv de procuror;

d) elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea judecătorilor și procurorilor, integritatea și responsabilitatea.

(3) La soluționarea cererilor, precum și în situația în care sunt mai multe solicitări pentru un singur post, se au în vedere următoarele criterii:

a) volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele sau parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

b) vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror;

c) vechimea la instanța sau parchetul de la care provine solicitantul;

d) orice date relevante cuprinse în referatul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii sau în mapa profesională a judecătorului sau procurorului."

Analizând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022:

"Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție."

Prin urmare, calitatea procesuală activă nu este rezervată de legiuitor doar magistratului vizat de respectiva hotărâre, ci oricărei persoane interesate, terminologie ce nu poate fi nejustificat îngrădită.

Or, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat în mod corect că justifică un interes, în accepțiunea textului art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, în ce privește contestarea hotărârii menționate, întrucât hotărârea atacată vizează un aspect de organizare a parchetelor și de asigurare a independenței funcționale, sens în care dispozițiile se răsfrâng asupra bunei funcționări în ansamblu a Ministerului Public și a procurorilor, care fac parte sub aspect statutar din Ministerul Public.

Hotărârea prin care se aprobă transferul unui procuror ca judecător nu este doar o hotărâre care vizează cariera magistratului, ci, în egală măsură, una care produce consecințe cu privire la organizarea și funcționarea parchetului de la care se dispune transferul, astfel încât nu s-ar putea susține că autoritatea căreia îi revin atribuții prevăzute de lege cu privire la organizarea acestei activități, în speță Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu are calitatea procesuală activă pentru a ataca această hotărâre, acesta fiind o persoană interesată tocmai din perspectiva interesului pe care îl justifică în buna organizare a activității parchetelor din subordine din perspectiva bunei gestionări a resurselor umane, în temeiul atribuțiilor sale de organizare și control.

Cu privire la criticile contestatorului formulate împotriva Hotărârii secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1864 din data de 28.06.2023, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.

Prealabil prezentării, în concret, a argumentelor pe care își întemeiază concluzia în sensul netemeiniciei criticilor contestatorului, Înalta Curte amintește, astfel cum a statuat deja în jurisprudența sa constantă, că, în exercitarea atribuțiilor lor, Consiliul Superior al Magistraturii, ca de altfel și entitățile administrative în general, dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situația în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporționalității între interesul public și cel privat, o evaluare a substanței măsurilor dispuse, făcută de instanța de contencios administrativ însăși, ar constitui o ingerință nepermisă în atribuțiile administrației publice.

Intimatul are posibilitatea, în funcție de interesul public al desfășurării actului de justiție, să ia în considerare și alte aspecte relevante în cauză sau invocate de partea interesată. Este important însă ca eventualul refuz al autorității să nu se transforme în ceea ce dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumesc excesul de putere, respectiv depășirea limitelor dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege.

Înalta Curte constată că argumentele de ordin critic privind analiza efectuată de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la îndeplinirea în cauză a criteriilor prevăzute de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată sunt neîntemeiate.

Analizând conținutul actului administrativ atacat în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că hotărârea atacată respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, iar măsura adoptată a fost în mod exhaustiv și adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, este de remarcat că, în cauză, întreaga procedură s-a desfășurat cu respectarea prevederilor art. 194-art. 196 din Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.

În ceea ce privește contestația formulată, se reține că prin Hotărârea nr. 1864/28.06.2023 a C.S.M., secția pentru judecători s-a admis cererea de numire a procurorului A., în funcția de judecător la Judecătoria Târgu Jiu și s-a propus Președintelui României emiterea unui decret în acest sens.

Intimatul a consemnat în cuprinsul hotărârii faptul că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci sunt prevăzute în schemă 3 posturi de procuror, unul de conducere și 2 de execuție, sunt ocupate cele două posturi de execuție, fiind vacant postul de conducere.

Este neîntemeiată susținerea contestatorului în sensul că intimatul nu a făcut o comparație și nu a verificat disponibilitatea unității de parchet, mai mult a ignorat situația de personal foarte dificilă a respectivei instituții.

În acest sens Înalta Curte constată, din cuprinsul hotărârii contestate că, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci, în anul 2022, încărcătura de dosare de soluționat/procuror a fost de 1260, comparativ cu media națională de 1.696, încărcătura de soluționat/schemă a fost de 900, comparativ cu media națională de 1.203.

La Judecătoria Târgu Jiu, instanța pentru care s-a formulat opțiunea de numire în funcția de judecător, din cele 35 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal sunt ocupate 22 de posturi, fiind vacante 13 posturi. De asemenea, este vacantă funcția de președinte al instanței, iar 2 funcții de președinți de secție sunt ocupate prin delegare.

La Judecătoria Târgu Jiu, în anul 2022, încărcătura pe judecător a fost de 1121 de dosare, comparativ cu media națională de 1159 de dosare, iar încărcătura pe schemă a fost de 724 de dosare, comparativ cu media națională de 893 de dosare.

S-a mai reținut că Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova au avizat nefavorabil cererea, iar Judecătoria Târgul Jiu și Tribunalul Gorj au avizat favorabil cererea, numirea făcându-se la Judecătoria Târgu Jiu datorită situației deosebite cu care se confruntă această judecătorie.

Contestatorul susține încălcarea prevederilor art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022, în privința volumului de activitate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci, criteriului dificultății ocupării posturilor la parchetul de proveniență, gradului de ocupare la acest parchet și neefectuării unei comparații între datele statistice de la parchet și judecătorie.

Într-adevăr, potrivit disp. art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la soluționarea cererilor de numire din funcția de judecător în funcția de procuror și din funcția de procuror în funcția de judecător se are în vedere, alături de celelalte criterii, volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele sau parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora.

Din cuprinsul hotărârii contestate, se observă că aceasta cuprinde analiza datelor comparative privind volumul de activitate al judecătoriei și parchetului implicate în procedură, fiind evidențiată încărcătura de dosare de soluționat/procuror/judecător/schemă, au fost arătate numărul total al posturilor, precum și numărul posturilor vacante.

În analizarea acestor date statistice nu există nicio prevedere legală care să oblige intimatul să respingă o astfel de cerere cum este cea formulată în prezenta cauză, în ipoteza în care gradul de ocupare a posturilor la parchete este mai mic decât gradul de ocupare a posturilor la judecătorie - la parchet 66,67% anterior numirii și 33% după numirea doamnei A. față de 62% la judecătorie, potrivit calculelor făcute de contestator.

Cererea întemeiată pe dispozițiile art. 194 din Legea nr. 303/2022 este analizată cu observarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 196 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, fără să existe o ordine de prioritate, cu respectarea necesităților sistemului judiciar în ansamblul său, dar și ținându-se seama de interesul privat al solicitantului.

În speță, contestatorul și-a exprimat o temere legată de neatractivitatea unității de parchet de la care se cere numirea în funcția de judecător, conchizând că ocuparea postului este iluzorie și generează disfuncționalități de funcționare a parchetului.

Opțiunea inerentă statutului magistratului nu poate fi complet îngrădită din motivul exclusiv că un procuror provine de la o unitate de parchet neatractivă, cu un volum de activitate crescut, din motive independente de persoana acestuia.

Dacă s-ar admite o astfel de interpretare, în sensul că volumul de activitate și situația precară a parchetului de la care se solicită transferul constituie în mod perpetuu fine de neprimire ale cererii de transfer, nu s-ar mai regăsi însuși scopul susținerii unui interviu în fața secției pentru judecători, în cadrul căruia se verifică aspecte precum motivația de a accede în profesia de judecător, activitatea și experiența profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcției de judecător, existența aptitudinilor specifice profesiei de judecător, elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea judecătorilor și procurorilor, integritatea și responsabilitatea.

Nu se poate invoca eventuala încălcare a principiului independenței funcționale a unității de parchet atâta vreme cât secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a acționat în limitele atribuțiilor conferite de lege, solicitând avizul parchetului de la care se cere transferul, chiar dacă acesta a fost unul negativ.

În ceea ce privește presupusa încălcare a prevederilor H.G. nr. 436/2022 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025, Înalta Curte reține că obiectivul strategic nr. 3 invocat de contestator vizează dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar în ansamblul său, respectiv ocuparea posturilor vacante de judecători și procurori din sistemul judiciar, iar nu numai asigurarea resurselor umane pentru parchete, Strategia putând fi folosită în egală măsură ca argument în favoarea transferului de la procuror la judecător pentru ocuparea schemei instanței la care operează transferul.

În ceea ce privește criticile de oportunitate formulate de contestator, Înalta Curte reiterează că, din interpretarea tuturor dispozițiilor legale privitoare la transferul judecătorilor și procurorilor, inclusiv al transferului de la judecător la procuror sau invers rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și la necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea parchetelor și a instanțelor, cu păstrarea unui just echilibru între interesele parchetului/instanței implicate în procedură și interesul privat al solicitantului.

Conform jurisprudenței constante a instanței supreme, oportunitatea se află în strânsă legătură cu puterea discreționară a administrației publice, existând o marjă de libertate lăsată la libera apreciere a unei autorități, astfel că în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor să poată recurge la orice mijloc de acțiune, în limitele competenței sale (spre exemplu, deciziile nr. 4847/20.10.2022 și nr. 4638/13.10.2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ), iar "transferul la o altă instanță trebuie să corespundă și nevoilor sistemului judiciar, aspect de oportunitate ce intră în marja de apreciere a Consiliului Superior al Magistraturii" (decizia nr. 29/16.01.2018).

În speță, noțiunea de oportunitate se analizează prin raportare la măsura ce urmează a fi dispusă de organul emitent, în speță transferul de la procuror la judecător, și constă în capacitatea acestuia de a alege, dintre mai multe soluții posibile și egale în aceeași măsură, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut.

Controlul de legalitate pe care Înalta Curte îl efectuează în temeiul art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii implică cenzurarea excesului de putere al autorității în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, astfel cum este acesta definit de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea 303/2022.

Or, de vreme ce secția pentru judecători a urmat procedura prevăzută de lege și și-a întemeiat hotărârea pe criteriile prevăzute de lege, inclusiv pe cel privind volumul de activitate și schema de personal ale unității de parchet de la care s-a solicitat transferul, pe care l-a analizat însă prin coroborare cu alte criterii legale relevante, nu se poate vorbi despre un exces de putere, hotărârea emisă având o bază legală și fiind fundamentată pe un raționament obiectiv și nediscriminatoriu.

În cauză, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, analiza cererii de transfer de la procuror la judecător s-a efectuat prin prisma criteriilor prevăzute de lege, tocmai pentru a asigura luarea unei decizii obiective, în condiții de legalitate și oportunitate și în raport de circumstanțele concrete ale solicitării de transfer, cu menținerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat.

În consecință, în cauză nu se conturează ipoteza excesului de putere la adoptarea hotărârilor contestate, noțiune definită de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare ca fiind "exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor".

Totodată, Înalta Curte constată că în dosar contestatorul nu a administrat nicio probă care să-i susțină teza ci, dimpotrivă, dispozițiile legale prevăzute de art. 177 alin. (1) din Lege nr. 303/2022 conțin posibilitatea delegării procurorilor la alte parchete, atribuție ce revine chiar Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Față de acestea, Înalta Curte constată că dreptul de apreciere al intimatului a fost exercitat în limitele prevederilor legale incidente, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 302/2022 să se dispună respingerea excepției lipsei calității procesuale active a contestatorului și respingerea contestației, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului.

Respinge contestația formulată de Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Hotărârii nr. 1864 din 28 iunie 2023, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 18 ianuarie 2024.