ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 354/2024

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/29.05.2023, doamna A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, delegată în funcția de prim-procuror la aceeași unitate de parchet, a solicitat numirea în funcția de judecător la Judecătoria Chișineu-Criș, în principal, sau la Judecătoria Salonta, în subsidiar.

Prin Hotărârea nr. 1878 din 28 iunie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a propus Președintelui României eliberarea doamnei A. din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Molodva Nouă și numirea în funcția de judecător la Judecătoria Chișineu-Criș.

În motivarea hotărârii, secția pentru procurori a avut în vedere, în esență, prevederile art. 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, situația posturilor vacante și volumul de activitate la instanța și parchetul implicate.

Împotriva Hotărârii nr. 1878 din 28 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători hotărâri, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat contestație, solicitând anularea hotărârii și suspendarea executării acesteia până la pronunțarea instanței pe fondul cauzei, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea contestației, contestatorul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat, în esență, următoarele:

În cuprinsul Hotărârii nr. 1878/2023 a secției pentru judecători se realizează o analiză a volumului cauzelor de soluționat la parchetul de proveniență al procurorului și la instanțele de judecată pentru care acesta a optat, precum și a resurselor umane la parchet și instanțe judecătorești.

Se reține în hotărâre că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă există un singur post de procuror ocupat, fiind vacante din totalul de 3 posturi prevăzute în statele de funcții și personal, 1 post de conducere și 1 post de execuție.

Deși au fost parcurse etapele procedurii de numire a procurorilor în funcția de judecător și aparent au fost examinate criteriile legale, contestatorul apreciază că Hotărârea nr. 1878/2023 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încalcă prevederile art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 305/2022.

Criteriile indicate de legiuitor sunt imperative și ele trebuie examinate cumulativ, astfel încât, soluționarea cererii de transfer fără observarea vreunui criteriu sau printr-o evaluare greșită a acestuia atrage nelegalitatea hotărârii prin care s-a dispus eliberarea din funcția de procuror și numirea în funcția de judecător.

Analizând hotărârea contestată prin prisma acestei dispoziții legale, se poate observa că cerințele/criteriile legale nu sunt îndeplinite.

Astfel, din chiar considerentele hotărârii atacate se desprinde concluzia că volumul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, de la care provine solicitanta, este de 507 cauze/procuror, inferior față de media națională de 1696 cauze/procuror.

În ce privește gradul de ocupare a schemei de personal, se reține că solicitanta este singurul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă.

Mai mult, doamna A. îndeplinește prin delegare funcția de prim-procuror al unității de parchet, plecarea sa din funcție fiind de natură să pună în imposibilitate desfășurarea activității.

Referitor la criteriul dificultății ocupării posturilor la parchetul de proveniență, se evidențiază că, cel puțin în ultimii 3 ani, gradul de ocupare a schemei de personal de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă a fost în general de 66,67%, ceea ce denotă că unitatea nu este atractivă pentru procurori, iar posibilitatea ocupării posturilor este iluzorie.

Consideră că secția pentru judecători a emis hotărârea atacată cu ignorarea situației de personal foarte dificile a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă raportate la un volum de cauze de soluționat ridicat. Textul indicat nu acordă preferință în ce privește aceste două criterii analizate de secția competentă a Consiliului Superior al Magistraturii între instanțele de judecată și parchete, legiuitorul urmărind prin instituirea lor să asigure un echilibru, astfel încât prin numirea dintr-o funcție în alta să nu se genereze disfuncționalități la instanța/parchetul de proveniență al magistratului.

Așadar, Hotărârea nr. 1878/2023 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încalcă dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 305/2022, raportat la H.G. nr. 436/2022 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, în dimensiunea Consiliului de a gestiona resursele umane pentru instanțe și parchete. Potrivit obiectivului strategic 3 din strategia menționată, politicile de resurse umane din sistemul judiciar trebuie să asigure eficiență și eficacitate în funcționarea componentelor sale. Rezultatele așteptate corelative acestui obiectiv - în ce privește parchetele - constau într-un grad de ocupare de 80-85% a posturilor de procuror. Unul din obiectivele specifice ale obiectivului 3 este acela al echilibrării schemelor de personal.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect suspendarea punerii în executare a hotărârii menționate până la pronunțarea unei hotărâri pe fond, arată că solicitarea îndeplinește cele două cerințe cumulative prevăzute de textul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existența unui caz temeinic justificat și prevenirea unei pagube iminente.

Astfel, cu privire la prima cerință, se pune în evidență din motivarea contestației că există o îndoială serioasă în legătură cu legalitatea hotărârii indicate, fiind evident că, secția pentru judecători nu a luat în considerare îndeplinirea condiției de la art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022 în dimensiunea resurselor umane și volumului de activitate înregistrate la unitatea de parchet la care funcționează solicitantul.

Cât privește cerința producerii unei pagube iminente, se poate observa din chiar definiția conferită sintagmei "pagubă iminentă" la art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 că aceasta se referă la perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.

3.1. Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a invocat excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului și, pe fond, a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

3.2. În cauză, s-a formulat cerere de introducere în cauză în calitate de intimat de către A., în conformitate cu prevederile art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004, ce a fost admisă.

Intimata A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând-o cu prioritate, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022:

"Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție."

Prin urmare, calitatea procesuală activă nu este rezervată de legiuitor doar magistratului vizat de respectiva hotărâre, ci oricărei persoane interesate, terminologie ce nu poate fi nejustificat îngrădită.

Or, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că justifică un interes, în accepțiunea textului art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, în ce privește contestarea hotărârii menționate, întrucât hotărârea atacată vizează un aspect de organizare a parchetelor și de asigurare a independenței funcționale, sens în care dispozițiile se răsfrâng asupra bunei funcționări în ansamblu a Ministerului Public și a procurorilor, care fac parte sub aspect statutar din Ministerul Public.

Înalta Curte confirmă acest punct de vedere, ținând seama de dispozițiile art. 75 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2022, potrivit cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct, coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public și de cele ale art. 76 din același act normativ, potrivit cărora Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă Ministerul Public în relațiile cu celelalte autorități publice.

Hotărârea prin care se aprobă transferul unui procuror ca judecător nu este doar o hotărâre care vizează cariera magistratului, ci, în egală măsură, una care produce consecințe cu privire la organizarea și funcționarea parchetului de la care se dispune transferul, astfel încât nu s-ar putea susține că autoritatea căreia îi revin atribuții prevăzute de lege cu privire la organizarea acestei activități, în speță Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu are calitatea procesuală activă pentru a ataca această hotărâre, acesta fiind o persoană interesată tocmai din perspectiva interesului pe care îl justifică în buna organizare a activității parchetelor din subordine din perspectiva bunei gestionări a resurselor umane, în temeiul atribuțiilor sale de organizare și control.

Prin urmare, este nefondată, urmând a fi respinsă excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că, prin Hotărârea nr. 1878/28.06.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii s-a propus Președintelui României eliberarea doamnei A. din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă și numirea în funcția de judecător la Judecătoria Chișineu - Criș.

În cuprinsul actului administrativ contestat au fost expuse date relevante privind traseul profesional al doamnei procuror A., situația de personal și volumul de activitate al parchetului și instanțelor implicate în procedură, motivele cuprinse în avizele consultative emise de parchetele/instanțele implicate, precum și considerentele care au fundamentat soluția de numire în funcția de judecător.

Prin cererea de chemare în judecată, contestatorul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat a solicitat anularea Hotărârii nr. 1878/28.06.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii precum și suspendarea executării acesteia până la pronunțarea instanței pe fondul cauzei, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește petitul cererii de chemare în judecată vizând anularea Hotărârii nr. 1878/28.06.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii contestatorul a arătat că actul administrativ atacat încalcă dispozițiile art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022.

În acest sens, contestatorul a susținut că actul administrativ ar fi fost emis cu ignorarea criteriului privind volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele sau parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora, precizând că prin eliberarea doamnei A. din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă și numirea în funcția de judecător la Judecătoria Chișineu-Criș gradul de ocupare a posturilor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă a devenit 0%.

Totodată, s-a menționat că în cuprinsul actului administrativ nu s-a realizat o analiză comparativă între situația de personal a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă cu cea a Judecătoriei Chișineu-Criș.

Înalta Curte reține că, susținerile contestatorului sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, avându-se în vedere următoarele aspecte:

Hotărârea secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1878/28.06.2023 respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, respectiv, prevederile art. 194, art. 195 și cele ale art. 196 din Legea nr. 303/2022 iar măsura dispusă a fost în mod exhaustiv și adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispozițiilor art. 196 din Legea nr. 303/2022 "(1) Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în condițiile art. 195 susține un interviu în fața secției Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcției pe care va fi numit.

(2) în cadrul interviului, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va avea în vedere următoarele:

a) motivația de a accede în profesia de judecător, respectiv de procuror;

b) activitatea și experiența profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcției pe care va fi numit;

c) existența aptitudinilor specifice profesiei de judecător, respectiv de procuror;

d) elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea judecătorilor și procurorilor, integritatea și responsabilitatea.

(3) La soluționarea cererilor, precum și în situația în care sunt mai multe solicitări pentru un singur post, se au în vedere următoarele criterii:

a) volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele sau parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

b) vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror;

c) vechimea la instanța sau parchetul de la care provine solicitantul;

d) orice date relevante cuprinse în referatul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii sau în mapa profesională a judecătorului sau procurorului.

(4) Hotărârile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din funcția de judecător și numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcția de procuror și numirea ca judecător se transmit Președintelui României, în vederea emiterii decretului. Dispozițiile art. 193 alin. (6) se aplică în mod corespunzător."

Din interpretarea prevederilor legale privitoare la numirea procurorilor în funcția de judecător reiese că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, însă și cu observarea interesului privat al solicitantei, în dimensiunea sa privind dreptul la carieră al magistratului în cauză.

Reține Înalta Curte că, oportunitatea este capacitatea pe care o are organul care emite respectivul act administrativ de a alege, dintre mai multe soluții posibile și egale în aceeași măsură, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut. Oportunitatea se află în strânsă legătură cu puterea discreționară a administrației publice, existând o marjă de libertate lăsată la aprecierea unei autorități, astfel ca în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor să poată recurge la orice mijloc de acțiune, în limitele competenței sale.

În acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că autoritățile beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele între diversele situații justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și de context (hotărârile din 23 iulie 1968, 16 septembrie 1996 și 6 iulie 2004, pronunțate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene" împotriva Belgiei, paragraful 10, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Bocancea și alții împotriva Moldovei, paragraful 24).

Prin urmare, în raport de cele reținute anterior, constată instanța de control judiciar că, secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu a emis Hotărârea nr. 1878 din data de 28.06.2023 cu exces de putere.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, excesul de putere este definit ca fiind "exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor".

În speță, se observă că, secția pentru judecători a analizat comparativ situația posturilor vacante și volumul de activitate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă și de la Judecătoria Chișineu-Criș - unități implicate în procedura numirii în funcția de judecător - și a reținut în mod corect că, la Judecătoria Chișineu-Criș vacanța posturilor reprezenta un procent de 50%, împrejurare cu impact negativ în buna desfășurare a activității acestei instanțe, în condițiile unei încărcături de dosare/judecător mult peste media națională, această situație impunând luarea unor măsuri pentru diminuarea deficitului de personal.

Astfel, la Judecătoria Chișineu-Criș dintre cele 4 de posturi de judecător prevăzute în schemă erau ocupate 2 posturi, din care 1 post vacant la data de 22.08.2023, iar funcția de președinte secție penală era ocupată prin delegare, existând 2 posturi vacante disponibile pentru procedura de numire.

La aceeași instanță, în anul 2022, încărcătura de dosare de soluționat/judecător a fost de 1715, comparativ cu media națională de 1159, iar încărcătura de dosare de soluționat/schemă a fost de 1029, comparativ cu media națională de 893.

Aceste date statistice au fost confirmate și de conducerea Judecătoriei Chișineu - Criș care, în motivarea avizului favorabil exprimat a evidențiat că la nivelul acestei instanțe, statul de funcții și de personal cuprindea un număr de 4 posturi de judecător, din care unul aferent funcției de președinte și 3 posturi de execuție, schema de judecători nefiind ocupată în totalitate la acel moment, fiind două posturi vacante de judecător. S-a mai precizat că, la această instanță, încărcătura pe judecător pe anul 2022 a fost de 1714 dosare pe judecător, în condițiile ocupării efective a două posturi de judecător din patru, mult peste media dosarelor pe judecător din țară. De asemenea, s-a mai arătat că Judecătoria Chișineu-Criș era cea mai încărcată instanță din județul Arad, după Judecătoria Arad, având astfel mare nevoie de personal magistrat.

Contrar susținerilor contestatorului, reține Înalta Curte că, volumul de activitate și situația de personal de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă au fost avute în vedere de secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, atunci când a fost analizată cererea de numire formulată de intimata A., însă situația statistică astfel cum rezulta din datele comunicate de direcția de resort din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost coroborată cu criteriile privind vechimea efectivă în funcția de procuror și vechimea la parchetul de proveniență, precum și cu datele relevante cuprinse în referatul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și în mapa profesională a procurorului, acestea reprezentând criterii legale conform prevederilor art. 196 alin. (3) din Legea nr. 303/2022.

În analiza criteriului privind volumul de activitate al parchetului, respectiv instanței implicate în procedură, reține instanța de control judiciar că, volumul de activitate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă era unul extrem de redus, situat sub jumătatea mediei naționale - media de dosare de soluționat/procuror a fost de 507, comparativ cu media națională de 1696, iar încărcătura dosarelor de soluționat/schemă a fost de 338 comparativ cu media națională de 1203.

Or, așa cum s-a reținut anterior, la Judecătoria Chișineu-Chiș volumul de activitate s-a situat mult peste media națională (în anul 2022, încărcătura de dosare de soluționat/judecător a fost de 1715, comparativ cu media națională de 1159, iar încărcătura de dosare de soluționat/schemă a fost de 1029, comparativ cu media națională de 893.

Potrivit relațiilor comunicate de direcția de resort, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 119/06.07.2019 a fost indisponibilizat postul de execuție vacant de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă pentru concursul de admitere în magistratură, organizat în perioada 07.07.2023 - 06.03.2024, existând așadar premisele ocupării acestui post în viitorul apropiat.

Prin Hotărârea nr. 1018/18.07.2023 secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus delegarea în funcția de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă a domnului B., începând cu data de 20.07.2023, până la respectivul moment această funcție fiind ocupată prin delegare de intimata A..

Din cele învederate anterior, reiese faptul că, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a dovedit preocupare pentru ameliorarea situației de personal de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, luând măsurile necesare pentru evitarea provocării unor disfuncționalități în activitatea acestuia, urmare a numirii ca judecător a intimatei A..

Totodată, reține Înalta Curte că, dincolo de datele statistice care relevă situația dificilă cu care se poate confrunta la un anumit moment o unitate de parchet, o componentă importantă a dreptului la carieră al unui magistrat este reprezentată chiar de vocația numirii din funcția de procuror în funcția de judecător sau viceversa, aceasta reprezentând o manifestare a libertății de alegere a evoluției traseului profesional, în condițiile în care persoana în discuție a dovedit pe de o parte, stabilitate în exercitarea funcției pentru o perioadă suficientă de timp (în cazul doamnei procuror A. 3 ani și 5 luni), iar pe de altă parte motivația și aptitudinile necesare pentru a accede la o altă funcție în cadrul profesiei de magistrat.

Dacă ar fi acceptate susținerile contestatorului, ar însemna că un procuror care provine de la o unitate de parchet neatractivă, cu un grad scăzut de ocupare a posturilor, din motive independente de persoana acestuia, niciodată nu ar putea accede la profesia de judecător, deși acesta manifestă aptitudini deosebite specifice acestei din urmă profesii.

În acest sens, observă Înalta Curte că, tocmai acesta este scopul susținerii unui interviu în fața secției pentru judecători, în cadrul interviului verificându-se aspecte precum motivația de a accede în profesia de judecător, activitatea și experiența profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcției de judecător, existența aptitudinilor specifice profesiei de judecător, elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea judecătorilor și procurorilor, integritatea și responsabilitatea.

În cauză, intimata A. avea o vechime neîntreruptă în funcția de procuror de 3 ani și 5 luni, în toată această perioadă activând în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă.

Aceasta a susținut interviul prevăzut de art. 196 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, în fața secției pentru judecători, în ședința din data de 28.06.2023, relevând că aceasta este motivată să abordeze activitatea de judecător cu asumarea tuturor provocărilor ce decurg din această profesie, iar experiența în calitate de procuror și de avocat va contribui la îndeplinirea în mod corespunzător a atribuțiilor în calitate de judecător.

Astfel, raportat la vechimea intimatei A. în funcția de procuror, la evoluția profesională a acesteia, precum și la volumul de activitate al parchetului, respectiv instanței implicate în procedură, reține Înalta Curte că, în mod corect, secția pentru judecători a apreciat că era oportună numirea sa în funcția de judecător la Judecătoria Chișineu-Criș.

În ceea ce privește susținerile contestatorului vizând imposibilitatea funcționării Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă ca o consecință a admiterii cererii de numire a intimatei A. în funcția de judecător, Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, întrucât, aceasta nu poate constitui un temei pentru anularea actului administrativ atât timp cât, în cauză nu există niciun impediment obiectiv pentru delegarea unor procurori în cadrul acestei unități de parchet, iar aceasta cu atât mai mult cu cât atribuția delegării procurorilor revine chiar procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în condițiile art. 177 alin. (1) din Legea nr. 303/2022.

În ceea ce privește presupusa încălcare a prevederilor H.G. nr. 436/2022 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025, în dimensiunea Consiliului Superior al Magistraturii de a gestiona resursele umane pentru instanțe și parchete, reține Înalta Curte că, obiectul strategic nr. 3 indicat în contestație vizează dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar în ansamblul său, printre obiectivele specifice fiind enumerat cel referitor la ocuparea posturilor vacante de judecători și procurori din sistemul judiciar, iar nu numai asigurarea resurselor umane pentru parchete, precum eronat susține contestatorul.

În raport de aceste considerente, având în vedere că prezumția de legalitate și temeinicie a actului atacat nu a fost răsturnată, Înalta Curte urmează a respinge ca neîntemeiată contestația formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Hotărârii secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1878 din 28.06.2023.

Cu privire la cererea de suspendare a executării hotărârii contestate, având în vedere că aceasta viza suspendarea până la soluționarea contestației, iar contestația a fost soluționată la termenul de astăzi, Înalta Curte o va respinge ca rămasă fără obiect.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 și a art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestația formulată de contestator, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge contestația formulată de contestatorul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Hotărârii nr. 1878 din 28 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, ca neîntemeiată.

Respinge cererea formulată de contestator privind suspendarea executării hotărârii atacate, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.