ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.12.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5867/2023

HOTĂRÂRE
07.12.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5867/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 7 decembrie 2023

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/22.05.2023, domnul procuror A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, a solicitat numirea în funcția de judecător, în principal la Judecătoria Babadag, iar, în subsidiar, la Judecătoria Constanța.

Prin Hotărârea nr. 1816 din 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a admis cererea de numire în funcția de judecător și a propus Președintelui României eliberarea domnului A. din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag și numirea în funcția de judecător la Judecătoria Constanța.

În motivarea hotărârii, secția pentru Judecători a avut în vedere, în esență, criteriile prevăzute de art. 196 alin. (2) și (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022, situația posturilor vacante la Judecătoria Constanța, volumul de activitate și circumstanțele concrete ale cererii.

Împotriva acestor hotărâri, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat contestație, solicitând anularea Hotărârii nr. 1816 din 27 iunie 2023 prin care s-a dispus eliberarea domnului A. din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag și numirea în funcția de judecător la Judecătoria Constanța și suspendarea executării hotărârii menționate până la pronunțarea unei hotărâri pe fondul cauzei, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea contestației, se arată că Hotărârea nr. 1816/27.06.2023 a secției pentru judecători încalcă prevederile art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022.

Conform textului indicat, la soluționarea cererilor de numire a procurorilor în funcția de judecător, se are în vedere: lit. a) - volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele sau parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora.

Criteriile indicate de legiuitor sunt imperative și ele trebuie examinate cumulativ astfel încât, soluționarea cererii de transfer fără observarea vreunui criteriu sau printr-o evaluare greșită a acestuia atrage nelegalitatea hotărârii prin care s-a dispus eliberarea din funcția de procuror și numirea în funcția de judecător.

Din considerentele hotărârii contestate, se desprinde concluzia că volumul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, de la care provine solicitatul, este de 2.737 cauze/procuror, superior față de media națională de 1.696 cauze/procuror.

În ceea ce privește gradul de ocupare a schemei de personal, solicitantul este singurul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag.

Referitor la criteriul dificultății ocupării posturilor la parchetul de proveniență, se evidențiază că cel puțin în ultimii 3 ani, gradul de ocupare a schemei de personal de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag a fost de maximum 66,67%, ceea ce denotă că unitatea nu este atractivă pentru procurori, iar posibilitatea ocupării posturilor este iluzorie, astfel că prin eliberarea din funcția de procuror a solicitantului, gradul de ocupare a postului devine 0%.

Comparativ, la Judecătoria Constanța, unde s-a dispus numirea în funcția de procuror, la data de 31.12.2022, existau 56 posturi de judecător, dintre care 15 posturi vacante, gradul de ocupare fiind de 73,21%, superior gradul de ocupare de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, anterior soluționării cererii de transfer, 33,33% și 0% după admiterea cererii.

Intimatul nu a realizat nicio comparație între gradele de ocupare a funcțiilor de procuror și de judecător, la parchetul la care se solicită eliberarea din funcția de procuror și, respectiv, instanța la care s-a dispus numirea în funcția de judecător.

Dacă s-ar fi realizat o astfel de comparație, s-ar fi putut observa disproporția vădită între gradele de ocupare ale celor două funcții, singura preocupare a intimatului fiind aceea de a se compara situațiile de la judecătoriile Babadag și Constanța pentru valorificarea deficitului accentuat de personal, care există în mod constant la Judecătoria Constanța, deși obiect al procedurii nu era transferul între cele două instanțe.

Nu există nicio analiză a intimatului asupra deficitului acut de procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, nu s-a ținut seama de avizul negativ al parchetului ierarhic superior, astfel că nu se poate avea în vedere numai cariera de judecător, scopul procedurii fiind asigurarea unui echilibru în funcționarea unității de parchet.

Contestatorul solicită și suspendarea executării hotărârii atacate până la pronunțarea instanței, fiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, cererea la care s-a renunțat conform celor arătate deja în practicaua deciziei.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de contestator.

Intimatul A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

Analiza excepției calității procesuale active a contestatorului

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a Ministerului Public a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte urmează să o respingă, avându-se în vedere disp. art. 29 alin. (5) și (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Dispozițiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 dispun ca hotărârile prevăzute la alin. (5), respectiv hotărârile cu caracter individual ale plenului și secțiilor privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, să poată fi atacate cu contestație de orice persoană interesată.

Contestatorul face parte din categoria persoanelor interesate în contestarea unei hotărâri privind numirea unui procuror în funcția de judecător, potrivit disp. art. 194 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în raport de atribuțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unitate cu personalitate juridică și care reprezintă Ministerul Public în relațiile cu celelalte autorități publice și cu orice persoane juridice sau fizice.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin procurorul general, conduce, coordonează și răspunde de activitatea tuturor unităților de parchet din țară, astfel că este interesat de o hotărâre ce poate afecta organizarea și funcționarea unui parchet din subordine, în speță, Parchetul de pe lângă Judecători Babadag, din perspectiva gestionării resurselor umane.

În ceea ce privește contestația formulată, se reține că prin Hotărârea nr. 1816/27.06.2023 a C.S.M., secția pentru judecători s-a admis cererea de numire a procurorului A., în funcția de judecător la Judecătoria Constanța și s-a propus Președintelui României emiterea unui decret în acest sens.

Intimatul a consemnat în cuprinsul hotărârii faptul că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag sunt prevăzute în schemă 3 posturi de procuror, unul de conducere și 2 de execuție, un post de execuție este ocupat, fiind vacante un post de execuție și postul de conducere.

La parchet, în anul 2022, încărcătura de dosare de soluționat/procuror a fost de 2.737, comparativ cu media națională de 1.696, încărcătura de soluționat/schemă a fost de 912, comparativ cu media națională de 1.203.

La Judecătoria Constanța, unde s-a dispus numirea, sunt prevăzute în schemă 56 de posturi de judecător, sunt ocupate 41 posturi și sunt vacante 15.

La Judecătoria Constanța, în anul 2022, încărcătura de dosare de soluționat/judecător a fost de 1.214, comparativ cu media națională de 1.159, iar încărcătura de dosare de soluționat/schemă a fost de 904, comparativ cu media națională de 893.

S-a mai reținut că Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a avizat nefavorabil cererea, iar Judecătoria Babadag și Judecătoria Constanța au avizat favorabil cererea, numirea făcându-se la Judecătoria Constanța datorită situației deosebite cu care se confruntă această judecătorie.

Contestatorul susține încălcarea prevederilor art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022, în privința volumului de activitate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, criteriului dificultății ocupării posturilor la parchetul de proveniență, gradului de ocupare la acest parchet și neefectuării unei comparații între datele statistice de la parchet și judecătorie.

Într-adevăr, potrivit disp. art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la soluționarea cererilor de numire din funcția de judecător în funcția de procuror și din funcția de procuror în funcția e judecător se are în vedere, alături de celelalte criterii, volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele sau parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora.

Din cuprinsul hotărârii contestate, se observă că aceasta cuprinde analiza datelor comparative privind volumul de activitate al judecători și parchetului implicate în procedură, s-a evidențiat încărcătura de dosare de soluționat/procuror/judecător/schemă, au fost arătate numărul total al posturilor, precum și numărul posturilor vacante.

În analizarea acestor date statistice nu există nicio prevedere legală care să oblige intimatul să respingă o astfel de cerere cum este cea formulată în prezenta cauză, în ipoteza în care gradul de ocupare a posturilor la parchete este mai mic decât gradul de ocupare a posturilor la judecătorie - 66,67% la parchet față de 73,21% la judecătorie, potrivit calculelor făcute de contestator.

Cererea întemeiată pe disp. art. 194 din Legea nr. 303/2022 este analizată cu observarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 196 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, fără să existe o ordine de prioritate, cu respectarea necesităților sistemului judiciar, dar și ținându-se seama de interesul privat al solicitantului.

În speță, contestatorul și-a exprimat o temere legată de neatractivitatea unității de parchet de la care se cere numirea în funcția de judecător, conchizând că ocuparea postului este iluzorie și generează disfuncționalități de funcționare a parchetului.

Înalta Curte constată că nu s-a adus în dosar nicio probă care să susțină teza contestatorului ci, dimpotrivă, dispozițiile legale prevăzute de art. 177 alin. (1) din Lege nr. 303/2022 conțin posibilitatea delegării procurorilor la alte parchete, atribuție ce revine chiar Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar la fila x verso s-a depus ordinea de zi soluționată din data de 28.11.2023 a secției pentru procurori, de unde rezultă că s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru reîncadrarea în funcția de procuror, în temeiul art. 216 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2022 a procurorului RG, în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag.

Față de acestea, Înalta Curte constată că dreptul de apreciere al intimatului a fost exercitat în limitele prevederilor legale incidente, urmând ca în temeiul disp. art. 29 alin. (6) din Legea nr. 302/2022 să se dispună respingerea contestației ca nefondată.

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge contestația formulată de contestatorul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Hotărârii nr. 1816 din 27 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 decembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-01-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 248/2024
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii. Hotărârea contestată Prin cererea înregistrată la Consiliul S
ÎCCJ 2022-10-06
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4509/2022
urilor vacante la momentul interviului susținut în fața secției pentru judecători. Secția pentru judecători a analizat cererea domnului procuror A. în raport de criteriile prevăzute de art. 5 alin. (2) din Metodologia privind numirea procur
ÎCCJ 2023-11-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5452/2023
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2023 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul contestației deduse judecății Prin cererea înregistrată la data de
ÎCCJ 2023-11-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5682/2023
Ședința publică din data de 29 noiembrie 2023 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul contestației deduse judecății Prin cererea înregistrată la data de 1
ÎCCJ 2023-11-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5103/2023
materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație formulată este neîntemeiată. II.1. Argumente de fapt și de drept relevante Înalta Curte constată că a fost învestită în temeiul art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr.
Sursă