Decizia nr. 4433/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Suspendarea in conformitate cu articolul 14 din legea 554/2004, a inspecției si controlului Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul General, dispusa de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu, prin deciziile 539 si 540 din 10.08.2020 si materializate in ordinele de serviciu cu același număr si data, de a efectua un control la societate pe motiv de situație de urgenta, si anume pandemie cu COVID19.

Suspendarea Deciziilor 539 si 540 emise de Garda Naționala de Mediu prin comisarul General, B., prin care s-a dispus efectuarea unei inspecții de control la societate si anularea acestora.

Anularea Deciziei administrative înregistrata sub nr. x din 11.08.2020, prin care conducerea Gărzii Naționale de Mediu a respins cererea de suspendarea controlului ce urma sa fie efectuat in perioada 10-13.08.2020 de către o echipa de comisari din subordinea Gărzii Naționale de Mediu.

Anularea Deciziei 5957/GM din 12.08.2020 prin care Garda Naționala de Mediu a respins plângerea prealabila formulata in conformitate cu art. 7 din Legea 554/2004 împotriva Deciziei 5890/GM din 11.08.2020. Invocă art. 8, 11 si 14 si următoarele din Legea 554/2004. In dovedirea acțiunii solicita proba cu înscrisuri. La data de 20.08.2020 reclamanta a formulat cerere de modificare a acțiunii introductive solicitând obligarea pârâtei să îi înainteze în copie adresele nr. x și 174/CJ Olt din 07.08.2020, nr. 5699/GM/04.08.2020 și nr. 5849/GM/07.08.2020 avute în vedere la declanșarea controlului la societate și obligarea pârâtei să îi furnizeze numărul de telefon cu care a fost sesizată la data de 06.08.2020. La data de 21.08.2020 reclamanta a formulat cerere de modificare a acțiunii introductive, in sensul ca înțelege sa modifice obiectul acțiunii., solicitând revocarea masurilor dispuse prin anexa la nota de constatare x din 18.08.2020, încheiată de Garda Națională de Mediu, cu referire la punctele 1 si 6 din aceasta anexa prin care organele de control au dispus deconectarea tubulaturii care permite preluarea emisiilor de noxe de la Incineratorul Ecologic 1. E.150, pentru a fi spălate si evacuate cu finalitate la stația de ape uzate Slatina. Totodată, întrucât prin masurile dispuse de Garda Națională de Mediu de a desființa si demola lucrările i se creează o paguba economica iminenta in suma de 250.000 Euro, în temeiul dispozițiilor articolului 14 din Legea 554/2004 solicită ca, până la soluționarea cauzei pe fond, sa se dispună și suspendarea masurilor dispuse si a efectului lor prin actul administrativ 144/18.08.2020 al Gărzii Naționale de Mediu. In drept invoca art. 1 si următoarele din Legea 554/2004 privind, contenciosul administrativ, art. 204 C. proc. civ., art. 7 si 14 din Legea 544/2004. Prin sentința nr. 359/2020 din data de 25 august 2020 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2020 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Olt invocată din oficiu. S-a declinat competența de soluționare a cererii de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL în favoarea Curții de Apel Craiova, competentă în soluționarea cauzei. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal la data de 02.09.2020 sub nr. x/2020. La termenul din 18.09.2020 s-a luat act de renunțarea la judecarea pretențiilor menționate la punctele 3 și 4 din cererea de chemare în judecată iar obiectul acțiunii a fost fixat potrivit cererii adiționale, respectiv revocarea și suspendarea măsurilor dispuse prin nota de constatare la punctele 1 și

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 19/2002 pronunțată în data de 20 ianuarie 2022, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: "Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. privind suspendarea executării măsurilor de la punctele 1 și 6 dispuse prin nota de constatare x/18.08.2020 emisă de Garda Națională de Mediu-Comisariatul General. Dispune suspendarea obligației de a închide sistemul de by-pass al incineratorului ecologic IE (v) 150, menționată la punctul 1 din nota de constatare x/18.08.2020, până la soluționarea definitivă a cauzei. Respinge, ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării măsurii menționată la punctul 1 din nota de constatare x/18.08.2020 constând în a pune în funcțiune instalația de epurare aferentă incineratorului ecologic, instalație de epurare prevăzută în Autorizația de mediu nr x/14.04.2020. Respinge, ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării măsurii menționată la punctul 1 din nota de constatare x/18.08.2020 constând deconectarea tubulaturii care preia emisiile de la incineratorul ecologic IE (v) 150 și conduse pentru a fi epurate în instalația de epurare neautorizată. Respinge, ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării măsurii menționată la punctul 6 din nota de constatare x/18.08.2020 constând desființarea lucrărilor de la incineratorul neautorizat de pe amplasament și readucere a terenului la starea inițială conform prevederilor legale în domeniu." Cererea de recurs Pârâta GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL a formulat recurs împotriva sentinței de mai sus, prin care a solicitat, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a cererii de suspendare în parte a Măsurii nr. 1 dispusă dispusă prin actul administrativ reprezentat de Nota de constatare nr. x/18.08.2020. În dezvoltarea criticilor sale, a susținut recurenta că instanța a apreciat greșit că obligația de " închidere a sistemului de by-pass al incineratorului ecologic IE 150" se circumscrie noțiunii de caz bine justificat și afectează funcționarea în ansamblu a incineratorului, fără a arăta în concret care este îndoiala serioasă pe are o ridică măsura dispusă. Arată astfel că, în conformitate cu Autorizația de Mediu nr. x/14.04.20202, gazele rezultate din camera d ardere primara vor fi aspirate în zona de epurare, care înainte de a fi evacuate, vor fi epurate astfel încât să nu se producă efecte negative în mediul înconjurător, aspect neluat în considerare de către instanța de fontjj- Conform Autorizației de Mediu instalația de incinerare are prevăzută o tubulatură de urgent care, în situația de apariție a unui defect permite eliminarea gazelor de combustie prin sistem "by pass" la coș până la încheierea incinerării șarjei în curs, doar în situații de urgență fiind o excepție îî acest sens, pag. 11 din autorizație. Confom cărții tehnice a incineratorului exista două "clapete de siguranță" care în cazul în care apare, o avarie în sistem se închid permițând circulația gazelor arse direct în coșul de fum, ori raportat la reținerea instanței potrivit căreia reclamanta pretinde că sistemul funcționează în parameti prevăzuți de lege (invocând lipsa semnalizării către incinerator a unor avarii și conținutul rapoartele de încercare emise în urma analizării probelor prelevate la emisii), instanța nu a verificat acest aspect limitându-se a da credit doar afirmațiilor reclamantei, apreciind că e necesară o expertiză în aces sens. De asemenea la data controlului nu s-a prezentat Cartea tehnică a incineratorului luându-se îi considerare doar sintagma sistem by pass menționat în actul de reglementare. In fapt, sistemul by pass menționat în Autorizația de Mediu se suprapune pe clapetele menționate în Cartea Tehnică luând în considerare că de fapt acestea direcționează gazele de ardere direct în coșul de fum fără însă a trece prin sistemul de epurare gaze. Apreciază că, suspendarea executării măsurii din actul administrativ contestat se poate disnune numai în situația îndeplinirii cumulative a celor două condiții prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: existenta unui caz bine justificat si necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat, aceste două condiții întrunite la o analiză sumară; actului administrativ contestat, fapt ce nu a fost analizat de către instanța de fond, prin prisma tuturor aspectelor arătate. Îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminentă presupune administrarea de dovezi care să probeze iminența producerii pagubei invocate sub acest aspect fiind lipsite de relevanță simplele afirmații făcute, or din probele administrate la dosarul cauzei reclamanta nu a putut face dovada că măsurile dispuse prin actul administrativ contestat pot să îi aducă un prejudiciu greu și imposibil de reparat. Pe fondul cauzei, în ceea ce privește Măsura nr. 1 impusă în Nota de Constatare nr. x/18.08.2020 " Deconectarea tubulaturii care preia emisiile de la incineratorul ecologic IE (v) 150 (incineratorul prevăzut în AM nr. 64/14.04.2020) și conduse pentru a fi epurate în instalația de epurare neautorizată. Va fi închis sistemul de by-pass al incineratorul ecologic IE (v) 150 și va fi pusă în funcțiune instalația de epurare aferenta acestuia, instalație de epurare prevăzută și în AM nr. 64/14.04.2020)", a fost dispusă având în vedere că, în urma controlului efectuat, pe teren, în data de 12.08.2020 și în data de 18.08.2020 la amplasamentul verificat care include și instalația de incinerare deșeuri din localitatea Slatina, județ Olt, operată de A. S.R.L. au fost constatate următoarele: - instalația de incinerare funcționa (Incinerator ecologic IE (v) 150-instaIatie autorizata), fiind alimentata cu deșeuri medicale, combustibilul utilizat fiind motorină. Pe panoul de comandă al incineratorului erau setate temperaturile de 850°C în camera de conbustie și de 900°C în camera de post- combustie. Instalația de incinerare nu este alimentată cu gaz metan deoarece nu este branșată la un furnizor de gaz. Camera de combustie și camera de postcombustie degajau căldură resimțită la nivel senzorial. Traseul de evacuare a gazelor arse rezultate din incinerarea deșeurilor periculoase și nepericuloase trebuie, conform prevederilor Autorizației de mediu, să cuprindă atât traseul necesar a fi parcurs pentru epurarea acestora, cât și traseul care permite eliminarea gazelor de combustie prin by-pass direct în coșul de fum. Traseul necesar a fi parcurs pentru epurarea gazelor de ardere este reprezentat fizic de tubulaturi metalice, schimbător de căldură aer raer, sistem de spălare a gazelor, filtru ciclon, filtru cu saci. La momentul controlului (12.08.2020) tot traseul necesar și obligatoriu a fi parcurs pentru epurarea gazelor arse nu era folosit/utilizat în scopul pentru care a fost proiectat/realizat, utilizându-se tubulatura directă prin by-pass în coșul de fum. In vârful coșului exista o tubulatură care preia parțial o parte din emisii care sunt direcționate/aspirate spre un sistem de spălare a gazelor (instalație neautorizata și care nu este prevăzută în autorizația de mediu). Restul emisiilor sunt evacuate direct în atmosferă pe coșul de fum aferent instalației de incinerare fără a fi trecută printr-un sistem de epurare. Această constatare este susținuta atât de faptul că motoarele electrice necesare funcționalității traseului de epurare gaze autorizat nu erau utilizate, cât și de faptul că tot traseul de epurare a gazelor autorizat și componentele lui se resimțeau senzorial la nivelul temperaturii ambientale, deși temperatura pe acest traseu trebuie să fie între 700 și 150 °C la evacuare. Societatea a montat pe amplasamentul punctului de lucru după cum am specificat anterior o instalație de spălare gaze prin care se dorește epurarea gazelor arse și a fumului provenite de la instalația de incinerare a deșeurilor. Pe cale de consecința se constată că sistemul de epurare a gazelor și fumului autorizat și descris/prevăzut în AM nr. 64/14.04.2020 nu era folosit deci nu funcționa. La data controlului, rezultă fără echivoc faptul că nu sunt respectate condițiile din Autorizația de mediu nr. x/14.04.2020 "Activitatea autorizată" referitoare Ia funcționarea sistemului de epurare gaze arse și fum. Având în vedere aceste constatări și luând în considerare faptul că instalația de incinerare a deșeurilor era exploatata pentru incinerarea deșeurilor medicale s-au solicitat documente și/sau explicații care să susțină că nici o emisie în aer provenită de la instalația de incinerare nu depășește nivelul maxim admis legal. Neexistând nici un alt sistem de monitorizare al emisiilor la cos, coroborat cu neetanșeitatea instalației, programarea în avans și cunoașterea din timp a acestor zile destinatei prelevărilor de probe, s-a constatat faptul că această instalație de incinerare nu răspunde exigentelor minime de funcționare în siguranță pentru mediu. Având în vedere aceste constatări s-a concluzionat că operatorul economic nu a\realizat măsura nr. 1 și măsura nr. 2 din Notificarea nr. x/21.08.2020 emisă de APM OIt nici până la momentul încheierii Notei de constatare nr. x/14.10.2020, fapt ce a condus la stabilirea unor noi măsuri. Ulterior prin Nota de constatare nr. x/15.10.2020, o echipă de comisari s-au deplasat la incineratorul operat de către S.C. A. S.R.L., pentru a aplica sigiliul pe gura de alimentare cu deșeuri a incineratorului, reprezentând o completare a Notei de constatare nr. x/14.10.2020 dispunând încetarea temporară a activității generatoare de poluare a aerului, respectiv funcționarea instalației de incinerare. În concluzie, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat. Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat a se constata nulitatea recursului și în consecință anularea acestuia, întrucât motivele de casare invocate și dezvoltate de recurentă nu se încadreazp în prevederile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ. Pe fondul recursului solicită a se menține sentința recurată, ca fiind temeinică și legală. În dezvoltarea întâmpinării, s-a arătat, în esență, că recurenta - pârâtă nu arată în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva disp. Art. 488 C. proc. civ. si ce dispoziții legale au fost încălcate. Pentru a dispune nulitatea hotărârii în condițiile art. 488 alin. l punctul 6 C. proc. civ. partea interesata va trebui sa dovedească în condiția art. 175 alin. l noul C. proc. civ., existenta unei vatamari care nu poate fi înlăturata decât prin anularea hotărârii. Motivele contradictorii pot fi dovedite de existenta unei contradicții intre considerente si dispozitiv, in sensul ca, motivarea hotărârii ar duce la o alta soluție. Deși textul de lege mai sus menționat evoca 3 ipoteze, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. l punctul 6 C. proc. civ., vizează de fapt aceeași chestiune si anume nemotivarea hotărârii, întrucât formularea unor considerente contradictorii străine de natura cauzei echivalează cu o nemotivare, ceea ce in cauza de fata nu este cazul pentru ca hotărârea a fost motivata in fapt si in drept. Încalcarea normelor de drept material, motiv de recurs prev. de art. 488 alin. l punctul 8 C. proc. civ., se poate face prin aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, extinderii normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplica sau restrângerea nejustificata a aplicării prevederilor legale, precum si violarea unor principii generale de drept. Textul se refera fie la nesocotirea unei norme de drept material care trebuie sa fîe in vigoare la momentul judecații, fie la interpretarea ei.eronata in sensul ca instanța a dat o greșita interpretare acestuia sau faptele au fost reținute greșit in raport de exigentele textului de lege. Consideră că instanța de judecata în mod corect a apreciat că față de obligația stabilită in sarcina societății de către organele de mediu de închidere a sistemului by-pass al incineratorului ecologic IE [v] 150, aceasta măsura se circumscrie noțiunii de caz bine justificat având in vedere ca noțiunea de by-pass nu se regăsește in cartea tehnică a incineratorului societății, menționat în mod incorect în autorizația de mediu și că prin aceasta s-ar permite evacuarea gazelor direct in coșul de fum si mai departe in atmosfera fără a fi filtrate și fără a fi trecute prin instalația de epurare aceasta nefiind nici ea menționata in manualul tehnic al incineratorului], necesară a fi utilizate conform autorizației de mediu, pentru ca in realitate acest by-pass nu exista ca parte componenta a incineratorului. S-a mai invocat de către recurentă ca si situație de fapt, că, deși societatea prin reprezentanții sai, a afirmat ca sistemul de epurare "a gazelor a funcționat in parametrii ceruți de lege [ fapt care demonstrează ca daca emisia de gaze nu ar fi parcurs circuitul, in acest caz ar fi existat o avarie care trebuia semnalizata pe panoul de comanda electronic al incineratorului, prin lumini intermitente si sonorizare sonora], însă acest aspect nu a fost dovedit, dar instanța 1-a luat in considerare. Precizează că, la data când organele GNM au efectuat controlul la societate o asemenea avarie care să fie semnalizată nu a existat, nefiind consemnata de comisarii GNM în nota de constatare x/18.08.2020, astfel că ea nu poate fi invocată ca si motiv de recurs si nu poate fi dovedită de către recurentul parat si nu poate constitui temei legal pentru invocarea sa. Raportul de expertiza extrajudiciara, pe care il atașează la prezenta întâmpinare, efectuată de expertul tehnic de mediu C., autorizat de Ministerul Justiției, la obiectivul nr. 1 a precizat următoarele "cartea tehnica ediție revizuita la 03.11.2016, privind incineratorul ecologic IE M 150 din dotarea S.C. A. S.R.L. Slatina, nu face nici o referire stricta la existenta vreunui by-pass, in cadrul descrierii caracteristicilor constructive si funcționale ale instalației de incinerare". La pagina 13 a cârtii tehnice punctul 5.7, se menționează existenta unei clapete de siguranța ce are rolul de blocare a accesului gazelor fierbinți de la incinerator la schimbătorul de căldura aer- aer in cazul in care apare o avarie la sistemul de incinerare [ spre exemplu lipsa tensiunii de alimentare sau temperatura peste limite de funcționare a sistemului de epurare a gazelor arse]. In momentul in care apare o avarie in sistem, clapeta se închide automat permițând circulația gazelor arse direct in coșul de fum. Cu privire la faptul că prin masurile impuse prin autorizația de mediu x/14.04.2020 emisa de APM OLT, recurenta invocă faptul că este prevăzută condiția ca by-passul sa fie închis sau deschis, expertiza precizează ca neexistand un by-pass nu exista nici o condiție impusă. Expertiza mai apreciază ca in cazul in care apare o anomalie in funcționarea schimbătorului de căldura aer- aer; filtru cyclon cu sistem de injecție reactiv; filtru cu saci; ventilator de exhaustare, deasupra schimbătorului de căldura aer- aer este amplasata o clapeta de siguranța ce oprește circulația fumului si a gazelor arse prin tot sistemul dirijând fumul si gaze arse direct în coșul de fum. Se observă ca este vorba de o clapetă de siguranța, aspect ce este menționat și în cartea tehnică a incineratorului, care se închide automat in caz de avarie, întrerupând astfel circulația gazelor arse prin sistemul de epurarea al acestora, dirijându-le direct spre coșul de fum. Faptul ca se închide automat, dar în caz de avarie apărute la instalația de incinerare, este semnalizată sonor, demostrează că în timpul funcționarii normale, această clapeta este deschisa si astfel circulația gazelor de ardere circula prin tot sistemul de epurare înainte de evacuarea lor pe cos. De altfel, recent prin nota de constatare x/15.10.2020 întocmită ca urmare a unui control al GNM -CG la societate, au constatat ca acest by- pass nu exista la incinerator, fapt menționat si in aceasta nota de constatare. Cu privire la aspectele invocate de recurentă în recurs, în care face referire la fondul cauzei, societatea nu răspunde prin prezenta întâmpinare cu privire la aspectele invocate, deoarece instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei, aceasta fiind in curs de soluționare. Având in vedere ca incineratorul societății nu are prevăzut ca si parte componenta un by-pass, apreciază că instanța în mod corect a dispus suspendarea măsurii dispusă prin Nota de constatare x/18.08.2020 la punctul 1 de către GNM - CG, de închidere a acestui by-pass, pentru ca aceasta măsura se circumscrie noțiunii de caz bine justificat prev. De art. 2 literat din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, prin inexistenta sa . Răspunsul la întâmpinare Recurenta-pârâtă GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL nu a combătut apărările intimatei - reclamante din cadrul întâmpinării, printr-un Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispozițiile art. 471 1 alin. (4) C. proc. civ., incidente și în cazul recursului, conform art. 490 alin. (1) C. proc. civ., deși întâmpinarea intimatei - reclamante i-a fot comunicată în termen legal. Procedura de soluționare a recursului În această etapă procesuală s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ. În temeiul dispozițiile art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 29 martie 2021 a fixat primul termen de judecata recursului la data de 05 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților, când, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reținând cauza spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii dedusă judecății. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ. Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, de apărările din întâmpinare și de dispozițiile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele expuse în continuare: În prealabil, reamintește Înalta Curte că, în ceea ce privește excepția nulității recursului ce face obiectul judecății, astfel cum a fost invocată de intimata-pârâtă în cadrul întâmpinării depusă la dosar, a fost soluționată în ședința publică, înainte de închiderea dezbaterilor, în sensul respingerii acesteia, considerentele avute în vedere de către instanță la pronunțarea acestei soluții fiind consemnate în practicaua prezentei hotărâri. Totodată, lecturând cererea de recurs reține Înalta Curte că, deși pârâta și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., criticile expuse nu se circumscriu decât cazului de casare reglementat de pct. 8 al articolului menționat, necuprinzând argumente de nelegalitate referitoare la nemotivarea sentinței recurate ori la existența unor motive străine sau contradictorii în cuprinsul acesteia, partea susținând în esență că instanța nu a arătat în concret care este îndoiala serioasă pe care o ridică măsura dispusă, prin probele administrate reclamanta nefăcând dovada îndeplinirii cumulative a celor două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004. Ori, aceste critici se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce reglementează situația când" hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", acest motiv de casare fiind incident în prezenta cauză. În fapt, prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată prin Cererea adițională din 21.08.2020 și calificată în ședința din 18.09.2020, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat anularea și suspendarea măsurilor de la punctele 1 și 6 din Nota de constatare nr. x/18.08.2020 care au următorul conținut: 1. Se va deconecta tubulatura care preia emisiile de la incineratorul ecologic IE (v) 150 (incineratorul prevăzut în autorizația de Mediu nr. x/14.04.2020) și conduse pentru a fi epurate în instalația de epurare neautorizată. Va fi închis sistemul de by-pass al incineratorului ecologic IE (v) 150 și va fi pusă în funcțiune instalația de epurare aferentă acestuia, instalație de epurare prevăzută în autorizația de Mediu nr. x/14.04.2020; 6. Societatea va desființa lucrările de la incineratorul neautorizat de pe amplasament și va aduce terenul la starea inițială, conform prevederilor legale în domeniu. Prin sentința nr. 274/2020 pronunțată la data de 10 decembrie 2020, pronunțându-se " de urgență și cu precădere" asupra cererii de suspendare, din perspectiva dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, instanța de fond a admis în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. privind suspendarea executării măsurilor de la punctele 1 și 6 dispuse prin nota de constatare x/18.08.2020 emisă de Garda Națională de Mediu-Comisariatul General, dispunând suspendarea obligației de a închide sistemul de by-pass al incineratorului ecologic IE (v) 150, menționată la punctul 1 din nota de constatare x/18.08.2020, până la soluționarea definitivă a cauzei. Deopotrivă, a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a executării Măsurii menționate la punctul 1 din nota de Constatare x/18.08.2020 constând în a pune în funcțiune instalația de epurare aferentă incineratorului ecologic, instalație de epurare prevăzută în Autorizația de mediu nr x/14.04.2020 și, ca rămase fără obiect, cererile de suspendare a executării Măsurii menționate la punctul 1 din nota de constatare x/18.08.2020 constând deconectarea tubulaturii care preia emisiile de la incineratorul ecologic IE (v) 150 și conduse pentru a fi epurate în instalația de epurare neautorizată, precum și a Măsurii menționate la punctul 6 din Nota de constatare x/18.08.2020 constând desființarea lucrărilor de la incineratorul neautorizat de pe amplasament și readucere a terenului la starea inițială conform prevederilor legale în domeniu. Cum doar pârâta a exercitat calea de atac a recursului împotriva acestei hotărâri, constată instanța de control judiciar că obiectul petentei judecăți îl constituie doar suspendarea obligației de a închide sistemul de by-pass al incineratorului ecologic IE (v) 150, menționată la punctul 1 din nota de constatare x/18.08.2020, admiterea acesteia de către prima instanță fiind criticată de către recurenta -pârâtă, ce apreciază ca fiind greșită reținerea instanței de fond în sensul îndeplinirii de către intimata - reclamantă a celor două condițiile prevăzut de art. 14 din Legea nr. 554/2004. Înalta Curte, având în vedere obiectul prezentei judecăți reține că măsura suspendării actului administrativ se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internaționale, atât în sistemul de protecție instituit în cadrul Consiliului Europei, cât și în ordinea juridică a Uniunii Europene. Măsura suspendării actului administrativ se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internaționale, atât în sistemul de protecție instituit în cadrul Consiliului Europei, cât și în ordinea juridică a Uniunii Europene. Legea nr. 554/2004, prevede în art. 14 și 15, atribuția instanței de contencios administrativ de a ordona măsuri vremelnice de suspendare a executării actului administrativ, atunci când drepturile sau interesele legitime ale particularilor sunt supuse unui risc iminent de vătămare, în scopul evitării exercitării abuzive a prerogativelor de care dispun autoritățile publice în contextul puterii lor discreționare. Art. 14 din Legea nr. 554/2004 impune, în acest scop, îndeplinirea cumulativă a condiției existenței unui caz bine justificat și a iminenței unei pagube, conform definițiilor legale cuprinse în art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) din același act normativ. Cazul bine justificat și iminența unei pagube sunt analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, fiind lăsate la aprecierea judecătorului, care nu poate efectua decât o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată, cu respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea publică este obligată să îl îndeplinească și drepturile subiective sau interesele legitime private care pot fi afectate. Din dispozițiile generale ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, adoptat pe baza și în limitele legii, fiind executoriu din oficiu. Pe de altă parte, din dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 rezultă că suspendarea executării unui act administrativ este o măsură excepțională ce poate surveni exclusiv când acest lucru este prevăzut expres în lege (suspendarea de drept - ope legis), ori când sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege (suspendarea la cererea persoanei vătămate prin actul administrativ). Îndeplinirea celor două condiții este verificată, în funcție de circumstanțele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza argumentelor de fapt și de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru răsturnarea prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza în care actul contestat ar fi, în final, anulat de instanță. Măsura suspendării actului administrativ se circumscrie noțiunii de "protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor" până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internaționale, atât în sistemul de protecție instituit în cadrul Consiliului Europei, cât și în ordinea juridică a Uniunii Europene. Potrivit art. 15 alin. (1) coroborat cu art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond cu privire la anularea în tot sau în parte a actului atacat. Altfel spus, va putea fi suspendată executarea unui act administrativ unilateral numai în situația în care instanța va constata îndeplinirea cumulativă a celor două condiții: existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat. Suspendarea actelor administrative reprezintă o situație de excepție, actele bucurându-se de prezumția de legalitate și de veridicitate, care determină principiul executării lor din oficiu, iar a nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea, ceea ce, într-un stat de drept, este de neconceput. Noțiunea de caz bine justificat a fost definită la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. În jurisprudența sa vastă, Înalta Curte a reținut că, pentru conturarea cazului temeinic justificat, care să impună suspendarea unui act administrativ, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ. Astfel de împrejurări vădite, de fapt sau/și de drept, care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reținute de Înalta Curte ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ (reducerea importantă a cuantumului sumelor reținute ca obligații bugetare), etc. Deopotrivă, a mai reținut Înalta Curte că aceste indicii de nelegalitate este necesar să fie evidente, pentru a putea fi identificate cu ușurință la nivelul aparențelor, nefiind suficient ca partea doar să afirme existența unor motive de nelegalitate, ci trebuie să ofere unele elemente probatorii, evidente, care fără o cercetare aprofundată să permită formarea unui dubiu asupra legalității actului. Ori, în prezenta cauză nu se regăsește niciuna din aceste "împrejurări vădite"; argumentele intimatei - reclamante neavând capacitatea de a produce o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ; din împrejurările cauzei nerezultând o îndoială puternică și evidentă care să răstoarne această prezumție de legalitate. Astfel, analizând argumentele invocate de intimata - reclamantă în dovedirea îndeplinirii condiției cazului bine justificat, constată Înalta Curte că, referitor la închiderea sistemului de by-pass al incineratorului ecologic IE (v) 150, (a doua activitate de la măsura numărul 1) reclamanta a susținut faptul că acesta nu se regăsește în manualul tehnic și autorizația de construire, deci nu există un asemenea by-pass, iar judecătorul de primă jurisdicție a reținut că aceste elemente conturează o îndoială serioasă în privința legalității măsurii dispuse, limitându-se a arăta doar că " în condițiile în care, pe de o parte, reclamanta pretinde că sistemul funcționează în parametrii prevăzuți de lege (în acest sens a invocat lipsa semnalizării de către incinerator a unor avarii și conținutul rapoartelor de încercare emise în urma analizării probelor prelevate la emisii) asupra by-pass-ului, dacă este închis sau deschis, trebuie să se pronunțe un expert, iar pe de altă parte, pârâta afirmă că sistemul este menționat în autorizația de mediu și cartea tehnică a incineratorului, or această din urmă aserțiune evidențiază, în aparență, respectarea condițiilor impuse pentru funcționarea utilajului tehnologic. ". Constată astfel Înalta Curte că instanța de fond a admis cererea de suspendare, fără a face o analiză proprie a susținerilor părților, simpla afirmație a reclamantei, în sensul că sistemul funcționează în parametri prevăzuți de lege, raportându-se la lipsa semnalizării de către incinerator a unor avarii (la momentul respectiv), nefiind aptă să conducă la răsturnarea prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ, neputând determina în mod necesar concluzia că respectivul sistem funcționa la momentul controlului. Deși instanța de fond a reținut că asupra argumentului reclamantei privind by-pass-ul, dacă este închis sau deschis, trebuie să se pronunțe un expert, aceasta a admis cererea de suspendare privind obligația de a închide sistemul de by-pass al incineratorului ecologic IE 150 raportându-se exclusiv la afirmația autorității pârâte în sensul că sistemul este menționat în autorizația de mediu și cartea tehnică a incineratorului, apreciind că aceasta evidențiază în aparență respectarea condițiilor impuse pentru funcționarea utilajului tehnologic. Or, contrar celor reținute de instanța de fond, instanța de control judiciar constată că acesta nu poate constitui un indiciu apt de a răsturna prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ atacat, raportat la dispozițiile legale anterior menționate, aspectele invocate de reclamantă în aprecierea cazului bine justificat neconstituind, în concret, împrejurări vădite de fapt sau de drept care să aibă capacitatea de a produce o îndoială serioasă asupra legalității actului, acestea reprezentând veritabile critici de legalitate care se analizează în cadrul acțiunii în anulare, ce nu pot fundamenta soluția de admitere a cererii de suspendare în limitele cadrului legal reglementat de art. 14 din Legea nr. 554/2004. Se constată, așadar, că motivele de nelegalitate circumscrise de intimata-reclamantă cazului bine justificat nu pot fi decelate printr-o verificare a aparenței dreptului, ci necesită o evaluare a aspectelor de fond și administarea unui probatoriu complex, ce ar depăși limitele procedurii sumare a suspendării de executare. Or, caracterul provizoriu al măsurii de temporizare a efectelor unui act administrativ presupune existența unor indicii suficient de clare care să permită o astfel de protecție în folosul persoanei vătămate prin actul administrativ pe care îl contestă, fără a fi însă necesar să se examineze viciile de nelegalitate invocate în cererea în anulare a actului contestat. Aparența de nelegalitate a unui act administrativ trebuie să rezulte din acele împrejurări de fapt sau de drept care se constituie în indicii de nelegalitate, fără a presupune dovedirea unor veritabile motive de nelegalitate. În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că motivele și susținerile invocate de intimata-reclamantă în aprecierea cazului bine justificat nu constituie împrejurări vădite de fapt sau de drept care să aibă capacitatea de a produce o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ, ci reprezintă veritabile critici de legalitate care se analizează în cadrul acțiunii în anulare și nu pot fundamenta soluția de admitere a cererii de suspendare în limitele cadrul legal reglementat de art. 14 din Legea nr. 554/2004. Așadar, în mod greșit instanța de fond a reținut că este îndeplinită condiția cazului bine justificat. În ceea ce privește condiția pagubei iminente, aceasta nu se mai impune a fi analizată, în esență, având în vedere neîndeplinirea condiției cazului bine justificat, ce conduce la neîntrunirea cumulativă a prevederilor legale impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, în materia suspendării executării actului administrativ. Constatarea faptului că nu este îndeplinită condiția referitoare la cazul bine justificat în sensul în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, face de prisos analiza condiției prevenirii unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. (1) lit. ș) din aceeași lege, atâta timp cât, așa cum s-a arătat anterior, pentru a fi dispusă măsura provizorie de suspendare a executării actului administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ. Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte reține că, în absența dovedirii existenței unui caz bine justificat și a unei pagube iminente, hotărârea primei instanțe este nelegală, fiind pronunțată cu nerespectarea dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 2 lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004, iar soluția de admitere a cererii de suspendare este nelegală. Soluția adoptată în recurs și temeiul legal al acesteia Pentru considerentele arătate, constatând că sunt întemeiate criticile formulate de recurenta -pârâtă, subsumate motivulului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, constată că soluția pronunțată de instanța de fond este nelegală, motiv pentru care va admite recursul declarat de pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, potrivit art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va casa sentința atacată și rejudecând cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în limitele recursului declarat, o va respinge în tot, ca nefondată.