ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2944/2021

Ședința publică din data de 18 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 06.07.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, a solicitat suspendarea executării Notei de constatare nr. x/08.05.2020, emisă de Garda Națională de Mediu - Comisariatul General.

Prin sentința civilă nr. 166/20.07.2020, Tribunalul Giurgiu a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Giurgiu și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.07.2020 sub același număr unic de dosar.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 715 din data de 18 august 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de suspendare formulată pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul COMISARIATUL GENERAL al GĂRZII NAȚIONALE DE MEDIU, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri reclamanta A. S.R.L., a exercitat calea de atac a recursului, în condițiile art. 493 din C. proc. civ., invocând în drept prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A solicitat astfel admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecându-se cauza, să se admită cererea de chemare în judecată.

În dezvoltarea criticilor sale, recurenta a susținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 14 (1) și 15 (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în cazuri bine justificate, persoana al cărei drept a fost vătămat de actul administrativ poate solicita instanței competente să suspende executarea actului.

Deși prevederile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 nu explică în ce condiții se stabilește când există un "caz bine justificat", din dispozițiile art. 2 (1) t) din lege reiese ideea că atunci când există îndoieli majore cu privire la legalitatea actului administrativ, administrația necesită mai puțină protecție decât persoana implicată.

Legalitatea Notei de constatare este supusa analizei și verificării de către instanța de judecată în dosarul nr. x/2020 aflat pe rolul Tribunalului Giurgiu, situație în care suspendarea executării acesteia se justifică, fiind îndeplinită condiția cazului bine justificat impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004, în raport de conținutul Notei de Constatare nr. x/08.05.2020 emisă de Garda Națională de Mediu -Comisariatul General și de înscrisurile cauzei.

În acest context, suspendarea executării actelor administrative reprezintă un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil că atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efectele asupra celor vizați.

Astfel, actele dosarului si ansamblul circumstanțelor cauzei atestă, existenta unor cazuri bine justificate si a unei pagube iminente, raportat la masurile dispuse prin Nota de constatare nr. x/08.05.2020 prin care se impune reclamantei A. S.R.L. sa readucă terenul de 7 ha situat în Mihailesti, județul Giurgiu, la starea inițială, în condițiile in care parte din teren(aproximativ 3 ha) a fost închiriat legal către B. S.R.L., societate care exploatează legal agregate minerale in perimetrul terenului închiriat de la S.C. A. S.R.L, la faptul că nu a fost luat în considerare contractul de închiriere încheiat între S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. si avizul de mediu a S.C. B. S.R.L., arată odată în plus superficialitatea organului de control în stabilirea situației de fapt, organele de mediu, care s-au vrut confuze pentru a antrena aplicarea cât mai multor societăți vizate, amenzi, în cauza lor administrativă.

Susține recurenta că intimata este în dubiu cu privire la pretinsele fapte săvârșite de către societate, conform Notei de constatare nr. x/08.05.2020, apreciind fără niciun temei juridic că ar exista posibilitatea ca declarația data de reprezentantul legal al B. S.R.L., anterior controlului, sa fie falsa, "presupunând ca S.C. A. S.R.L. nu desfășoară activitate de extracție si exploatare agregate minerale pe terenul de aproximativ 4,3224 Ha, aflat in proprietatea ei si este defasurata de S.C. B. S.R.L., se constatata ca... ", astfel ca nu reise mai presus de orice dubiu că subscrisa se face vinovată de faptele reținute în sarcina sa, in aceste condiții fiind aplicabil principiul "in dubio pro reo", principiu esențial în respectarea prezumției de nevinovăție potrivit art. 6 CEDO.

Inspecția comisarilor de mediu s-a realizat la solicitarea organului de cercetare penala in dosarul nr. x/2019.

Urmare a controlului s-au întocmit 2 note de control 48 si 49 din 08.05.2020, pentru S.C. A. S.R.L. si pentru B. S.R.L..

Actul administrativ contestat nu face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său, fiind contrazisă în mod flagrant și de expertizele din dosarul penal nr. x/P/201., astfel că exista îndoieli serioase cu privire Ia legalitatea actului administrativ contestat.

Potrivit concluziilor Raportului de expertiza geologică si geofizică efectuat în dosarul nr. x/2019 de către Institutul geologic al României:

"Analiza statica a datelor obținute pentru AI, As, CA, Cd, Cr, Cu, Mg, Mn, Ni, Pb, Zn si Hg, arata conținuturi ale acestor metale Ia nivelul admis pentru apele potabile si apele uzate, conform standardelor romanești, uneori sub valorile admise pentru apele potabile.

De asemenea, parametrii chimici- nemetalici identificați: Amoniu(Nh4), Azotați, Azotiti, CIoruri,k Consum casnic de oxygen, Fosfați, Sulfați, au valori sub valoarea maxima admisa pentru apa potabila. Totodată Parametrii fizici măsurați: Conductivitatea si ph-ul se incadreaza in limitele impuse de standardele pentru ape."

Consideră că Adresa Institutul Geologic Roman din dosarul nr. x/2019, prin care se specifică faptul că nu s-au indicat depășiri ale pragurilor de alerta si de intervenție si nu s-a constatat o poluare chimica recenta pe care să o compare cu o poluare istorică, este si ea edificatoare in cauza.

Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert C., in dosarul nr. x/2019, potrivit căruia, Locația 1 situata in apropierea localității Novaci, județul Giurgiu, având coordonatele aproximative 44.316808, 2. 984801, reprezintă aria unei exploatări de agregate minerale active..., în care a identificat deșeuri la vedere in data de 03.03.2020, aproximativ 350 mp in zona Deșeuri 1 si aprovimativ 358 mp in zona Deșeuri 2.(adica aproximativ 700 mp din 70.000 mp.'!! cum în mod fals au constatat comisarii Gărzii de Mediu)

Din punct de vedere cadastral expertul a identificat la locație 2 imobile, respectiv:

- imobilul cu nr. cadastral x; 33804, proprietar D., E., F., G. și H., în suprafață de 1540 mp,

- imobilul cu nr. cadastral x; 37814, proprietar S.C. A.

A. S.R.L., în suprafață de 30.360 mp.

Ca atare, consideră că, în cauză s-a probat cu succes, prin chiar administrarea probelor științifice provenite din dosarul penal nr. x/2019 administrate în fața instanței de fond, că nu corespund realității mențiunile din actul juridic individual-Nota de constatare nr. x/08.05.2020 cu privire la fapta și autorul acesteia, instanța de fond având la dispoziție destule argumente, astfel încât să constate, fără antamarea fondului, că există o vădită nelegalitate a Notei de constatare intocmita de Garda Naționala de Mediu, care sa transpară la o cercetare aparentă a actului și că astfel este îndeplinita condiția cazului bine justificat in speță.

Asa cum s-a arătat și în Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să tină cont de drepturile si interesele persoanelor particulare.

Aceeași recomandare reamintește principiile din Recomandarea nr. R/89/8 a Comitetului de Miniștri care cheamă autoritatea jurisdictionala competenta, în speță instanța judecătoreasca, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură sa provoace daune grave particularilor cărora li se aplica decizia, să ia masuri provizorii corespunzătoare."

Susține în continuare recurenta că actele dosarului și ansamblul circumstanțelor cauzei atestă, totodată, îndeplinirea condiției privind iminența pagubei, raportat la solicitarea de readucere a terenului la starea inițiala, in condițiile in care parte din teren a fost inchiriat legal către B. S.R.L., societate care exploatează agregate minerale in perimetrul terenului inchiriat de la S.C. A. S.R.L si care are obligația la terminarea proiectului sa realizeze un bazin piscicol, putând genera dificultăți reale in executarea obligațiilor contractuale asumate și sistarea serviciilor, dar și consecințe în plan socio-uman, prin neplata salariilor angajaților, astfel ca se creează un prejudiciu material subscrisei în înțelesul textului legal, care poate conduce si la apariția stării de insolvență a firmei datorată de iminenta incapacitate de plată a ratelor bancare, ratelor de leasing și a drepturilor salariale aferente salariaților.

Întrucât există îndoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ contestat, solicită încetarea temporară si provizorie a efectelor juridice produse de Nota de constatare nr. x/08.05.2020 întocmita de Garda Naționala de Mediu- Comisariatul General.

Solicită, astfel, pronunțarea unei încheieri prin care sa se dispună suspendarea executării Notei de constatare nr. x/08.05.2020 emisa de Garda Naționala de Mediu (GNM)- Comisariatul General, până la pronunțarea instanței de fond.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, solicită admiterea cererii de chemare in judecată.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de reclamantă, a formulat întâmpinare intimata Garda Națională de Mediu - Comisariatul General în cadrul căreia solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat și, pe cale de consecință, menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică și pe cale de consecință menținerea actului administrativ contestat, ca fiind legal întocmit și susținut probator.

Procedura de soluționare a recursului

În această etapă procesuală s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 16.12.2020, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 18.05.2021, în ședință publică, cu citarea părților, când, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reținând cauza spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii dedusă judecății.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate și a apărărilor din cuprinsul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele în continuare arătate:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A. S.R.L., întemeindu-și acțiunea în drept pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, a solicitat suspendarea executării Notei de Constatare nr. x/08.05.2020 emisă de pârâta Garda Naționala de Mediu - Comisariatul General, până la soluționarea pe fond a cauzei principale.

Instanța de fond a respins, ca neîntemeiată acțiunea, reținând că nu este îndeplinită cerința cazului bine justificat și, dat fiind faptul că, din interpretarea prevederilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cazul bine justificat și paguba iminentă trebuie să fie îndeplinite cumulativ, măsusa suspendării nu poate fi dispusă dacă una dintre condiții nu este îndeplinită.

Soluția curții de apel este împărtășită de către instanța de control judiciar, care constată că hotărârea atacată este legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente speței, motiv pentru care reține că aceasta nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurenta-reclamantă.

Înalta Curte constată că, în esență, dezvoltarea motivelor de recurs reprezintă o reluare a susținerilor din cererea de chemare în judecată, însă a invocat și argumente noi, ce nu au fost prezentate și instanței de fond, fiind expuse pentru prima dată în fața instanței de recurs.

Astfel, recurenta susține că "situția de fapt menționată în cuprinsul actului administrativ contestat este contrazisă în mod flagrant și de expertizele din dosarul penal nr. x/2017, astfel că există îndoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ contestat" redând în continuare o parte din concluziile Raportului de expertiză întocmit în acest dosar penal.

Ori, potrivit art. 478 alin. (3) C. proc. civ.:

"În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nu se pot formula pretenții noi.", iar potrivit art. 494 din același act normativ:

"Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune.".

Înalta Curte are în vedere și dispozițiile art. 483 C. proc. civ., potrivit cărora prin recurs se examinează conformitatea hotărârii pronunțate cu regulile de drept aplicabile, prevederi care, coroborate cu textele de lege sus indicate, conduc spre concluzia imposibilității formulării unor critici noi în calea de atac, în sensul prezentării unor motive de nelegalitate suplimentare.

Așadar, invocarea motivului de nelegalitate suplimentar, întemeiat pe expertizele ce au fost efectuate în dosarul penal nr. x/2017, contravine dreptului la apărare stipulat de art. 13 din C. proc. civ., precum și principiului contradictorialității reglementat de art. 14 din același cod, partea chemată în judecată, în calitate de pârâtă, neavând posibilitatea de a formula apărări și a administra probe față de pretențiile reclamantei.

Pe cale de consecință, instanța de control judiciar nu poate proceda la analiza unor motive de nelegalitate noi, neinvocate în fața instanței de fond, obiectul căii extraordinare de atac a recursului fiind limitat la examinarea legalității hotărârii de fond, în raport de pretențiile din cererea de chemare în judecată și de argumentele și apărările formulate de părți în faza procesuală a fondului, cu respectarea condițiilor și termenelor prevăzute de C. proc. civ.. Atât timp cât reclamanta nu a îndeplinit rigorile procedurale ale învestirii instanței de judecată și cu acest indiciu de nelegalitate a actului administrativ contestat, acesta nu poate face nici obiectul cercetării în recurs.

Analizând hotărârea recurată, din perspectiva criticilor formulate de recurenta - reclamantă, Înalta Curte constată că aceasta este legală, deoarece recurenta reclamantă nu a invocat nicio împrejurare de fapt sau de drept care să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Cu caracter preliminar, Înalta Curte menționează că, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond

Văzând dispozițiile legale mai sus arătate, instanța de recurs reține că un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situația în care vor fi îndeplinite cumulativ cele două condiții: existența unui caz bine justificat și necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat, cele două condiții determinându-se reciproc, neputându-se vorbi despre un caz bine justificat fără a exista pericolul producerii pagubei și invers.

Analizând susținerile recurentei - reclamante referitoare la existența cazului bine justificat, Înalta Curte constată că prima instanță în mod corect a reținut că reclamanta nu a prezentat în concret nici un indiciu de nelegalitate care să pună sub semnul întrebării prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ, reclamanta limitându-se a susține că, " în condițiile în care legalitatea Notei de constatare nr. x/08.05.2020 emisă de Garda Națională de Mediu -Comisariatul General este supusă analizei și verificării pe fond de către instanța de judecată, suspendarea executării acesteia se justifică", toate celelalte argumente fiind formulate exclusiv în susținerea pagubei iminente.

În acord cu instanța de fond și instanța de control judiciar reține că simpla formulare a acțiunii în anularea actului administrativ nu poate fi reținută a avea efect suspensiv de executare, atâta timp cât legiuitorul nu a înțeles să acorde acest efect în mod expres, astfel cum a procedat în cazul actului administrativ atacat de către Prefect, prin reglementarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, Înalta Curte constată că prima instanță în mod judicios a reținut că recurenta - reclamantă nu a oferit indicii aparente care să răstoarne prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ, nefiind astfel îndeplinită condiția cazului bine justificat.

În ceea ce privește condiția pagubei iminente, Înalta Curte constată deopotrivă că, în mod corect a reținut instanța de fond că, nefiind îndeplinită condiția cazului bine justificat nu se mai impune analiza susținerilor privind paguba iminentă, deoarece, pentru a fi dispusă măsura provizorie de suspendare a executării actului administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

Chiar dacă în cauză s-ar fi reținut existența pagubei iminente (în raport de prejudiciul material viitor și previzibil, greu sau imposibil de înlăturat în cazul în care actul administrativ ar fi pus în executare), Înalta Curtea constată că neîndeplinirea cumulativă a cerințelor impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 determină caracterul neîntemeiat al cererii de suspendare a executării deciziei atacate.

Prin urmare, prima instanță a făcut o analiză a premiselor suspendării executării actului administrativ și a reținut fondat că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea efectelor actului administrativ emis de intimatul - pârât Comisariatul

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că în cauză criticile recurentei sunt nefondate, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită prima instanță reflectă, așadar, interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, iar soluția de respingere a cererii de suspendare este întemeiată.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., ca nefondat, hotărârea pronunțată de prima instanță urmând a fi menținută, ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 715 din 18 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 18 mai 2021.