ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4417/2022

Ședința publică din data de 5 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 17 decembrie 2019, pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, a solicitat să se constate că pârâtul nu a soluționat în termen cererea nr. x/25.06.2019, astfel cum a fost completată la 12.11.2019, conform solicitărilor ministerului din adresa nr. x/14.10.2019.

1.2. Prin încheierea din 23 decembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, reținând incidența art. 107 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a trimis dosarul completului învestit cu dosarul nr. x/2019, constatând că, prin încheierea din 28 noiembrie 2019 pronunțată în acest din urmă dosar, completul C15F din cadrul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus anularea unei cereri similare formulate de reclamantul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 10 ianuarie 2020, sub nr. x/2019*.

1.3. Prin cererea înregistrată la data de 10 martie 2020, reclamantul A. a modificat acțiunea introductivă de instanță, arătând că obiectul acțiunii îl reprezintă refuzul pârâtului Ministerul Sănătății de rezolvare a pct. II-1 din cererea nr. x/25.06.2019, prin exces de putere cu încălcare de drepturi, referitor la asistență tehnică la cererea sa din partea Ministerului Sănătății, prin autoritățile din subordine, pentru determinarea interesului elevilor față de păstrarea sănătății dentare de la 8-18 ani, până la peste 40 ani, posibilă prin proiectul expus la pct. I din cerere, cu eficiență foarte mare de peste 80%, sub forma unui extemporal scris de mână cu 2 întrebări, rezultatele fiind centralizate prin internet, gratuit, la costuri 0, refuzul fiind exprimat în răspunsurile nr. x/14.01.2020 și nr. y/12.02.2020.

Prin sentința civilă nr. 522 din 2 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității și excepția lipsei/rămânerii fără obiect a acțiunii, invocate de pârât și a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 522 din 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A..

Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate îndeplinirea de către recurentul-reclamant A. a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că excepția nulității recursului pentru netimbrare, invocată din oficiu, este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

În cauză, s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa emisă la data de 31 august 2020 și comunicată la data de 4 septembrie 2020, s-a adus la cunoștința recurentului-reclamant A. obligația de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 100 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 522 din data de 2 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Recurentul-reclamant nu a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru până la termenul de judecată fixat. Din verificările efectuate în sistemul ECRIS, se constată că recurentul-reclamant nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru și nici nu a solicitat acordarea ajutorului public judiciar pentru plata taxei.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea căii de atac.

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 522 din data de 2 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 522 din 2 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 octombrie 2022.