ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4361/2021

Ședința publică din data de 30 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21.05.2018, sub nr. x/2018 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ si fiscal, sub nr. x/2020 reclamanții au solicitat anularea autorizației de construire nr. x din data de 4 mai 2020, emisă de Primarul Comunei Cătunele, Jud Gorj și suspendarea actului administrativ atacat precum și a lucrărilor de construire executate în prezent de pârâta beneficiar al actului administrativ atacat, în temeiul autorizației indicate precum și lucrări executate fără autorizația de construire și fără acord de mediu.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1432 pronunțată în data de 4 martie 2021, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ si fiscal a disjuns cauza privind pe reclamantul A., a dispus formarea unui nou dosar, a acordat termen de judecată în dosarul nou format la data de 1.04.2020 ora 09:00 cu citarea părților, a disjuns cauza privind pe reclamanții B. și C., a dispus formarea unui nou dosar, a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat competența de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ cu privire la reclamanții B. și C., în contradictoriu cu pârât Primarul Comunei Cătunele și pârât S.C. D. S.R.L., a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanței și a declinat competența de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ cu privire la reclamant E., F., G., H., I., J., K., L., reclamant M., N., O., P., Q., în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei Cătunele și S.C. D. S.R.L..

În motivarea soluției s-a reținut că, reclamanții au solicitat anularea autorizației de construire nr. x din data de 4 mai 2020, emisă de Primarul Comunei Cătunele, județul Gorj și suspendarea actului administrativ atacat precum și a lucrărilor de construire executate în prezent de pârâta beneficiar al actului administrativ atacat, în temeiul autorizației indicate precum și lucrări executate fără autorizația de construire și fără acord de mediu.

Având în vedere că autorizația de construire atacată în speță este un act administrativ individual adresat unei terțe persoane, iar reclamanții susțin că aceasta le vatămă anumite drepturi sau interese proprii, s-a apreciat că nu se poate reține faptul că reclamanții ar avea un interes colectiv sau comun având în vedere că autorizația de construire, pe care o atacă, le vatămă drepturile sau interesele legate de proprietățile proprii, aceștia nejustificând un interes comun sau colectiv.

În analizarea interesului legitim sau a dreptului vătămat se impune luarea în considerare atât a specificului elementelor de drept administrativ cât și a regulilor de procedură speciale în materia contenciosului administrativ.

2.2. Prin sentința nr. 387 din 14 mai 2021, Tribunalul Gorj a respins excepția necompetenței materiale a secției contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Gorj, a admis excepția necompetenței teritoriale a secției contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Gorj și a declinat competența de soluționare a cauzei, privind de reclamanții A., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., B., C., Q., în contradictoriu cu pârâtele Primarul Comunei Cătunele și S.C. D. S.R.L., în favoarea secției a II-a contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în baza dispozițiilor art. 134 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În pronunțarea acestei soluții s-a apreciat că, în cauză nu are relevanță faptul că reclamanții au domiciliile pe raza mai multor instanțe de judecată, care ar putea fi competente sub aspectul competenței materiale, că sunt proprietari distincți pentru părți din suprafața de teren ce face obiectul autorizației de construire contestate, întrucât nu se pune în discuție calitatea lor de proprietari sau dreptul de proprietate al acestora sau dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, având în vedere că invocă, în bloc, nelegalitatea aceluiași act administrativ al autorității locale pârâte, respectiv încălcarea dispozițiilor legale la momentul emiterii autorizației de construire în favoarea societății pârâte.

S-a precizat că, din punct de vedere teritorial competența aparține primei instanțe sesizate, respectiv secția a II contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, pe raza de competență a căruia își are domiciliul unul dintre reclamanții cauzei (A.) întrucât în cauza dedusă judecății, nu este vorba despre un litigiu dintre mai mulți reclamanți și cele două pârâte, care să atragă competențe teritoriale distincte, raportat la fiecare reclamant în parte, interesul lor fiind unic și comun, respectiv toți invocă aceleași motive de nelegalitate și de netemeinicie a autorizației de construire contestate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Prin cererea dedusă judecății, reclamanții au solicitat anularea autorizației de construire nr. x din data de 4 mai 2020, emisă de Primarul Comunei Cătunele, Jud Gorj și suspendarea actului administrativ atacat precum și a lucrărilor de construire executate în prezent de pârâta beneficiar al actului administrativ atacat, în temeiul autorizației indicate precum și lucrări executate fără autorizația de construire și fără acord de mediu.

Instanțele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluționeze litigiul din punct de vedere teritorial, în raport cu domiciliul reclamanților, apreciind diferit asupra problemei deduse judecății, respectiv dacă reclamanții cu domicilii în diferite județe ale țării, prezumtivi proprietari asupra unor părți din suprafața de teren ce face obiectul unei autorizației de construire se judecă separat sau împreună.

Având în vedere că este vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, care statuează în mod expres că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (…)".

În cauză înscrisul atacat este autorizația de construire nr. x/4 mai 2020, act administrativ individual emis de către Primarul comunei Cătunele societății D. S.R.L., terță persoană față de reclamanți, care susțin că le vatămă anumite drepturi sau interese proprii.

Deși reclamanții precizează că ar avea un interes comun derivat din faptul că autorizația de construire le-ar vatămă proprietățile, nu se poate stabili clar acest aspect și, în analizarea interesului legitim sau a dreptului vătămat se impune luarea în considerare atât a specificului elementelor de drept administrativ cât și a regulilor de procedură speciale în materia contenciosului administrativ.

Astfel, devin incidente prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ce instituie o competență teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze instanței de la domiciliul sau sediul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe, chiar dacă în speță, se contestă o singură autorizație de construire.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal .Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții G., K., O., Q., F., J., N., E., I., M., H., L., P. în contradictoriu cu pârâții S.C. D. S.R.L. și Primarul Comunei Cătunele, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 30 septembrie 2021.