ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4151/2022

Ședința publică din data de 22 septembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Pașcani sub nr. x/2018 și ulterior modificată, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași - Serviciul Fiscal Municipal Pașcani și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, formulând contestație la executare în dosarul de executare nr. 20/2018, solicitând anularea somației și a titlului executoriu, dar și a deciziei de angajare a răspunderii sale patrimoniale.

Prin sentința nr. 100 din 10 octombrie 2019 Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:

"Respinge excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași - Serviciul Fiscal Municipal Pașcani.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași. În consecință, respinge cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepția de inadmisibilitate. În consecință, respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași - Serviciul Fiscal Municipal Pașcani."

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, respingerea excepției inadmisibilității și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Deși au fost legal citate, intimatele-pârâte Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași - Serviciul Fiscal Municipal Pașcani și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași nu au depus întâmpinare și nu au formulat apărări în cauză.

Examinând cu prioritate excepția invocată, din oficiu, în ședința publică din data de 22.09.2022, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

În aceste condiții, sentința nr. 100 din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscaleste susceptibilă de a fi atacată cu recurs, calea de atac trebuind să respecte termenul de declarare sus-menționat.

Din verificarea actelor dosarului de fond, se constată că sentința recurată a fost comunicată reclamantului la data de 4.12.2019, conform dovezii de comunicare aflate la dosar fond, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 28.10.2020 (data poștei - ștampilă plic dosar recurs) cu depășirea termenului legal, absolut și imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, împlinit la data de 20.12.2019.

Întrucât recurentul a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal și nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancțiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepția tardivității recursului invocată din oficiu și va respinge recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității declarării recursului, invocată din oficiu.

Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 100 din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2022.