ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4022/2022

Ședința publică din data de 16 septembrie 2022

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, sub numărul x/2020, reclamanții Primarul Orașului Breaza - A. și Orașul Breaza prin Primar, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Prahova și B., au solicitat anularea în parte a încheierii nr. 1/22.01.2020, prin care s-a respins contestația împotriva Deciziei nr. 38/2019 și anularea în parte a Deciziei nr. 38/2019 în ceea ce privește punctul 1.4 din decizie.

În subsidiar, în măsura în care se va respinge capătul principal, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei B., la plata prejudiciului stabilit de auditorii Camerei de Conturi Prahova, acesta fiind, la data controlului, în suma de 4.183,65 RON reprezentând diferența intre chiria perceputa și încasată conform contract, în cuantum de 210,69 RON/lună și suma calculată de auditori, respectiv chirie în cuantum de 489,60 RON lunar, pentru o perioadă de 15 luni, precum și obligarea pârâtei la plata în continuare, de la data controlului și până la finalizarea contractului încheiat, a sumei de 489,60 RON reprezentând chirie lunară.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 883 din data de 14 septembrie 2020 pronunțată de Tribunalul Prahova, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții Primarul Orașului Breaza - A. și Orașul Breaza prin Primar, a fost anulată în parte încheierea nr. 1/22.01.2020 și Decizia nr. 38/2019, cu privire la măsura dispusă la punctul I.4, pentru suma de 4.183,65 RON.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, pârâta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Prahova a formulat recurs, susținând netemeinicia și nelegalitatea hotărârii atacate și solicitând admiterea recursului formulat, casarea sentinței atacate și, rejudecând cauza pe fond, respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată, și menținerea, ca fiind temeinice și legale a actelor contestate de reclamantă, respectiv încheierea nr. 1/22.01.2020 și Decizia nr. 38/2019, în ceea ce privește măsura dispusă la pct. 1.4 din decizie referitor la recuperarea sumei de 4.183,65 RON.

1.4. Hotărârea supusă revizuirii

Prin decizia nr. 811 din 31 mai 2021 Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Prahova împotriva sentinței nr. 883 din data de 14 septembrie 2020 pronunțată de Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

1.5. Calea de atac a revizuirii

Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Prahova a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 811 din data de 31 mai 2021 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii extraordinare de atac, revizuenta arată că există două decizii pronunțate de aceeași instanță, în dosare diferite, dar având aceleași părți, aceeași cauză (recuperarea prejudiciului produs printr-o HCL) și același obiect (anularea actelor de control/administrative emise de Camera de Conturi Prahova).

Astfel, decizia civilă nr. 811 din data de 31 mai 2021 a menținut soluția dispusă prin sentința civilă nr. 883/14.09.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020 prin care au fost anulate în parte încheierea nr. 1/22.01.2020 și Decizia nr. 38/2019 în ceea ce privește măsura de la punctul 1.4 .

Anterior, Curtea de Apel Ploiești a pronunțat Decizia nr. 207/09.02.2021, în dosarul nr. x/2020, prin care a respins aceeași acțiune în anulare, împotriva acelorași acte emise de Camera de Conturi Prahova.

În consecință, ambele dosare au ca obiect cereri în anulare, formulate în contenciosul administrativ, vizând aceleași acte administrative (Decizia tir. 38/2019 și încheierea nr. 1/22.01.2020) și având aceleași părți (reclamantă UATO Breaza și pârâtă Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Prahova). Situația premisă este aceeași, constând în emiterea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care Consiliul Local Breaza, încălcând dispozițiile legale referitoare la achizițiile publice, a atribuit unor societăți comerciale terenuri aliate în proprietate publică.

1.4 Apărările formulate în cauză

Intimații Primarul orașului Breaza și orașul Breaza prin Primar, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire depusă de Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi Prahova, respingerea cererii de revizuire, aceasta neîncadrându-se în dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Au arătat intimații că prin cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se susține, în principiu, că Decizia nr. 811/31.05.2021 menține sentința civilă nr. 883/2020, deși anterior Curtea de Apel Ploiești a pronunțat Decizia nr. 207/09.02.2021 în dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă aceeași acțiune în anulare.

În raport de prevederile art. 509 și 513 alin. (3) din C. proc. civ., cererea de revizuire nu îndeplinește condițiile de admisibilitate conform cerințelor legii, fiind invocată o hotărâre judecătorească care privește alte părți, obiect și cauză.

Astfel, în dosarul nr. x/2020 figurează ca părți: orașul Breaza și Primarul orașului Breaza în calitate de reclamanți, Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova și S.C. C. S.R.L..

In ceea ce privește obiectul dosarului acesta se referă la anularea actelor celor două autorități în ceea ce privește suma de 4.497,30 RON prin raportare la un contract de închiriere încheiat între orașul Breaza și societatea comercială sus indicată.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire în raport cu decizia atacată și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ., iar dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare.

Articolul menționat reglementează condițiile de admisibilitate, atât cu caracter comun, pentru toate motivele ce pot fi invocate pe această cale, cât și condițiile specifice fiecăruia dintre acestea.

Față de dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază", se constată că Decizia nr. 811 din 31 mai 2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, poate constitui obiect al cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) punctul 8 C. proc. civ.

Potrivit motivului invocat - art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rațiunea reglementării acestui motiv de revizuire constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au pronunțat soluții contrare în litigii care s-au derulat între aceleași părți, pentru același obiect și aceeași cauză juridică.

Instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile anterior menționate, este necesar ca hotărârile potrivnice să soluționeze, cu autoritate de lucru judecat, dar în mod diferit, fie fondul procesului, în tot sau în parte, fie aceeași excepție procesuală, același incident procesual sau aceeași chestiune litigioasă.

Se reține, astfel, că o cerere de revizuire pentru contrarietate de hotărâri trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții: - existența unor hotărâri judecătorești definitive potrivnice; - hotărârile să fie pronunțate de instanțe de același grad sau de grade diferite; - cea de a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat, ceea ce presupune existența triplei identități de părți, obiect și cauză în cele două procese; - hotărârile pretins contradictorii să fie pronunțate în dosare diferite, iar în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă aceasta s-a invocat, să nu se fi analizat.

În prezenta cauză, revizuenta pretinde că hotărârea instanței de recurs încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 207/09.02.2021 în dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă aceeași acțiune în anulare ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020 și în care acțiunea a fost admisă.

Contrar susținerilor revizuentei, Înalta Curte constată că în privința celor două procese nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză, în raport de cadrul procesual al dosarelor enunțate anterior.

Astfel, în dosarul nr. x/2020 figurează ca părți: orașul Breaza, Primarul orașului Breaza și S.C. C. S.R.L. în calitate de reclamanți, Curtea de Conturi a României - Camera Conturi Prahova, fiind pârâtă, iar în prezentul dosar nr. x/2020, în calitate de reclamantă, alături de orașul Breaza, Primarul orașului Breaza figurează numita B..

Prin urmare, părțile reclamante sunt diferite.

În ceea ce privește obiectul celor două dosare, deși în aparență se solicită anularea acelorași acte întocmite de organele de control ale Curții de Conturi, cauza juridică este diferită, în sensul că, deficiențele constatate sunt în legătură cu două contracte de închiriere diferite atât sub aspectul chiriașilor (SC C. S.R.L. și B.), a obiectului închiriat, precum și a sumelor stabilite a fi recuperate drept prejudiciu (4.183,65 RON - B., respectiv 4497,30 RON - S.C. C. SRL).

În concluzie, revizuenta nu a făcut dovada încadrării cererii de revizuire în ipoteza reglementată de motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) punctul 8, cele două litigii vizând dosare cu părți și cauze diferite, făcând imposibilă constatarea autorității de lucru judecat, în sensul art. 431 din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, constatând că argumentele invocate de revizuentă nu demonstrează temeinicia motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în conformitate cu dispozițiile art. 513 din același cod, Înalta Curte va respinge ca nefondată prezenta cerere de revizuire .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire declarată de revizuenta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi împotriva Deciziei nr. 811 din 31 mai 2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020, ca nefondată.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se va depune la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 septembrie 2022.