ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4010/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4010/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 16 septembrie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1 Cererea de chemare în judecată
Prin cererea adresată Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal la data de 5.10.2017, înregistrată sub nr. x/2017, la data de 6.10.2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani, solicitând:
- Anularea Deciziei nr. 75/09.03.2017 emisă de D.G.R.F.P. Iași;
- Anularea Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoane juridice nr. x emisă la data de 23.11.2016 de D.G.R.F.P. Iași - Administrația Județeană a Finanțelor publice Botoșani;
- Anularea Raportului de inspecție fiscală x din data de 23.11.2016, emis de D.G.R.F.P. Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani;
- Obligarea instituției pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
După soluționarea conflictului negativ de competență între Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată pe rolul instanței inițial învestite sub nr. x/2017*.
1.2. Hotărârea primei instanțe
Prin sentința nr. 112 din 16 noiembrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea în contencios administrativ având ca obiect contestație act administrativ fiscal formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași și a anulat în parte Decizia de soluționare a contestației nr. 75 din 9.03.2017, Decizia de impunere nr. x din 23.11.2016, emisă de pârâta D.G.R.F.P. Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani și Raportul de inspecție fiscală nr. xnr. 237 din data de 23.11.2016 încheiat de aceeași pârâtă cu privire la:
- impozitul suplimentar pe profit și TVA de plată suplimentar stabilite la pct. 2.1 din decizia de soluționare a contestației administrative - pct. 3 din decizia de impunere, care va fi în sumă de 3508 RON pentru impozitul pe profit și de 7091 RON TVA suplimentar de plată;
- neînregistrarea TVA colectată stabilită la pct. 2.5 din decizia de soluționare a contestației administrative, care este în sumă de 119.627 RON în loc de 120.258 RON, cum a reținut organul fiscal.
Totodată, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 3150 RON, cheltuieli de judecată.
1.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței nr. 112 din 16 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurenta-reclamantă A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și solicitând casarea în parte a sentinței.
1.4 Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, solicitând în fond respingerea acestuia.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Înalta Curte, verificând în prealabil regularitatea recursului declarat, constată că acesta nu a fost legal timbrat.
Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că recurentul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația legală de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, comunicată la data de 28 iulie 2022.
Potrivit art. 486 din C. proc. civ. "(2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic".
(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."
Potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:
"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
În raport cu dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G nr. 80/2013, astfel cum i s-a pus în vedere prin citația comunicată recurentului la data de 28.07.2022 și nici nu a formulat cerere de reexaminare, astfel cum îi permitea legea.
Față de dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., raportate la prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte reține că recursul nu îndeplinește cerința de formă a timbrării acestuia, lipsa acesteia fiind sancționată cu nulitatea potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., împrejurare care atrage anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta - reclamantă S.C. A. S.R.L. SUCEAVA împotriva sentinței nr. 112 din 16 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 septembrie 2022.