ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3931/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3931/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 15 septembrie 2022
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată. Hotărârea primei instanțe
1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 08.09.2017, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane-Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (OIPOSDRU-MENCS) și Ministerul Fondurilor Europene- Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (MFE-AMPOSDRU), anularea Deciziei nr. x/10.03.2017 prin care a fost soluționată contestația reclamantei în procedura administrativă, a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10369/SJCSN/29.12.2016 și anularea Raportului misiunii de verificare la fața locului on going din perioada 03-11.11.2015 și anularea tuturor actelor care au stat la baza emiterii actelor atacate precum și anularea tuturor actelor subsecvente acestora.
1.2. Prin sentința nr. 123 din 5 aprilie 2021, Curtea a admis în parte acțiunea reclamantei, a anulat în parte Decizia nr. x/10.03.2017, Procesul-verbal nr. x/29.12.2016 și Raportul misiunii de verificare la fața locului on going din perioada 03-11.11.2015, cu excepția sumei de 11.526 RON.
A respins, în rest, ca neîntemeiată acțiunea, în ceea ce privește suma de 11.526 RON.
A obligat pârâții la plata, în solidar, către reclamantă a sumei de 24.810 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cererea de recurs
Împotriva hotărârii instanței de fond, pârâtul Ministerul Investițiilor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii în ceea ce-l privește, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
În subsidiar, a solicitat respingerea cererii de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată, acestea nejustificându-se, întrucât nu s-a dovedit culpa sa la producerea unui prejudiciu și nici neexecutarea culpabilă a obligațiilor sale, sau diminuarea cheltuielilor de judecată stabilite de prima instanță.
A susținut recurentul-pârât că împrejurarea că Organismul Intermediar acționează în baza Acordului de delegare de funcții încheiat cu Autoritatea de management nu poate conduce la concluzia că ambele entități au calitate de autorități emitente ale celor două acte administrative.
Conform art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, raporturile juridice s-au creat între intimata-reclamantă A. și intimatul-pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane-Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.
Ministerul Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) nu a emis niciun act a cărui anulare să se solicite în prezenta cauză. De asemenea, poziția procesuală a celorlalte părți și modul în care acestea înțeleg să își formuleze apărările nu sunt de natură să confere sau nu calitate procesuală pasivă unei alte părți, răspunderea aparținând exclusiv autorității pârâte care a emis actul atacat.
Referitor la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, nu este justificată, întrucât nu s-a dovedit culpa sa în producerea vreunui prejudiciu și nici neexecutarea culpabilă a obligației sale. Art. 455 C. proc. civ. prevede că dacă sunt mai mulți reclamanți sau pârâți vor fi putea fi obligați să plătească cheltuielilor de judecată proporțional, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.
În continuarea recursului, pe fondul cauzei, recurentul-pârât a prezentat situația de fapt și s-a referit la eligibilitatea cheltuielilor, apreciind că motivarea instanței de fond are la bază o interpretare eronată a prevederilor legale aplicabile în ceea ce privește stabilirea eligibilității acestora. Motivele care au stat la baza emiterii actelor atacate sunt justificate, în condițiile în care din documentele prezentate au rezultat multiple neconcordanțe.
Apărările formulate
Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii de recurs ca lipsită de interes.
Într-un prim subsidiar, a solicitat constatarea nulității cererii de recurs pentru lipsa motivelor de nelegalitate, iar motivul de recurs vizând diminuarea cheltuielilor de judecată a solicitat a se constata inadmisibilitatea acestuia, în raport cu Decizia nr. 3/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.
Într-un al doilea subsidiar, a solicitat respingerea cererii de recurs, ca nefondată.
Decizia instanței de recurs
Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, având în vedere susținerile recurentului-pârât, Înalta Curte apreciază că recursul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este fondat, în limitele și pentru considerentele care urmează.
4.1. Instanța de control judiciar găsește întemeiată critica din recurs circumscrisă motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referitoare la greșita aplicare de către prima instanță a art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004 în ceea ce privește aspectul invocat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene-AMPOSDRU cu privire la emitentul actului atacat, și, implicit, apreciază întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia invocată prin recurs.
Excepția lipsei calității procesuale pasive, fiind o excepție de fond, absolută și peremptorie, poate fi invocată în orice stadiu al pricinii, chiar direct în recurs.
Reclamanta A. a supus controlului instanței de contencios administrativ legalitatea Deciziei nr. x/10.03.2017 prin care a fost soluționată contestația sa în procedura administrativă, a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10369/SJCSN/29.12.2016 și a Raportului misiunii de verificare la fața locului on going din perioada 03-11.11.2015 și, respectiv, a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestora.
Aspect necontestat, aceste acte au fost emise de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în baza Acordului de delegare de funcții.
4.2. Calitatea procesuală pasivă, condiție de exercitare a acțiunii civile, astfel cum prevăd dispozițiile art. 32 din C. proc. civ., rezultă, potrivit art. 36 din același act normativ, din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă), iar determinarea calității procesuale pasive presupune identificarea subiectului pasiv al raportului juridic dedus judecății.
Calitatea procesuală pasivă în acțiunile prin care se solicită aplicarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 554/2004 o are autoritatea publică emitentă a actului administrativ, astfel cum aceasta e definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din lege.
OIPOSDRU-Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științificie, conform acordului de delegare de funcții, are funcții delegate de către AMPOSDRU MMFPS, funcții specifice de gestiune a intervențiilor din Fondul Social European (FSE) pentru domeniul educației și formării profesionale în cadrul Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) 2007-2013, Axa prioritară 1 cu domeniile majore de intervenție (DMI) 1-5 și Axa prioritară 2, cu domeniul major de intervenție 2.
Aceste aspecte reies și din Contractul de finanțare nr. x încheiat între Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale-Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane și A..
Astfel, în ceea ce privește delegarea de funcții, conform prevederilor OMMFES nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cu modificările și completările ulterioare, AMPOSDRU a delegat o parte dintre competențele, atribuțiile, angajamentele, obligațiile și/sau drepturile sale prevăzute către Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane delegat.
Or, prin delegarea competenței, autoritatea publică dobândește o capacitate administrativă proprie, astfel că în exercitarea atribuțiilor astfel dobândite autoritatea publică nu se înfățișează ca un simplu mandatar. Deci, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, alegațiile recurentului-pârât, în sensul că între acesta și reclamanta din prezenta cauză nu există niciun fel de raporturi juridice, sunt fondate.
Prin urmare, Înalta Curte constată că pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) nu are calitate procesuală pasivă în litigiul de față, critica din recurs fiind fondată.
În raport cu cele reținute anterior, nu se mai impun a fi analizate susținerile recurentului-pârât referitoare la fondul acțiunii și, implicit, nici aspectul vizând inadmisibilitatea recursului referitor la cheltuielile de judecată invocat de intimata-reclamantă.
4.3. Față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul pârâtului Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și va obliga pârâtul OIPOSDRU-Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice la plata cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă la fond, urmând a menține în rest dispozițiile primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane împotriva sentinței civile nr. 123 din 5 aprilie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal Veche.
Casează în parte sentința recurată și, în rejudecare:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene-AMPOSDRU.
Respinge acțiunea reclamantei A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Obligă pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane-Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice la plata către reclamantă a sumei de 24.810 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 15 septembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.