ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2870/2022

Ședința publică din data de 20 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2021 la data de 27.10.2021, reclamanții A., B., C., D. și E. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Afacerilor Interne - Comitetul Național pentru Situații de Urgență au solicitat să se dispună anularea Hotărârii de Guvern nr. 1130/22.10.2021 pentru modificarea anexelor 2 si 3 la H.G. nr. 1090/2021, anularea hotărârii 91/22.10.2021 cât și a anexelor ca fiind nelegale.

Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 627 din 08 decembrie 2021 a respins excepția netimbrării, excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României.

Totodată, a respins acțiunea formulată de reclamanți.

Împotriva sentinței nr. 627 din 08 decembrie 2021 au formulat recurs reclamanții A., B., C., E. și D..

Intimatul pârât Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîndeplinirea exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) și (2) C. proc. civ., iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului.

Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului formulat de reclamanții A., B., C., D. și E., excepție invocată prin întâmpinare de intimatul pârât Guvernul României.

În litigiile de contencios administrativ sunt aplicabile dispozițiile Legii 554/2004, ce se completează cu cele ale C. civ. și ale C. proc. civ., cum prevede expres art. 28 din acest act normativ, astfel că în materia recursului trebuie respectate și prevederile ce reglementează această cale de atac, statuate de art. 483 și următoarele din C. proc. civ., cu derogările din legea contenciosului administrativ, ce se referă la termen, suspendarea executării sentinței și judecata de urgență.

Art. 486 C. proc. civ. reglementează conținutul cererii de recurs, la alin. (1) lit. e) regăsindu-se motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau după caz, mențiunea că vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al acestei norme legale stabilește că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, în același sens fiind și prevederile art. 489 din același cod, ce statuează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de casare de ordine publică.

Recurenții în dezvoltarea căii de atac promovată împotriva sentinței civile nr. 627 din 08 decembrie 2021 au reiterat aceleași argumente menționate și prin cererea de chemare în judecată, cererea de recurs fiind copia fidelă a cererii de chemare în judecată, neindicând niciunul din cazurile de casare care se regăsesc la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., și nu au adus critici concrete soluției instanței de fond, raportat la respingerea cererii de chemare în judecată formulată.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 C. proc. civ.

Reproducerea, prin cererea de recurs, a cererii de chemare în judecată nu reprezintă o critică de nelegalitate a hotărârii recurate, dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. statuând că recursul este nul în cazul în care criticile invocate în cadrul cererii de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Inalta Curte apreciază că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de fond în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În condițiile în care în actuala reglementare recursul este o cale extraordinară de atac, instanței de control judiciar revenindu-i obligația de a efectua doar controlul de legalitate, care se realizează în raport de limitele învestirii sale, iar recurentului îi incumba obligația de a respecta prevederile legale ce reglementează conținutul cererii de recurs, fără însă a proceda în acest mod, este aplicabilă sancțiunea nulității prevăzută expres de art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ., calea de atac este nulă pentru nemotivarea sa.

Pentru toate considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va anula recursul declarat de recurenții-reclamanți A., E., D., B. și C., în raport de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată prin întâmpinare de intimatul-pârât Guvernul României.

Constată nul recursul declarat de recurenții-reclamanți A., E., D., B. și C. împotriva sentinței civile nr. 627 din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 mai 2022.