ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2840/2021

Ședința publică din data de 12 mai 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 5 aprilie 2018 sub nr. x/2018 pe rolul Curții de Apel Târgul Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și B.:

- anularea actului administrativ privind soluționarea contestației formulată de B. împotriva rezultatului evaluării solicitării pentru încheierea contractului de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ pentru zona Târnava Mare - 43 km - limita județului Mureș, confluență cu pârâul Scroafa - limita județului Mureș, comuna Daneș;

- anularea contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ nr. 49/28.12.2017 încheiat între cele două pârâte pentru zona Târnava Mare - 43 km - limita județului Mureș, confluență cu pârâul Scroafa - limita județului Mureș, comuna Daneș ca urmare a admiterii contestației formulate de pârâta de rând 2; o

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată pe care le va avansa cu soluționarea prezentei cereri.

Prin sentința nr. 161 pronunțată la 12 noiembrie 2018, Curtea de Apel Târgul Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția tardivității formulării cererii, a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și B., a anulat parțial soluția adoptată de Comisia de Soluționare a Contestațiilor materializată în "Situație privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I septembrie 2017 - referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop normativ" cu privire la poziția 61, a anulat contractul pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ nr. 49/28.12.2017 încheiat între cele două pârâte și a obligat pârâtele la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1600 RON.

Împotriva sentinței nr. 161 pronunțată la 12 noiembrie 2018 de Curtea de Apel Târgul Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâtele Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și B., care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca netemeinică.

A) Pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în cuprinsul motivelor de recurs a prezentat pe larg istoricul speței, iar în motivarea căii de atac a susținut următoarele:

- Hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală, fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei și când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material;

- În conformitate cu prevederile art. 8, art. 9 și art. 10 din Ordinul MADR nr. 60/2017 au fost emise mai multe decizii;

- a aplicat tuturor participanților același tratament, iar timpul îndelungat de soluționare a cererilor s-a datorat organelor de control;

- Instanța de fond prezintă o motivare care nu este pertinentă dezlegării cauzei, în sensul că aceasta a reținut afișarea rezultatelor contestațiilor după 6 luni de la momentul evaluării inițiale și nu de la momentul depunerii contestațiilor, ci de la momentul evaluării solicitărilor depuse în vederea atribuirii contractelor pentru utilizarea resurselor acvatice vii de către asociațiile de pescari la comisiile de evaluare.

- Principiile egalității participanților și cel al publicității și transparenței sunt principii reglementate în cazul contractelor de achiziție publică, dar în cauza dedusă judecății nu sunt supuse analizei instanței astfel de contracte, astfel că nu pot fi aplicate regulile acestora.

- Procedura prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017 prezintă un pronunțat caracter de oportunitate, ce reiese din importanța acordată de Statul Roman domeniului pescuitului, ca urmare a aderării la Uniunea Europeana, O.U.G. nr. 23/2008, cu modificările și completările ulterioare, ca act normativ ce reglementează pescuitul și acvacultura în Romania, a fost adoptată pentru a implementa un cadru juridic în acord cu reglementările Uniunii Europene, unul dintre scopurile finale declarate de acest act normativ fiind eficientizarea administrării și exploatării durabile a resurselor acvatice vii.

- În condițiile în care nu au fost atacate, conform legii, actele administrative de reglementare a procedurii de atribuire, procedura s-a desfășurat conform prevederilor acestora. Astfel, nu vede cum ar fi fost încălcate principiile egalității participanților și cel al publicității și transparenței procedurii prin soluționarea contestațiilor a căror rezultat ar fi fost afișat după 6 luni de la momentul evaluării inițiale, așa cum a menționat instanța de fond, în condițiile în care același tratament a fost aplicat tuturor solicitanților iar rezultatele comisiei de soluționare a contestațiilor au fost afișate pe site-ul ANPA, acestea fiind concluziile la care face referire Decizia Președintelui ANPA nr. 85/27.03.2017.

B) Prin motivele de recurs B. a susținut că sunt incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. și după expunerea pe larg a speței, a susținut următoarele în motivarea căii de atac:

- în mod greșit a fost respinsă excepția tardivității, conform art. 11 alin. (1) lit. c) raportat la art. 2 alin. (1) lit. h) coroborat cu art. 7 alin. (1) din Lg. 554/2004, întrucât tabelul cu solutionarea contestațiilor la prima sesiune de atribuire a fost publicat la data de 03 octombrie 2017 la ora 17:58.

Raportat la aceasta data, 03 octombrie 2017, coroborat cu momentul formulării acțiunii in instanța, consideră cererea ca fiind tardiv formulată și instanța de fond a respins excepția în mod nelegal.

- judecătorul fondului nu s-a pronunțat asupra înscrisului comunicat depus la data de 9 noiembrie 2018, respectiv asupra Ordonanței de clasare din 29.10.2018 dată de Parchetul de pe lângă Judecatoria Sighișoara, din care rezulta clar că procedura a fost derulată în condițiile legii.

În acest context instanța trebuia dispună repunerea pe rol a cauzei si să purceadă la o verificare judicioasa a Ordonantei de clasare din 29.10.2018, dar si a referatului cu propunere de clasare intocmit de Serviciul de investigare a criminalitatii economice din cadrul IPJ Mures, și astfel, în mod cert nu ar mai fi pronuntat o solutie a cărei considerente vizează imposibilitatea verificării modului de aplicare a criteriilor de calificare ale participanților.

- consideră că sentința recurată este nelegală, întrucât nu cuprinde motivele pe care se întemeiază (acestea fiind evazive si generice), fiind dată cu aplicarea gresita a normelor de drept material, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea hotărârii si trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând ca instanța de fond, urmare administrării tuturor probelor depuse la dosar sa dispună respingerea acțiunii având ca obiect anularea parțiala a procesului-verbal denumit " Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I septembrie 2017, referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale in scop recreativ" precum si anularea contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii in scop recreativ nr. 49/28.12.2017, acte emise de Agenția Națională pentru Pescuit Acvacultură.

Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, precum și din perspectiva obiectului și a normelor legale incidente, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Din actele și lucrările dosarului, rezultă că reclamanta a suspus controlului de legalitate modul de soluționare a contestației formulată de B. împotriva rezultatului evaluării solicitării pentru încheierea contractului de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ pentru zona Târnava Mare - 43 km - limita județului Mureș, confluență cu pârâul Scroafa - limita județului Mureș, comuna Daneș și contractul pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ nr. 49/28.12.2017 încheiat între cele două pârâte pentru zona Târnava Mare - 43 km - limita județului Mureș, confluență cu pârâul Scroafa - limita județului Mureș, comuna Daneș ca urmare a admiterii contestației formulate de pârâta de rând 2.

S-a reținut că în urma evaluării documentațiilor depuse pentru atribuirea zonelor de pescuit atribuite la sesiunea Transilvania 2007 pentru zona Târnava Mare - 43 km - limita județului Mureș, confluență cu pârâul Scroafa - limita județului Mureș, comuna Daneș, reclamanta a obținut un punctaj de 70 de puncte și pârâta B. a obținut un punctaj de 59 puncte, dar în urma soluționării contestațiilor a fost admisă contestația formulată de către pârâta APS majorându-se punctajul acesteia la 88 puncte.

Prima instanță a admis acțiunea reclamantei, apreciind că procedura de atribuire a fost viciată, întrucât principiul egalității participanților și cel al publicității și transparenței procedurii nu au fost respectate.

Împotriva acestei soluții, au declarat recurs pârâtele precizând că instanța de fond a încălcat normele de drept material, nu a cercetat și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate procedând astfel cu încălcarea principiului disponibilității, precum și art. 22 alin. (6) și art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Înalta Curte reține că pârâta B. a criticat hotărârea instanței de fond cu privire la faptul că instanța de fond în mod eronat a respins excepția tardivității cererii de chemare în judecată și nu s-a pronunțat asupra Ordinului de clasare depus până la pronunțarea hotărârii recurate, iar pârâta Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură pentru greșita aplicare a prevederilor legale referitoare la timpul de soluționare a cererilor și nu s-a observat că tuturor participaților le-a fost aplicat același tratament.

Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de recurenți și le va respinge ca nefondate având în vedere considerentele ce urmează.

Motivele de casare invocate de părți în susținerea recursurilor promovate în cauză sunt prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În ceea ce privește critica referitoare la nemotivarea hotărârii recurate (art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.), Înalta Curte reține că este nefondată.

Potrivit disp.art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea pronunțată de instanță ca urmare a soluționării cauzei cu care a fost investită va cuprinde:

"...motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-a admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".

Respectarea acestei cerințe are valoare de principiu și se circumscrie obligației ce revine instanței de a garanta părților exercițiul efectiv al dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din CEDO.

Jurisprudența CEDO este constantă în a aprecia că dreptul la un proces echitabil nu poate fi exercitat efectiv decât în situația în care instanța procedează la un examen efectiv al cererilor, argumentelor și mijloacelor de probă ale părților, pentru a le aprecia pertinența.

Examinând considerentele sentinței recurate, se constată că judecătorul fondului a procedat la o analiză efectivă a susținerilor părților, expunând pe larg motivele pentru care a admis, respectiv cele pentru care a înlăturat argumentele părților, contrar susținerilor recurenților, care afirmă că s-au încălcat prevederile legale de către instanța de fond fără o argumentare convingătoare.

Mai mult pârâta Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură nu aduce nici o critică sentinței în ceea ce privește nemotivarea, motivul de casare fiind invocat formal.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de ambele părți în cauză, ce vizează aplicarea sau interpretarea greșită a normelor de drept material este nefondat. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Examinând recursul declarat de B. prin prisma criticilor formulate, a motivelor de casare invocate și a probelor administrate în cauză, Înalta Curte reține caracterul său nefondat, pentru argumentele expuse în continuare.

Conform înscrisurilor aflate la dosar, instanța de recurs constată că singurul mod în care s-a adus la cunoștință părților a "Situației privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ" a fost prin publicarea pe site-ul ANPA la data de 26 ianuarie 2018 la ora 15:01.

În acest context, în mod legal judecătorul fondului a respins excepția tardivității cererii de chemare în judecată, întrucât termenul pentru formularea plângerii prealabile curge de la 26 ianuarie 2018 - moment al publicării pe site-ul ANPA a actului administrativ contestat conform prevederilor de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar potrivit art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă curge termenul de 6 luni pentru introducerea acțiunii în contencios administrativ.

Instanța de recurs constată că înscrisul invocat nu dovedește că tabelul cuprinzând rezultatele contestației ar fi fost publicat pe data de 3 octombrie 2017, întrucât din analiza acestui act rezultă că la acea dată a fost modificat documentul "tabel contestații", iar nu "situația privind soluționarea contestațiilor". Mai mult, chiar autoritatea pârâtă a precizat că data afișării rezultatului pe site-ul său a fost 26 ianuarie 2018 .

Totodată, Înalta Curte apreciază că este nerelevant în cauză tratamentul identic aplicat ofertanților, față de argumentul principal al admiterii acțiunii reținut de către instanța de fond, respectiv nemotivarea modului de soluționare a contestațiilor.

De asemenea Ordinul de clasare depus până la pronunțarea hotărârii recurate, care dovedește în viziunea pârâtei modul corect de aplicare a criteriilor de calificare, nu poate substitui motivarea actului administrativ contestat.

Conchizând Înalta Curte constată că instanța de fond nu trebuia dispună repunerea pe rol a cauzei si să purceadă la o verificare a Ordonantei de clasare din 29.10.2018, dar si a referatului cu propunere de clasare intocmit de Serviciul de investigare a criminalitatii economice din cadrul IPJ Mures, pentru a constata nemotivarea și imposibilitatea verificării modului de aplicare a criteriilor de calificare ale participanților în cuprinsul procesului-verbal de soluționare a contestațiilor depuse după sesiunea din 1 septembrie 2017.

În ceea ce privește recursul declarat de Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, Înalta Curte constată că instituția pârâtă nu a dovedit și nici nu a argumentat modul a soluționat contestațiile, întrucât procesul-verbal nu cuprinde defalcat pe capitole/subcapitole, motivul ce a produs modificarea punctajului pârâtei B. de la 59 de puncte, la 88 puncte, puncte care au dus la atribuirea contractului, în detrimentul reclamantei, care inițial obținuse cel mai mare punctaj (70 puncte).

Totodată în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că a fost încălcat principiul egalității participanților și cel al publicității și transparenței procedurii, având în vedere că recurenta pârâtă a publicat pe site-ul său la data de 26 ianuarie 2018 la ora 15:01 "Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", dar a încheiat contractul de utilizare a resurselor acvatice vii cu pârâta B. la data de 28 decembrie 2017.

În acest context în mod legal și temeinic instanța de fond a conchis că autoritatea publică a încălcat drepturile reclamantei prin semnarea unui act rezultat în urma unei proceduri de atribuire viciate, respectiv a contractului de utilizare a resurselor acvatice vii cu recurenta B..

În cauză nu sunt relevante susținerile instituției pârâte cu privire la faptul că nu au fost indicate normele de drept ce reglementează activitatea comisiei de soluționare a contestației de către judecătorul fondului în cuprinsul motivării, întrucât recurenta nu a acoperit viciul nemotivării actului principal contestat denumit "Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ".

Într-adevăr O.U.G. nr. 23/2008, cu modificările și completările ulterioare, ca act normativ ce reglementează pescuitul și acvacultura în Romania, a fost adoptată pentru a implementa un cadru juridic în acord cu reglementările Uniunii Europene, unul dintre scopurile finale declarate de acest act normativ fiind eficientizarea administrării și exploatării durabile a resurselor acvatice vii, dar în cauză recurenta pârâtă Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a încălcat, prin semnarea un contract de utilizare rezultat în urma unei proceduri de atribuire viciate, principiile egalității, publicității și transparenței.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în cauză nu au fost identificate elemente care să fie de natură a produce o îndoială serioasă în privința legalității hotărârii recurate, prima instanță aplicând în mod corect dispozițiile legale incidente raportat la starea de fapt reținută, în condițiile în care în calea de atac a recursului obiectul judecății îl vizează doar chestiunile de drept. Astfel fiind, aspectele invocate de către recurente prin cererile de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în raport de criticile invocate nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., se vor respinge recursurile declarate în cauză de pârâte ca nefondate, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și B. împotriva sentinței nr. 161 din 12 noiembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 12 mai 2021.