ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6721/2020

Prin acțiunea înregistrată la data de 09.03.2018 la Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a solicitat instanței:

Prin sentința sentința nr. 288 din 15 noiembrie 2018, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, a invocat motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6) și 8) C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea litigiului în fond, respingerea cererii de chemare în judecată; în subsidiar a solicitat, in concordanță cu prevederile art. 451 alin. (2) C. proc. civ., reducerea cheltuielilor de judecată proporțional cu activitatea depusă de avocat.

A prezentat situația de fapt, actul normativ aplicabil și deciziile emise de Președintele ANPA, a arătat faptul că procedura prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017 prezintă un pronunțat caracter de oportunitate, iar pe baza înscrisurilor depuse în cadrul procedurii de atribuire, comisiile de specialitate constituite in cadrul ANPA sunt singurele în măsură să stabilească ce asociație este în măsură să realizeze un management bazat pe o exploatare durabilă a resurselor acvatice vii pe zonele de pescuit solicitate. Conform prevederilor art. 13 din Ordinul MADR nr. 60/2017, motivarea proceselor-verbale încheiate de comisiile de atribuire cu privire la sesiunea l este menționarea punctajului acordat de comisii pentru fiecare criteriu în parte, așa cum este prevăzut în Anexa nr. 4 la ordin. Fiind o procedură caracterizată de un pronunțat caracter de oportunitate, dar și de specialitate, aspectele de legalitate țin doar de existența documentelor solicitate de prevederile art. 5 din Ordinul MADR nr. 60/2017. În condițiile în care comisiile de atribuire au menționat punctajul acordat pentru fiecare criteriu de atribuire menționat în Anexa nr. 4, actul atacat nu este nemotivat, așa cum a reținut instanța de fond.

Recurenta a mai arătat că instanța de fond și-a însușit raportul de expertiză formulat de specialistul desemnat, însă cele menționate în raportul de expertiză pe care instanța l-a apreciat ca fiind concludent sunt niște simple aprecieri care nu pot rămâne decât doar la acest stadiu și nu sunt concluzii tehnice documentate.

În primul rând, autorul raportului de expertiză afirmă: "Ca specialist în domeniu, la care pot să menționez experiența a peste 45 de ani în activitatea de cercetare, cu o vastă documentare în țară și în străinătate pe tematica domeniului Acvacultura, îmi permit să fac câteva precizări punctuale la acest subiect", însă, conform prevederilor art. 2 pct. 1 din O.U.G. nr. 23/2008, acvacultura reprezintă creșterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă de creștere/cultivare și recoltare, astfel, nefiind vorba de activități de acvacultura, consideră că specialistul desemnat în prezenta cauză nu avea expertiza necesară să emită puncte de vedere sau aprecieri asupra documentației de atribuire depusă de reclamantă; în al doilea rând, afirmațiile specialistului sunt doar niște aprecieri personale ale acestuia, nefiind însă documentate, raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză nu prezintă deloc un caracter tehnic, ci simple aprecieri nedocumentate; potrivit prevederilor art. 21 lit. a) din O.G. nr. 2/2000 raportul de expertiză tehnică judiciară trebuie să conțină, în mod obligatoriu, bibliografia pe baza căreia expertiza a fost efectuată. lucrarea întocmită de specialist neputând fi considerată o lucrare de specialitate care să fie concludentă pentru pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.

În întâmpinarea formulată a menționat că aprecierea asupra documentației reclamantei s-a realizat și prin raportare la documentațiile depuse de alte asociații, însă se pare că instanța de fond a denaturat această afirmație, fiind prezentat ca mod principal de evaluare. Este logic ca, în cazul în care pentru aceeași zona de pescuit recreativ au depus solicitări mai multe asociații de pescari, în condițiile în care comisia de evaluare apreciază că documentația depusă de o asociație de pescari îndeplinește cât mai mult din criteriile de atribuire, aceasta să fie luată și ca punct de reper pentru celelalte solicitări.

Faptul că AJVPS cuprinde și vânători nu interesează din punctul de vedere al Ordinului MADR nr. 60/2017, fiind de interes planul de management și dotările efective ale asociației. Ordinul nr. 60/2017 nu face o distincție între asociațiile de vânători și pescari și asociațiile de pescari, pe cale de consecință nici expertul/specialistul sau instanța de judecată nu trebuie să o facă.

Recurenta a concluzionat că își pune întrebarea dacă hotărârea este temeinică și legală, întrucât instanța și-a însușit aprecierile personale, nedocumentate, ale unui particular, considerând că aprecierile organului de specialitate al administrației publice centrale cu atribuții în pescuit și acvacultura, sunt eronate. A concluzionat că s-a reținut aspectul că actul atacat este nemotivat. însă opinia specialistului este una pur personală, fără să se prezinte motivația din punct de vedere tehnic care a condus la emiterea acesteia. Daca actul atacat este nemotivat, deci emis aleatoriu, atunci și opinia specialistului este una aleatorie, pentru motivele expuse anterior, instanța de fond optând însă pentru opinia particularului.

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, întrucât in cuprinsul motivelor de recurs nu se poate identifica niciunul din motivele de casare invocate de recurentă, fiind invocate considerente de țin de netemeinicia soluției; pe fond a solicitat respingerea recursului, întrucât sentința atacată este legală, fiind dată cu aplicarea corectă legii, cuprinde motivele ce stau la baza pronunțării soluției pronunțate.

Susținerile recurentei in sensul că indicarea punctajului de către comisii pentru fiecare criteriu de atribuire in parte constituie o motivare a actului administrativ atacat sunt nefondate, la fel și susținerile conform cărora procedura de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii in scop recreativ este caracterizată de un pronunțat caracter de oportunitate. Este de esența dreptului administrativ cerința motivării actului administrativ.

Contrar celor susținute de recurentă, instanța de fond nu își însușește concluziile punctului de vedere formulat de specialistul în cauză, ci arată faptul că și expertiza de specialitate efectuată atestă existența acelorași vicii în privința evaluării realizată de către pârâtă, respectiv faptul că nu se poate identifica rațiunea care a stat la baza acordării punctajului.

Întimatul pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului și casarea în parte a sentinței, în rejudecare respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Cu privire la întâmpinarea intimatului pârât, Înalta Curte constată că instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia pentru petitele principale, cu motivarea că reclamanta a precizat că acest pârât este chemat în judecată doar în ceea ce privește excepția de nelegalitate. Excepția de nelegalitate a fost respinsă ca inadmisibilă prin sentința recurată, însă reclamanta nu a formulat recurs.

Asupra excepției nulității recursului, în raport de dispozițiile art. 489 C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3). (2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488", examinând motivele de recurs și având în vedere că prin motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. se instituie exclusiv un control de legalitate a hotărârii judecătorești recurate, Înalta Curte constată următoarele:

Deși în cererea de recurs se invocă motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ., nu se invocă concret motive de recurs pentru analiza acestuia, din care să rezulte că sentința recurată nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază, ar cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, susțineri pe care instanța să le analizeze și care să permită examinarea hotărârii recurate prin prisma acestui motiv de casare.

Motivele de recurs privind procedura prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017, motivarea actului contestat, acordarea punctajului, se circumscriu motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, considerente pentru care excepția nulității recursului este neîntemeiată și va fi respinsă.

În ceea ce privește motivele referitoare la punctul de vedere al specialistului, susținerile recurentei care vizează aprecierea necorespunzătoare a acestei probe administrate în cauză nu privesc nelegalitatea hotărârii recurate și nu constituie motiv de casare. Proba se încuviințează, potrivit art. 330 alin. (1) C. proc. civ., când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, iar dispozițiile art. 264 C. proc. civ. prevăd că "(1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor", puterea doveditoare a probelor fiind lăsată, așadar, la libera apreciere a instanței. Instanța de fond a reținut situația de fapt din probele administrate, înscrisuri și punctul de vedere al specialistului desemnat, iar motivul anulării actelor administrative ce a condus instanța la admiterea acțiunii constă în nemotivarea acestora de către emitent.

Examinând sentința recurată prin prisma motivului de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanta a solicitat pârâtei Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, pentru 8 zone de pescuit, situate în jud. Maramureș, Satu Mare și Sălaj, potrivit procedurii reglementate de Ordinul nr. 60/2017 emis de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale privind accesarea resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ

Prin procesul-verbal nr. x/24.07.2017 privind situația centralizată a punctajului rezultat în urma evaluării documentațiilor depuse pentru atribuirea zonelor de pescuit, reclamantei i s-a acordat un punctaj total de 33 puncte.

S-a dispus atribuirea zonelor solicitate de reclamantă în jud. Satu Mare și Sălaj către AJVPS Satu Mare si AJVPS Sălaj, iar zona de pescuit din jud. Maramureș, Râul Sălăjel - 14 km, Someș Uileac - confluența cu râul Someș, solicitată de reclamantă, nu a fost atribuită niciunei asociații.

Împotriva rezultatului evaluării, în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 247/13.06.2017 a Președintelui A.N.P.A., reclamanta a depus contestația înregistrată la nr. 7303/02.08.2017, prin care a criticat următoarele aspecte:1) zona râul Sălajel 14 km Someș Uileac - conf. cu râul Someș (Jud. Maramures) nu a fost atribuită reclamantei cu toate că acesta a fost singura care a depus cerere pentru acordarea ei; 2) planul de management a fost elaborat în conformitate cu prevederile legale de către Societatea ecologica pentru Studierea si Protejarea florei si faunei sălbatice AQUATERRA, în mod neîntemeiat fiind nepunctat; 3) Reclamanta a fost punctata la III. 2 lit. a) si b cu 1 punct pentru mașinile de teren si 2 puncte pentru ambarcațiuni, cu toate ca, după cum reiese din înscrisurile atașate, deține același număr de ambarcațiuni și mașini, în condițiile în care nu s-a precizat prin Ordinul 70/2017, ce număr de mașini/ambarcațiuni trebuie deținut pentru a obține punctajul maxim de 8 puncte; 4) la punctul III. 3 lit. b), reclamanta a fost punctata cu 2 puncte din 5 posibile deși 5 din cei 6 angajați dețin diplome cu studii superioare, 2 în domeniu piscicol si 3 în alte domenii; 5)la punctul III. 3 lit. c), reclamanta nu a fost punctată în condițiile în care are 3 angajați atestați si calificați ca paznici conform Legii 333/2003.

Conform "Situației privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea l - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", punctul 26, contestația formulată de reclamanta a fost respinsă. Contestația formulată de AJVPS Maramureș a fost admisă, fiindu-i atribuită si zona de pescuit Râul Sălăjel - 14 km, Someș Uileac - confluența cu râul Someș, solicitată de reclamantă.

Ulterior, prin cererea înregistrată la nr. x/28.12.2017, reclamanta a solicitat comunicarea punctuală a motivelor care au stat la baza soluției de respingere a contestației.

Prin adresa nr. x/29.01.2018, ANPA a răspuns parțial solicitării reclamantei, astfel: zona râul Sălăjel-14 km în Someș Uileac confluența cu râul Someș județul Maramureș a fost atribuită AJVPS Maramureș care a obținut un punctaj mai mare; planul de management a fost recunoscut de către Comisia de soluționare a contestațiilor iar reclamanta a fost punctată cu 30 de puncte; În ceea ce privește cele două râuri, Someș și Lăpuș, județul Maramureș, s-a arătat că s-a produs o eroare materială care va fi îndreptată odată cu sesiunea a doua de atribuire a resurselor acvatice vii în scop recreativ". Pârâta nu a răspuns celorlalte critici formulate de reclamantă prin contestație cu privire la evaluare (criticile de la pct. 3-5 anterior menționate).

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a invocat nelegalitatea procesului-verbal privind situația centralizată a punctajului rezultat în urma evaluării documentațiilor depuse pentru atribuirea zonelor de pescuit, a actului denumit "Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvaticee vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", respectiv a actului cu nr. x/29.01.2018, față de nemotivarea și netemeinicia acestora.

De asemenea, reclamanta a invocat și excepția de nelegalitate a Ordinului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării rurale nr. 60/2017 privind accesarea resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ, excepția fiind respinsă ca inadmisibilă prin sentința recurată, cu motivarea că Ordinului nr. 60/2017 are natura juridică a unui act administrativ cu caracter normativ și nu individual, iar art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 permite verificarea legalității, pe calea excepție de nelegalitate, doar în privința actelor administrative cu caracter individual, nu și în privința actelor administrative cu caracter normativ.

Instanța de fond a anulat în parte procesul-verbal din data de 24.07.2017 emis de pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în privința reclamantei, a anulat în parte Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după Sesiunea I - septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitate piscicole naturale cu scop recreativ (poziția 26) și adresa nr. x/29.01.2018, obligând pârâta să procedeze la o nouă evaluare a cererii reclamantei de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ.

Sunt nefondate motivele de recurs privind faptul că în mod greșit instanța a reținut aspectele privind nemotivarea actelor contestate.

În mod corect a reținut instanța faptul că fundamentarea în fapt și în drept a actelor administrative, emise în temeiul atribuțiilor legale conferite organelor administrației publice, este o componentă esențială în aprecierea legalității acestora, prezumție în temeiul căreia astfel de acte se bucură de putere executorie, că nu este permisă absența motivării explicite a actului administrativ, deoarece posibilitatea atacării în justiție este iluzorie de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură, motivarea conferind actului administrativ transparență, fiind esențială și sub aspectul înfăptuirii controlului de legalitate.

Actul administrativ trebuie motivat pentru a da posibilitatea cunoașterii motivelor pentru care a fost emis, a elementelor de fapt și de drept care au determinat adoptarea acestuia, persoanei interesate să aprecieze asupra legalității și temeiniciei acestuia și instanței de judecată învestite de persoana care se pretinde vătămată să efectueze controlul jurisdicțional.

Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanțele fiecărui caz. Deși motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, aprecierea asupra acesteia se realizează în concret, în raport de natura și obiectul actului administrativ.

În examinarea aspectelor privind motivarea actelor administrative, analiza trebuie să pornească de la actul normativ în baza căruia acestea au fost emise, și anume Ordinul nr. 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepția Rezervației Biosferei "Delta Dunării", emis în baza O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 1, "Atribuirea dreptului de pescuit recreativ în habitatele piscicole naturale din România, cu excepția Rezervației Biosferei "Delta Dunării", se face de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, denumită în continuare ANPA, în calitate de administrator al resurselor acvatice vii, pe baza unui permis nominal emis de către ANPA și eliberat de aceasta sau de asociațiile de pescari în scop recreativ, după caz, fără perceperea de taxe și tarife, astfel: direct către pescarii în scop recreativ pentru Dunăre cu brațele sale, Marea Neagră și habitatele piscicole naturale necontractate de asociațiile de pescari în scop recreativ; către asociațiile de pescari în scop recreativ legal constituite și recunoscute, prin încheierea pe o perioadă de 10 ani de contracte pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ, pentru toate celelalte categorii de habitate piscicole naturale".

Dispozițiile art. 5 din Ordin prevăd că "Pentru încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ solicitanții vor depune la sediul filialelor regionale ale ANPA/Direcției politici și inspecții maritime o solicitare scrisă pentru zona/zonele de pescuit recreativ delimitată/delimitate conform deciziei președintelui ANPA, care să aibă anexat următoarele documente: a) certificatul din Registrul special, eliberat de grefa judecătoriei/tribunalului de la sediul asociației de pescari, cu cel mult 30 de zile înainte de data depunerii documentației; b) înregistrarea de către ANPA în Registrul unic de evidență a asociațiilor de pescari în scop recreativ; c) numărul mediu de membri pescari în scop recreativ înregistrați în documentele asociației în anul precedent solicitării; d) planul de management pentru practicarea pescuitului recreativ al asociației pentru zona/zonele de pescuit recreativ solicitată/solicitate, elaborat de instituții de cercetare din domeniul pescuitului și acvaculturii, pentru o perioadă de 10 ani; e) lista dotărilor tehnice proprii; f) lista personalului propriu pentru controlul/paza obiectivelor aferente zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate (în copii conforme cu originalele); g) lista personalului propriu cu studii medii sau superioare (în copii conforme cu originalele); h) ultima situație financiară; i) certificat fiscal (din care să rezulte că nu înregistrează datorii la Direcția Generală Finanțe Publice și consiliul local)".

Conform art. 7, "Grila de evaluare este prezentată în anexa nr. 4, care face parte din prezentul ordin", iar art. 13 prevede că "(1) Atribuirea contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ se va face în favoarea solicitantului care obține punctajul cel mai mare, calculat în conformitate cu criteriile și grila de evaluare. (2) În situația existenței unor punctaje egale pentru zona/zonele de pescuit solicitată/solicitate, contractul pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ se va atribui solicitantului care obține punctajul mai mare la capacitatea tehnico-profesională".

Susține recurenta că motivarea proceselor-verbale încheiate de comisiile de atribuire este menționarea punctajului acordat de comisii pentru fiecare criteriu în parte, așa cum este prevăzut în Anexa nr. 4 la ordin, iar în condițiile în care comisiile de atribuire au menționat punctajul acordat pentru fiecare criteriu de atribuire menționat în Anexa nr. 4, actul atacat nu este nemotivat, așa cum a reținut instanța de fond, precum și faptul că, fiind o procedură caracterizată de specialitate, aspectele de legalitate țin doar de existența documentelor solicitate de prevederile art. 5 din Ordinul MADR nr. 60/2017.

Grila de evaluare cuprinde următoarele criterii de evaluare, cu punctaj maxim total 100 puncte:

Grila de evaluare cuprinde, astfel cum în mod corect instanța de fond a observat, fie criterii de evaluare care pot determina eliminarea directă a candidatului pentru situația neîndeplinirii acestuia, fie criterii care permit acordarea punctajului prestabilit, cum este cel referitor la numărul de membri pescari înregistrați în documentele asociației, fie criterii de evaluare cu punctaj stabilit în limită maximă. Pentru acestea din urmă, în grila de evaluare nu sunt determinate criteriile de determinare a punctajului concret.

În raport de această împrejurare, simpla menționare a punctajului aferent fiecărui criteriu de evaluare nu poate constitui motivarea procesului-verbal de evaluare, astfel cum susține recurenta.

Cu excepția criteriului II de evaluare - Planul de management, pentru care punctajul acordat a fost "0" în procesul-verbal de evaluare nr. x/24.07.2017, menționându-se că planul de management nu a fost elaborat de un institut de cercetare din domeniul pescuitului și acvaculturii, așa cum prevede art. 5 lit. d) din OMADR 60/2017, pentru celelalte criterii de evaluare pentru care sunt stabilite punctaje cu limite maxime nu au fost indicate motivele de depunctare a reclamantei și de acordare a punctajelor sub aceste limite.

Astfel, pentru criteriul III Criterii de capacitate tehnico/profesională, din maxim 35 puncte s-au acordat 13 puncte și anume: 7 puncte (din maxim 20 puncte) pentru III.2 Existența dotărilor tehnice proprii, din care pentru mașini de teren - 1 punct (din maximum 8 puncte), pentru ambarcațiuni - 2 puncte (din maximum 8 puncte), pentru alte dotări (binoclu, arme pază, uniforme, mijloace comunicare etc.) - 4 puncte (din maximum 4 puncte); 6 puncte (din maxim 15 puncte) pentru III.3 Personal propriu (total), din care studii medii 4 puncte (din maximum 4 puncte), studii superioare 2 puncte (din maximum 5 puncte), avizat pentru paza obiectivelor (aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate) 0 puncte (din maximum 6 puncte).

De asemenea, ca urmare a contestației, prin adresa cu nr. x/29.01.2018 s-a comunicat reclamantei că au fost acordate 30 de puncte pentru criteriul II de evaluare - Planul de management, din punctajul maxim de 40 puncte, fără însă a fi detaliat pe capitole și a rezulta motivele pe capitole pentru care planul de management a fost depunctat.

În mod corect instanța de fond a observat și faptul că pârâta a arătat în răspunsul la contestație doar aspectul modificării punctajului pentru planul de management, fără a răspunde la criticile de la pct. 3-5 din contestație referitoare la modul de evaluare, astfel că, față de punctajul acordat, nu se poate stabili care ar fi fost numărul maxim de mașini de teren sau ambarcațiuni care ar fi permis acordarea punctajului maxim de 8 puncte și nici numărul de personal sau ponderea personalului cu studii medii sau superioare, din totalul personalului angajat, ce ar fi permis acordarea punctajului maxim, nefiind arătate motivele punctării/depunctării reclamantei din perspectiva criteriului personalului propriu.

Rezultă că nu sunt justificate concret motivele pentru care au fost acordate punctajele menționate, neexistând o fundamentare obiectivă a modului de acordare a punctelor și de neacordare a punctajului maxim.

Deși în grila de evaluare, în ceea ce privește criteriile de evaluare cu punctaj, nu sunt indicate criteriile de determinare a punctajului concret, este greșită susținerea că este suficientă, în ceea ce privește motivarea actului administrativ, simpla menționare a punctajului acordat. Faptul că Ordinul nr. 60/2017 nu are prevederi în acest sens nu determină concluzia că în procesul de evaluare nu se indică motivele de acordare a punctajului pentru fiecare criteriu de evaluare. În lipsa menționării acestor elemente de motivare nu este posibilă analiza legalității actului de evaluare și nu poate fi verificat raționamentul urmat de evaluator.

Pentru aceste motive, actele administrative contestate în cauză nu răspund cerințelor privind motivarea, nu prezintă în mod clar și neechivoc raționamentul instituției emitente în raport de conținutul normativ al Ordinului nr. 60/2017, în aplicarea cărora au fost emise.

Critica recurentei pârâte privind faptul că a fost prezentată, ca mod principal de evaluare, aprecierea asupra documentației reclamantei prin raportare la documentațiile depuse de alte asociații, nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii. Pârâta a invocat prin întâmpinare faptul că aprecierea asupra documentației reclamantei s-a realizat și prin raportare la documentațiile depuse de alte asociații, astfel că reclamanta a fost punctată în mod corect pentru documentația de atribuire depusă, prin raportare la capacitățile tehnice deținute și personalului angajat; în aceste condiții, față de simpla afirmare a celor arătate, instanța de fond a constatat în mod corect, pe de o parte, că această modalitate de evaluare, invocată chiar de către pârâtă, nu este prevăzută de norma legală, iar pe de altă parte că nu asigură transparența suficientă a actului decizional și nu respectă cerința motivării actului administrativ, concluzie evidentă în condițiile în care nu a prezentat în concret modalitatea de acordare a punctajului pentru criteriile de evaluare punctate sub punctajul maxim prevăzut de Grila de evaluare.

Susținerile privind faptul că procedura prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017 prezintă un pronunțat caracter de oportunitate și de specialitate, comisiile de specialitate constituite in cadrul ANPA fiind singurele în măsură să stabilească ce asociație este în măsură să realizeze un management bazat pe o exploatare durabilă a resurselor acvatice vii pe zonele de pescuit solicitate, nu constituie, de asemenea, motive de nelegalitate a sentinței recurate.

Prin hotărârea recurată nu s-a pus problema unei analize de oportunitate, ci a unei analize de legalitate.

Instanța de fond a precizat că evaluarea prezintă un aspect de oportunitate, atribut exclusiv al evaluatorului, însă, față de situația concretă, a observat că nu poate fi verificat raționamentul urmat de evaluator, în lipsa indicării unor elemente de motivare, precum și faptul că, fiind învestită, în mod legal, cu verificarea legalității actelor ce cuprind rezultatul evaluării realizată de către pârâtă, în privința cererii formulate de către reclamantă, se află în imposibilitatea de a verifica dacă evaluarea realizată respectă cerința legalității.

Într-adevăr, exercitarea competențelor autorității implică o marjă de apreciere din partea acesteia și se concretizează în oportunitatea pe care autoritatea o are în vedere pentru luarea unei decizii obiective, în raport de circumstanțele concrete. Acest fapt nu presupune, însă, lipsa de transparență în luarea unei decizii, astfel că motivarea actului administrativ, care constituie o garanție împotriva arbitrariului, trebuie să conțină elementele de fapt și de drept care să permită destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate, cu atât mai mult în condițiile în care reclamanta a participat la o procedură de atribuirea a dreptului de pescuit recreativ, pentru care au depus cereri mai mulți solicitanți, iar atribuirea contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ se face în favoarea solicitantului care obține punctajul cel mai mare, calculat în conformitate cu criteriile și grila de evaluare. În condițiile neprezentării modului de acordare a punctajului nu sunt respectate cerințele esențiale de motivare a actului administrativ pentru a permite controlul jurisdicțional, motivarea în fapt și în drept reprezentând o dovadă de transparență și o condiție de legalitate a actului administrativ.

În mod nefondat susține recurenta că instanța și-a însușit aprecierile personale și nedocumentate ale expertului, considerând că aprecierile organului de specialitate al administrației publice centrale cu atribuții în pescuit și acvacultură sunt eronate. Ceea ce instanța de fond a constatat este nemotivarea actelor contestate, iar prin hotărârea recurată nu a procedat, în baza opiniei prezentate de expert, la reevaluarea proiectului și acordarea unui anumit punctaj, nu a depășit limitele controlului de legalitate și nu s-a substituit autorității, ci a dispus reevaluarea de către autoritatea competentă să realizeze evaluarea cererii de atribuire a contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ.

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că sentința recurată, prin care a fost admisă acțiunea formulată de reclamantă, este legală, fiind pronunțată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, fiind întemeiate motivele de nelegalitate a actelor contestate emise de pârâtă, pe cale de consecință este legală soluția de anulare a acestora și de obligare a pârâtei la reevaluarea cererii reclamantei de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvative vii în scop recreativ, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., invocat de recurenta pârâtă.

În ceea ce privește solicitarea recurentei de reducere a cheltuielilor de judecată proporțional cu activitatea depusă de avocat, conform prevederile art. 451 alin. (2) și (3) C. proc. civ., care prevăd că "(2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3)", este de observat, pe de o parte, că instanța de fond a obligat pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură să plătească reclamantei 25.200 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert și taxă de timbru, deși acestea constau în suma de 2.500 RON, respectiv 200 RON, situație care atrage incidența dispozițiilor art. 442 și art. 445 C. proc. civ., iar pe de altă parte faptul că analiza acestui motiv ar implica o evaluare care se sprijină pe analiza unor aspecte de fapt, nu pe o interpretare a normei juridice, proporționalitatea cheltuielilor de judecată reprezentând o chestiune de temeinicie și nu o chestiune de legalitate a hotărârii atacate (În acest sens Decizia nr. 3/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, pct. 36 și 37).

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepțiua nulității recursului invocată de intimata-reclamantă A. ca nefondată și, nefiind incidente motivele de casare invocate de către recurenta pârâtă, prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 6) și 8) C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.