ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2549/2022

Ședința publică din data de 10 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării deciziei de impunere nr. x/13.07.2021 (denumită în continuare "decizia de impunere") emisă de AJFP Maramureș.

Prin sentința civilă nr. 214/2021 din 30 august 2021 Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: "Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. A.., cu sediul în județul Maramureș, loc. Baia Mare, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocatură B., județul Mureș împotriva pârâtului Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș cu sediul în Mun. Baia Mare, str. x, jud. Maramureș.

Dispune suspendarea executării deciziei de impunere nr. x/13.07.2021 emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș până la pronunțarea instanței de fond.".

Împotriva sentinței civile nr. 214/2021 din 30 august 2021 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională A Finanțelor Publice Cluj-Napoca prin Administrația Județeană A Finanțelor Publice Maramureș criticând-o pentru nelegalitate și în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, schimbarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de suspendare a executării deciziei de impunere nr. x/13.07.2021 emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș până la pronunțarea instanței de fond.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., excepția nulității prezentei căi de atac invocată prin întâmpinare, Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte arată că recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca, criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Simpla nemulțumire a părților cu privire la hotărârea pronunțată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute expres și limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părțile au avut la dispoziție o judecată în fond în fața primei instanțe.

Prin motivele de recurs dezvoltate de recurentă nu se critică niciun argument astfel cum a fost reținut de către prima instanță cu privire la aspectele care au condus în mod concret la admiterea a cererii de suspendare și suspendarea executării deciziei de impunere nr. x/13.07.2021, astfel că lipsește dezvoltarea în mod real în conținutul căii de atac exercitate a unor motive de casare/nelegalitate, cu consecința nemotivării recursului, ceea ce atrage nulitatea sa.

Obligația de motivare presupune indicarea, în concret, a normei de drept material aplicabile în speță și a modului în care aceasta a fost încălcată sau greșit aplicată la situația de fapt reținută de prima instanță, or, așa cum s-a arătat mai sus, recurenta nu a indicat niciun element de natură a contura incidența vreunui motiv de casare.

Astfel, recurenta reiterează, pe larg, în calea extraordinară de atac, situația de fapt și prezintă aspecte de ordin teoretic care vizează suspendarea actelor administrative, inclusiv decizii pronunțate de Curtea Constituțională, fără să dezvolte motive de nelegalitate ce privesc sentința atacată și să se raporteze la considerentele acesteia.

Ceea ce critică reclamanta este aspectul că "nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru suspendarea Deciziei de impunere privind obligațiile satbilite suplimentar nr. F-MM 370/13.07.2021 și că instanța în mod eronat a dispus suspendarea." sau că "Nu există dovada existenței unei îndoieli serioase asupra legalității deciziei astfel încât nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat".

Or, toate aceste alegații nu se pot constitui în motive de recurs care să poată fi circumscrise cazurilor de casare reglementate în materia recursului de C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât recurenta nu a formulat nicio critică prin raportare la considerentele instanței de fond vizând admiterea a cererii de suspendare și suspendarea executării deciziei de impunere nr. x/13.07.2021.

Față de criticile deduse judecății în calea de atac a recursului, cât și prin raportare la considerentele instanței de fond, Înalta Curte constată, astfel, că, printr-o preluare parțială a faptelor și analizarea dispozițiilor legale care sunt incidente în materia suspendării, recurenta nu combate dezlegările punctuale cuprinse în sentință, ceea ce pune problema imposibilității încadrării susținerilor acesteia în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., câtă vreme nu se poate cenzura, în absența unor critici împotriva dezlegărilor sentinței de fond, soluția acestei instanțe.

Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs, ceea ce, în speță, nu se poate reține.

Recurenta pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională A Finanțelor Publice Cluj-Napoca prin Administrația Județeană A Finanțelor Publice Maramureș nu a adus critici punctuale, prin care să demonstreze în mod concret în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate, din perspectiva cazurilor de casare prevăzute de lege și prin raportare la prevederile legale reținute de instanță în motivarea soluției.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată de intimata reclamantă S.C. A. S.R.L..

Anulează recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională A Finanțelor Publice Cluj-Napoca prin Administrația Județeană A Finanțelor Publice Maramureș împotriva sentinței civile nr. 214/2021 din 30 august 2021 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 mai 2022.