ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2171/2022

Ședința publică din data de 08 aprilie 2022

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare al Asiguraților, a formulat contestație, solicitând instanței anularea Deciziei de respingere parțială a cererii de despăgubire nr. x/18.06.2019, obligarea intimatului la plata sumei de 437.315,77 RON reprezentând diferență a daunelor morale și materiale, pretinse și neacordate petentei din care 13.165,77 RON cu titlu de daune materiale și 424.150 RON cu titlu de daune morale; obligarea intimatului la plata sumei de 1.473,89 RON reprezentând cheltuieli medicale suplimentare efectuate de contestatoare în perioada 01.04.2017-31.10.2017.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 102 din 13 februarie 2020, a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 1.473,89 RON reprezentând cheltuieli medicale suplimentare aferente perioadei 1.04.2017 - 31.10.2017, a respins capătul de cerere ca fiind inadmisibil, a admis în parte contestația formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare al Asiguraților, a anulat Decizia nr. 20298/18.06.2019, a obligat pârâtul la plata către contestatoare a sumei de 35.000 RON cu titlul de daune morale și 3.325,87 RON cu titlu de daune materiale, a respins contestația pentru restul pretențiilor ca fiind neîntemeiată și a obligat pârâtul la plata către contestatoare a sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.

Împotriva hotărârii instanței de fond atât reclamanta A. cât și pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților au declarat recurs.

3.1. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamanta A. susține că instanța de fond a încălcat dispozițiile legale în materie și anume dispozițiile art. 49 alin. (2) lit. d) din Ordinul CSA 14/2011 .

Cu privire la suma de 436.750 RON, solicitată cu titlu de daune morale, consideră că această sumă se impune a fi acordată de către instanță, având în vedere probele din dosar care evidențiază un prejudiciu imens suferit ca urmare a acelui grav accident, iar documentele medico-legale depuse la dosar sunt deosebit de relevante pentru ca instanța să își facă o imagine asupra leziunilor deosebit de grave pe care le-a suferit, dar și asupra eforturilor pe care le-a făcut pentru vindecare.

Astfel, solicită instanței să aibă în vedere, atunci când va cuantifica prejudiciul moral suferit faptul că viața sa și a familiei sale s-a schimbat radical după acel accident, că acesta i-a afectat într-un mod iremediabil viața de zi cu zi, atât cea personală, cât și cea profesională, că a urmat foarte multe proceduri de recuperare medicală pentru a reuși să vindece și să recupereze funcționarea normală a părților afectate din corp.

Critică sentința și în ceea ce privește acordarea daunelor materiale, precizând că atât valoarea mașinii, (9.200 RON), cât și diferența de cheltuieli cu tratamentul medical neacordate de instanță au fost dovedite cu înscrisuri, iar pentru suma de 639,9 RON, neacordată de instanță, nu a regăsit nici o motivare în cuprinsul hotărârii și nu cunoaște din ce se compune suma de 3.325,87 RON acordată cu titlu de daune materiale.

Astfel fiind, solicită instanței de control judiciar acordarea integrală a daunelor materiale, respectiv a sumei de 13.165,77 RON solicitată prin contestația la Decizia FGA.

3.2. Pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, în motivarea recursului, arată că prima instanța a soluționat cauza cu încălcarea dispozițiilor art. 1385 și 1387 C. civ., art. 50 alin. (1) lit. d) din Norma ASF nr. 23/2014, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, art. 9 alin. (2) din/Norma ASF nr. 16/2015, art. 2 alin. (3) din Legea nr. 213/2015

Incidența art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material").

Suma solicitată de petentă nu constituie o creanță certă, lichidă și exigibilă pe care să o fi diminuat. Suma datorată cu titlu de daune materiale trebuie cuantificată corespunzător documentelor justificative depuse și care au legătură directă cu vătămarea suferită, iar suma datorată cu titlu de daune morale trebuie apreciată asigurând respectarea principiului echității, dar și al nediscriminării celorlalți creditori de asigurare, în acest proces de cuantificare fiind imperios necesară respectarea principiului proporționalității. În acest sens, despăgubirile nu trebuie să reprezinte amenzi excesive pentru autorii prejudiciului și nici venituri nejustificate pentru victime.

FGA nu este chemat să repare prejudiciul suferit de reclamantă în locul asigurătorului care a intrat în insolvență, ci este chemat în nume propriu, în scop de garantare a persoanelor prejudiciate de intrarea în insolvență a asigurătorului asupra faptului că acestea vor fi despăgubite.

Prin urmare, nu are loc o înlocuire a debitorului obligației de plată a despăgubirii cu un alt debitor, ca urmare a intrării primului în faliment, ci la momentul deschiderii procedurii falimentului față de asigurătorul debitor, în temeiul Legii nr. 213/2015, în baza cererii de plată adresată Fondului, iau naștere dreptul si, respectiv, obligația corelativă de acordare a unei despăgubiri, care, din punct de vedere procedural, unor norme speciale, derogatorii.

În prezenta cauză, având în vedere faptul că vătămarea corporală a reclamantei a provocat drept consecințe: traumatism toracic, fractura manubriu sternal, fractură stern cu deplasare, contuzie abdomino-pelvină, fractură spiroidă falangă, contuzie antebraț, partea vătămată necesitând pentru vindecare un număr de circa 45 zile de îngrijiri medicale, s-a stabilit acordarea unei sume de 280 RON/zi de îngrijire medicală, rezultând suma de 12.600 RON daune morale.

În mod greșit, însă, instanța de fond apreciază că FGA nu a avut în vedere circumstanțele concrete ale cauzei, apreciind că stabilirea sumei de 12.680 RON cu titlu de daune morale a fost făcută "...doar prin raportare strict matematică la cele 45 de zile de îngrijiri medicale la o valoare de 280 RON/zi de îngrijire medicală, fără luarea în considerare a ansamblului circumstanțelor personale, familiale, profesionale ale reclamantei" (pg 15 alin. penultim), în condițiile în care chiar instanța reține că FGA utilizează în procedurile interne "...o serie de criterii determinante pentru stabilirea despăgubirilor în cazul vătămărilor corporale (Anexa 3 la Decizia nr. 74/2.08.2018 privind procedura de soluționare pe cale amiabilă a pretențiilor pecuniare izvorâte din cazurile de vătămare corporală) pe praguri de gravitate în funcție de consecințele produse de vătămarea corporală." (s.n.)

Raportându-se, în esență, la același criteriu de stabilire a cuantumului daunelor morale, instanța de fond acordă 450 RON/zi de îngrijire medicală, în loc de 280 RON/zi de îngrijire medicală suma avută în vedere în actul contestat în prezenta cauză. Or, calculul matematic arată că suma stabilită de instanța de judecată - 35.000 RON daune morale - este mai mare decât cea rezultată din operația înmulțirii celor 45 de zile cu suma de 450 RON apreciată de instanța ca fiind una corespunzătoare unui standard echitabil (45 zile x 450 RON = 20.250 RON)

Așadar, instanța de fond, pe de o parte, în mod greșit a majorat suma reprezentând daune morale, în condițiile în care instanța a avut în vedere aceleași criterii pe baza cărora FGA a determinat suma, pe de altă parte, suma stabilită de instanță este greșit determinată matematic, fiind mai mare.

Se mai arată că certificatul medical este un act medico-legal cu un ridicat grad de probitate și imparțialitate, iar numărul zilelor de îngrijiri medicale stabilit prin acest act medical reprezintă o dovadă a leziunilor suferite și nu o contabilizare propriu-zisă a zilelor de tratament suportate de victime, actul fiind adus în mod uzual ca probă în dovedirea leziunilor suferite și a consecințelor acestora, pentru obținerea de despăgubiri, deși textele de lege nu îl individualizează.

Incidența art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii").

În privința daunelor materiale, instanța de fond reține că, astfel cum a reținut și FGA, nu pot fi incluse în suma reprezentând daune materiale acordate reclamantei acele cheltuieli care l-au privit pe soțul acesteia, B., sau acele cheltuieli pentru care nu s-a dovedit legătura de cauzalitate cu accidentul (pg. 13 alin. (3), pentru ca, apoi, să rețină o serie de înscrisuri ca fiind probe în dovedirea cheltuielilor de îngrijire medicală a reclamantei.

De asemenea, sunt contradictorii considerentele instanței și cu privire la motivarea acordării unei majorări a daunelor morale, câtă vreme, pe de o parte, aceasta reține că procedura de soluționare pe cale amiabilă a pretențiilor pecuniare izvorâte din cazuri de vătămări corporale sau decese este un instrument orientativ util, situația reclamantei fiind încadrată și de instanță în pragul 2 din procedura internă, precum și necesitatea și importanța Certificatului Medico Legal în cuantificarea daunelor morale, ca apoi să rețină că suma de 35.000 RON acoperă integral prejudiciul suferit de reclamantă.

Părțile au formulat întâmpinări reciproce prin care au solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, a apărărilor expuse în întâmpinări, precum și în raport de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

Cu toate că au fost formulate motive de recurs distincte, Înalta Curte le va analiza și răspunde prin considerente comune.

În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"

Din actele și lucrările dosarului rezultă că la data de 31.10.2015 a avut loc un accident de circulație din culpa conducătorului autovehiculului cu nr. de înmatriculare x care a intrat în coliziune cu auto înmatriculat cu nr. x condus de C., soțul reclamantei, care se afla în autoturism. Autovehiculul cu număr de înmatriculare x era asigurat RCA la societatea D. S.A., cu polița nr. x

Tribunalul Sibiu a dispus, prin hotărârea nr. 132/16.02.2017, începerea procedurii falimentului asupra Societății S.C. D. S.A, hotărâre rămasă definitivă prin neapelare.

Urmare avizării daunei, a fost constituit dosarul nr. x.

Prin cererea de plată înregistrată sub nr. x/16.05.2017 la Fondul de Garantare a Asiguraților, reclamanta a solicitat să fie despăgubită cu suma de 13.247,77 RON daune materiale și 436.750 RON daune morale, reprezentând prejudiciul suferit în urma evenimentului rutier.

Prin Decizia nr. 20298/18.06.2019, Comisia Specială F.G.A. a acordat reclamantei suma de 80,00 RON cu titlu de daune materiale, precum și suma de 12.600,00 RON cu titlu de daune morale. Pârâta a respins solicitarea reclamantei pentru diferența de 13.165,77 RON daune materiale și pentru 424.750,00 RON daune morale.

Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține.

Astfel, Înalta Curte are în vedere faptul că Fondul de Garantare a Asiguraților nu este succesor în drepturi și obligații al asigurătorului E. S.A. și nu datorează despăgubiri prin "efectul legii".

Fondul de garantare acoperă creanțele de asigurări în virtutea principiului protecției consumatorilor produselor și serviciilor de asigurări, iar nu ca obligații proprii ale FGA, obligația fiind născută, dacă este cazul, din raportul contractual al asiguratului sau beneficiarul asigurării cu asigurătorul și, de aceea, plățile făcute de către Fond reprezintă obligații ale asigurătorului falimentar, fiind deci achitate sau acoperite în numele și pe seama acestuia.

Din actele medicale a rezultat că recurenta-reclamantă a fost diagnosticată cu traumatism cranio-cerebral, gr. l, contuzie coloană cervicală, fractură stern cu deplasare, contuzii abdominale-pelviene, traumatisme și contuzii la mâini, echimoze multiple.

Recurenta-reclamantă a fost externată cu menționarea următoarelor diagnostice: politraumatism prin accident rutier, traumatism toracic închis, Fractură stern cu deplasare, contuzie toracică, contuzie coloană cervicală cu echimoze, contuzie abdomino-pelvină, traumatism mână dreaptă cu fractură spiroidă deget V, contuzii, echimoze și plăgi la nivelul brațelor, gambelor, a limbii și buzelor.

Certificatul Medico-Legal nr. x eliberat la 10.11.2015 de IML Cluj - Napoca a indicat următorul rezultat: Pe marginea dreaptă a limbii soluție de continuitate de 1,5 cm, echimoză violacee laterocervical dreapta, cu tumefiere dură, cu sensibilitate la palpare, sânul stâng de culoare gălbuie, cu sensibilitate la palpare și mărit în volum, regiunea pectorală de culoare gălbuie, echimoză violacee albăstrui în regiunea supraclaviculară, echimoze violacee la nivelul abdomenului inferior, pe antebrațe excoriații acoperite cu cruste, pe falanga deget V tumefiere albăstruie cu sensibilitate la mobilizare spontană, cu limitarea flexiei, echimoze violacee la nivelul coapsei drepte cu prelungire spre inghinal și regiunea fesieră și la rădăcina coapsei stânga, echimoze la genunchi și pe gambe.

În urma examinării tomografie computerizate din data de 26.05.2016, medicul legist a consemnat: leziuni proeminente pe limbă spre vârf, la articulația sterno-claviculară dreapta o proeminență pe o arie de 4 cm, pe sânul stâng 3 formațiuni dure, la degetul 5 de la mâna dreaptă - o curbură cu concavitatea internă, cu limitarea flexiei palmare, la fesa dreapta o depresiune cu aspect de șanț de 6 cm lungime și 1,5 cm profunzime și fractură de corp sternul distal.

De asemenea, în legătură directă de cauzalitate cu traumatismele suferite în accident s-au aflat și afecțiunile traumatice mamare rezultate din buletinul ecografic - ecografie mamară nr. 1759 din 4.04.2016 care a evidențiat la sânul stâng o plajă cu zone chistice, de dimensiuni de 2-3 mm și 10,5 mm diametru, edeme la nivelul cadranelor supero-extern, limfonoduli la axilă cu aspect inflamator cronic, hematom în evoluție.

Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a avut în vedere la stabilirea sumei ce urmează să fie acordată cu titlu de daune morale pentru vătămarea integrității și sănătății recurentei-reclamante, pe de o parte, actele medicale depuse de reclamantă din care rezultă gravitatea leziunilor suferite de aceasta și care au necesitat 45-50 de zile îngrijiri medicale potrivit raportului de expertiză medico-legală, iar pe de altă parte, depoziția martorului audiat în cauză din care a rezultat modul concret în care viața (familială, privată, profesională) și starea de sănătate a reclamantei au fost afectate ca urmare a accidentului suferit.

La stabilirea cuantumului despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale, Fondul de garantare a asiguraților trebuie să țină seama de criterii determinante.

Elementele care stau la baza evaluării despăgubirilor bănești pentru daune morale sunt reprezentate de:

- gravitatea prejudiciului moral - rezultat din durerile fizice și psihice este reflectată și poate fi evaluată prin intermediul indicatorului medico-legal denumit "durata îngrijirilor medicale".

- importanța prejudiciului moral - depinde de valorile nepatrimoniale cărora li s-a adus atingere, de măsura în care au fost lezate aceste valori și de intensitatea cu care persoana vătămată a perceput consecințele vătămării.

- durata menținerii consecințelor vătămării - determinată de prezența consecințelor posttraumatice sub forma sechelelor și a complicațiilor având legătură cauzal cu accidentul.

- consecințele prejudiciului pe plan social, familial, perturbările care au apărut în condițiile de viață personală, socială și profesională a reclamantului,

- dificultățile înregistrate în demersul de reintegrare în societate, de redobândire a echilibrului sufletesc.

Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că nici accidentul suferit de reclamantă, nici leziunile traumatice suferite de aceasta, respectiv intervențiile chirurgicale suferite și nici relația cauzală dintre acestea nu pot fi puse sub semnul îndoielii, fiind dovedite fără echivoc de actele dosarului.

Raportat la întreg materialul probator, instanța de fond a apreciat dimensiunile prejudiciului moral al reclamantei, respectiv suferințele fizice provocate, primejduirea vieții, trauma psihică, dificultatea recuperării și traiului psihic.

Înalta Curte apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut că nu există un sistem care să repare pe deplin daunele morale constând din dureri psihice, întrucât plata sumei de bani abia dacă poate aduce victimei unele alinări sau satisfacții. În materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănește.

Înalta Curte apreciază că suma de 35.000 euro cu titlu de daune morale, acoperă integral, în expresie pecuniară, întreaga întindere a prejudiciului moral suferit de reclamantă și este de natură a reflecta dezdăunarea integrală a acesteia pentru atingerile aduse drepturilor sale nepatrimoniale, cum sunt dreptul la integritatea corporală și sănătate, respectiv dreptul de a dispune asupra modului său obișnuit de viață, potrivit vârstei, stării depline de sănătate și pregătirii profesionale.

Întrucât cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, etc.

Un criteriu fundamental consacrat de doctrină și jurisprudență în cuantificarea despăgubirilor acordate pentru prejudiciul moral este echitatea.

Din acest punct de vedere, stabilirea cuantumului despăgubirilor morale implică și o doză de aproximare, însă instanța trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit, care niciodată nu va putea fi înlăturat în totalitate și despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge însă în situația îmbogățirii fără just temei.

Și în termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului, criteriul echității în materia despăgubirilor morale are în vedere necesitatea ca persoana vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cu efecte compensatorii, dar în același timp, despăgubirile să nu reprezinte amenzi excesive pentru autorii prejudiciului și nici venituri nejustificate pentru victime.

Având în vedere leziunile suferite și amploarea prejudiciului moral suferit de reclamantă, ținând seama, totodată, că pe parcursul spitalizării și ulterior, în perioada recuperării, reclamanta a suferit o restrângere considerabilă a posibilităților de viață familială și socială, Înalta Curte apreciază că acordarea de către de despăgubiri cu titlu de daune morale în cuantum de 35.000 euro constituie o reparație adecvată și echitabilă de natură a compensa într-o manieră rezonabilă durerile fizice și morale încercate de reclamantă.

În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurenta-reclamantă A. și de recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților împotriva sentinței civile nr. 102 din 13 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 aprilie 2022.