ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1432/2010

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Tribunalul Brăila, secția comercială și de

contencios administrativ, prin sentința comercială nr. 451 din 31 octombrie 2008

a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC A.G.I.E. SRL Brăila în

contradictoriu cu pârâta SC A.R.A. SA Brăila în sensul că a obligat pârâta să

plătească reclamantei suma de 31.734 lei daune pentru cultura de orzoaică și

21.000 lei daune pentru cultura de grâu.

A mai fost obligată pârâta

să plătească reclamantei suma de 151,5 lei dobândă legală pentru perioada 14

iulie 2007 - 14 septembrie 2007 și în continuare până la achitarea

despăgubirilor în sumă totală de 52.734 lei.

De asemenea a fost

respins ca nefondat capătul de cerere privind despăgubirile la cultura de

porumb de sămânță.

În final a fost

obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 4.076 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

În fundamentarea

acestei soluții s-a reținut în principal, că părțile au încheiat în anul 2007

pentru culturile de orzoaică, grâu și porumb mai multe contracte de asigurare.

Referitor la cultura

de orzoaică au fost încheiate două contracte pentru suprafețele de 10 ha și

respectiv 52,71ha, iar pentru cultura de grâu au fost asigurate 43 ha. În

contractele de asigurare au fost prevăzute riscurile asigurate, printre acestea

regăsindu-se ploile torențiale și grindina, fenomene care s-au produs în data

de 27 iunie 2007, părțile recunoscând că cele două culturi au fost distruse în

totalitate.

Reclamanta a încheiat

contractele de asigurare pentru cele două culturi în varianta determinării

despăgubirilor în funcție de valoarea culturii asigurate.

Cu privire la cele

două culturi asigurate reclamanta cât și expertul tehnic au efectuat calculul

daunelor acesta fiind de 31.734 lei pentru orzoaică și 21.000 lei pentru grâu,

după deducerea procentului de 20% din valoarea producției asigurate și a sumei

achitate parțial de pârâtă în data de 14 septembrie 2007.

În ce privesc daunele

solicitate de reclamantă pentru cultura de porumb calamitată prin riscul

asigurat ele nu au fost acordate, reținându-se că nu au fost calamitate în

totalitate decât 28 ha din 62,55 ha asigurate. Despăgubirile pot fi acordate

numai raportându-se paguba la întreaga cultură și nu doar parțial.

Dobânzile legale au

fost acordate în limita valorii daunelor suferite, avându-se în vedere

dobânzile legale practicate de B.N.R.

Curtea de Apel

Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, prin Decizia nr. 45/A din 10

iunie 2009 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC A.R.A.V.I.G. SA -

sucursala Brăila împotriva sentinței comerciale nr. 451 din 31 octombrie 2008 pronunțată

de Tribunalul Brăila, secția comercială și de contencios administrativ.

De asemenea a fost

admis apelul declarat de reclamanta SC A.G.I.E. SRL Brăila împotriva aceleiași

hotărâri, în sensul că a fost schimbată în parte sentința apelată și admisă acțiunea

reclamantei prin obligarea pârâtei și la suma de 72.940 lei despăgubiri pentru

cultura de porumb și suma de 1.742,69 lei dobândă legală calculată până la data

de 10 octombrie 2007 și în continuare până la plata efectivă a despăgubirilor.

Pentru a decide

astfel, s-a apreciat că potrivit contractului de asigurare din 16 mai 2007

părțile au convenit asupra asigurării culturii de porumb lot hibridare,

înființată pe o suprafață de 62,55 ha la suma de 312.750 lei, consemnându-se la

rubrica „mențiuni speciale” că asigurarea este la nivelul producției, în raport

de acest element fiind determinat și cuantumul primei de asigurare.

Este adevărat că

potrivit art. 13.2.3 pentru contractele încheiate la valoarea producției

cuantumul despăgubirii se stabilește pentru pagube totale la nivelul

cheltuielilor tehnologice efectuate până la data producerii pagubei. Această

prevedere eate aplicabilă în situația în care pe terenul respectiv se poate

reînsămânța sau replanta.

Apelanta-reclamantă a

fost în imposibilitatea de a resămânța terenul respectiv până la data de 08

august 2007, când asigurătorul i-a evaluat paguba, deoarece potrivit art. 11.6

din contract până la constatarea și evaluarea pagubelor asiguratul nu va putea

efectua lucrări, fără acordul asigurătorului, sub sancțiunea pierderii

dreptului la despăgubire.

În rest au fost

păstrate toate argumentele expuse de prima instanță.

Împotriva Deciziei nr.

45/A din 10 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială,

maritimă și fluvială, a promovat recurs pârâta SC A.R.A.V.I.G. SA - sucursala

Brăila, care a criticat pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească,

solicitând în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. admiterea recursului,

modificarea în totalitate a deciziei atacate și rejudecând cauza să fie

respinsă acțiunea reclamantei.

Un prim motiv de

recurs este acela că instanța de apel a pronunțat hotărârea cu încălcarea

legii, respectiv a art. 27 alin. (2) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările

și reasigurările din România, conform căreia despăgubirile nu pot depăși

valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei

și nici suma la care s-a făcut asigurarea. La cultura de porumb s-a considerat

că despăgubirile trebuiau calculate la valoarea producției și nu la nivelul

cheltuielilor tehnologice, prevederile art. 13.2.3 pct. A lit. b) din contract

nefiind aplicabile.

Un alt motiv de

recurs este acela că au fost interpretate greșit mențiunile din procesele

verbale de constatare a daunelor, preliminare și definitive, cât și prevederile

contractuale.

În final s-au adus

critici și sub aspectul acordării cu titlu de cheltuieli de judecată a sumei de

7.928 lei reprezentând onorariu de avocat, care este nejustificat de mare

impunându-se aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Intimata reclamantă SC

A.G.I.E. SRL Brăila a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea

recursului.

Înalta Curte,

analizând mazterialul probator administrat în cauză, raportat la toate

criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate,

urmând a respinge ca nefondat recursul pârâtei, pentru următoarele

considerente.

Așa cum reiese din

cererea de chemare în judecată dar și din actele depuse la dosar, între părți

au fost încheiate patru contracte de asigurare a culturii de orzoaică, un

contract de asigurare a culturii de grâu și un contract de asigurare a culturii

de porumb.

Astfel, contractele

de asigurare din 23 aprilie 2007 în baza căruia au fost asigurate 10 ha la

valoarea unor producții de 15.000 lei și din 10 mai 2007 în baza căruia au fost

asigurate 52,71 ha la valoarea unei producții de 94.878 lei, au menționat

expres codul de risc asigurat, care constă în grindină, incendiu, furtună,

ploaie torențială - efecte directe și alunecare/prăbușire de teren cultivat.

De asemenea s-au mai

încheiat și contractele de asigurare din 20 iunie 2007 pentru 43 ha grâu la

valoarea asigurată de 64.500 lei și din 20 iunie 2007 pentru 62,55 ha porumb la

o valoare asigurată de 312.750 lei.

Este de necontestat

că la data de 27 iunie 2007 s-a produs fenomenul de grindină, furtună și ploi

torențiale, care au avut efect direct asupra culturilor asigurate, fiind

distrusă în totalitate cultura de orzoaică pe suprafața de 62,71 ha, cultura de

grâu pe suprafața de 43 ha și cea de porumb lot hibridare pe o suprafață de 28

ha.

Pentru o corectă stabilire

a modalității de determinare a pagubelor, la cererea atât a reclamantei cât și

a pârâtei, prin încheierea din 05 februarie 2008 a fost încuviințată efectuarea

unei expertize tehnice-agricole.

Raportul de expertiză

tehnică agricolă, amplu detaliat și bine argumentat, a răspuns detaliat la

toate obiectivele fixate de instanță, fiind examinate procesele verbale de

pagubă totală, procesele verbale definitive, facturile emise de O.U.A.I.T.

precum și Normele tehnice și condițiile de asigurare facultative ale culturilor

agricole.

Deoarece din

procesele verbale de constatare a pagubelor totale produse culturilor agricole

aparținând SC A.G.I.E. SRL reiese că constatarea și evaluarea pagubelor s-au

finlizat pe 8 august 2007, în concordanță cu reglementările cuprinse

„Condițiile de asigurare facultative a culturilor agricole” la pct. 11.6 din

cap. XI și pct. 13.2.3 lit. a) din cap. XIII, despăgubirea reprezintă suma

asigurată pe hectar diminuată cu cota de 20% care cuprinde cheltuielile medii de

recoltare neefectuate din care se scade franciza din contract.

Nu poate fi primită

critica recurentei potrivit căreia au fost încălcate dispozițiile Legii nr. 136/1995,

prin acordarea despăgubirilor care au depășit valoarea bunului din momentul

producerii risculiui asigurat, prin aceea că, prin voința liber exprimată, la

momentul semnării contractului de asigurare s-a precizat că asigurarea s-a

efectuat la valoarea producției declarate.

Chiar textul art. 27

din Legea nr. 136/1995 este explicit în această direcție, și anume că

despăgubirile nu pot depăși valoarea bunului la momentul producerii riscului

asigurat, cuantumul pagubei și nici suma la care s-a făcut asigurarea, dacă nu

s-a prevăzut altfel în contractul de asigurare.

Corect a fost

apreciat și cuantumul cheltuielilor de judecată din faza procesuală a apelului.

Onorariul de asistență juridică, în realitate este de 7.000 lei, probat prin

chitanța din 10 iunie 2009 și nu în sumă de 7.928 lei cum susține recurenta în

ultimul motiv de recurs.

În materia

cheltuielilor de judecată, potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ., este

reglementat că, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să

plătească cheltuielile de judecată.

Neîndoielnic că

reclamanta a beneficiat pe tot parcursul soluționării apelului de asistență

juridică calificată, complexă sub aspectul pregătirii apărării și a volumului

efectiv de muncă, prin depunerea de întâmpinare note scrise și prezența la

termene, cauza având un grad sporit de dificultate, avocatul desemnat depunând

toate diligențele în scopul realizării drepturilor deduse judecății.

Din această

perspectivă relevantă este și jurisprudența C.E.D.O., care constant a

evidențiat că partea care a câștigat procesul este îndreptățită la rambursarea

cheltuielilor efective numai în măsura în care se constată realitatea,

necesitatea și caracterul lor rezonabil.

Pentru aceste

rațiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul pârâtei SC A.R.A.V.I.G. SA - sucursala

Brăila împotriva Deciziei nr. 45/A din 10 iunie 2009 pronunțată la Curtea de

Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, nefiind îndeplinită nicio

cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

În baza art. 274 C.

proc. civ. urmează a obliga recurenta pârâtă la suma de 5.000 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de pârâta SC A.R.A.V.I.G. SA sucursala Brăila împotriva Deciziei nr. 45/Ap

din 10 iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și

fluvială, ca nefondat.

Obligă

recurenta-pârâtă la 5.000 lei cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă

SC A.G.I.E. SRL

Brăila.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2010.