ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 800/2022

Ședința publică din data de 6 aprilie 2022

Asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 23.12.2019 pe rolul Tribunalului Teleorman, secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios administrativ Fiscal, reclamantul Sindicatul Național Telecomunicații Mobile, în numele și pentru membrul de sindicat A., a chemat în judecată pârâta S.C. B. S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să anuleze decizia de încetare a contractului individual de muncă nr. x/19.12.2019, să dispună reintegrarea membrului de sindicat A. și să o oblige pe pârâtă la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, precum și a unor daune morale, în cuantum de 4.536 RON.

Prin sentința civilă nr. 85/28.01.2021, Tribunalul Teleorman, secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios administrativ Fiscal a luat act de renunțarea reclamantei la judecata ultimului capăt de cerere, a respins excepția nulității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei de obiect, a admis în parte acțiunea, a anulat decizia de concediere a salariatului A., emisă de pârâtă, a obligat pârâta la reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior sau într-una similară și la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, majorate, indexate și reactualizate, de la data emiterii deciziei și până la data reintegrării efective; a respins celelalte pretenții ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat apel principal, iar reclamantul a declarat apel incident, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 6681/20.12.2021, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins apelurile ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, S.C. B. S.A. a formulat cerere de revizuire prin care a solicitat anularea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Revizuenta a susținut, în esență, că decizia atacată încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziilor nr. 726/12.02.2021, 2200/16.04.2021, 2614/10.05.2021, 4601/01.10.2021 și 4858/11.10.2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarele nr. x/2019, y/2019, z/2019, w/2019 și 2052/87/2019.

În acest sens, a arătat că prin decizia atacată nu se putea reține lipsa unei cauze reale și serioase a concedierii reclamantului, în condițiile în care prin deciziile pronunțate anterior s-a stabilit definitiv că desființarea departamentului din care acesta a făcut parte s-a întemeiat pe o cauză reală și serioasă.

Prin urmare, revizuenta a conchis că este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 24.03.2022 intimatul A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire.

La termenul de astăzi, în ședință publică, revizuienta, susținând că apelul a fost soluționat numai în contradictoriu cu Sindicatul Național Telecomunicații Mobile, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a membrului de sindicat A., asupra căreia, în baza art. 248 alin. (1) raportat la art. 513 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, conform art. 36 C. proc. civ.

În speță, contrar afirmațiilor autoarei excepției, atât acțiunea, cât și apelul incident au fost formulate de Sindicatul Național Telecomunicații Mobile, în numele și pentru membrul de sindicat A.. De asemenea, în dispozitivele hotărârilor pronunțate de instanțele devolutive figurează Sindicatul Național Telecomunicații Mobile, în numele și pentru membrul de sindicat A., așa încât ele produc efecte față de membrul de sindicat indicat, în calitate de titular al raportului juridic dedus judecății, iar nu față de Sindicatul Național Telecomunicații Mobile.

Cum raportul juridic dedus judecății derivă din contractul individual de muncă al membrului de sindicat A., rezultă că acesta are calitate procesuală în sensul art. 36 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, excepția lipsei calității procesuale pasive va fi respinsă.

Examinând cererea de revizuire prin prisma motivului de revizuire invocat, Înalta Curte reține următoarele:

Revizuenta invocă incidența motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând că decizia atacată cu revizuire încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al unor decizii pronunțate între S.C. B. S.A. și Sindicatul Național Telecomunicații Mobile.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

De asemenea, conform art. 513 alin. (4) C. proc. civ., "dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat."

Astfel, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, aplicabilă în cauză față de data începerii procesului în care a fost pronunțată hotărârea atacată cu revizuire (23.12.2019), se poate obține retractarea unei hotărâri judecătorești atât pentru încălcarea efectului negativ, cât și a celui pozitiv al autorității de lucru judecat.

Efectul negativ al autorității de lucru judecat este consacrat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect".

În schimb, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat este reglementat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia "oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă."

În timp ce efectul negativ al autorității de lucru judecat presupune tripla identitate de părți, obiect și cauză, efectul pozitiv nu pretinde identitatea de obiect și cauză, însă implică existența unei chestiuni litigioase definitiv tranșate între aceleași părți, ce nu mai poate fi repusă în discuție într-un proces ulterior.

În consecință, cerința identității de părți este comună ambelor efecte ale autorității de lucru judecat.

Această concluzie decurge inclusiv din principiul relativității efectelor hotărârii judecătorești consacrat de art. 435 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora."

De altfel, prin Decizia nr. 18/17.02.2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că "principiul relativității hotărârii judecătorești, atât sub aspectul efectelor obligatorii, cât și al lucrului judecat, presupune ca ceea ce a fost judecat să nu poată folosi sau, în principiu, să nu poată fi opus decât de către părțile în proces (și succesorii acestora), fundamentul și justificarea acestui principiu constituindu-le contradictorialitatea și dreptul la apărare" (paragraful 95).

Pornind de la această interpretare, Înalta Curte reține că deciziile nr. 726/12.02.2021, 2200/16.04.2021, 2614/10.05.2021, 4601/01.10.2021 și 4858/11.10.2021 au fost pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosare în care nu a figurat ca parte A..

Așadar, în dosarele în care au fost pronunțate deciziile evocate anterior au fost deduse judecății raporturi juridice de muncă existente între revizuentă și alți salariați.

Nefiind invocată încălcarea unei hotărâri judecătorești definitive care să fi tranșat o chestiune litigioasă în legătură cu raportul juridic de muncă existent între revizuentă și intimatul A., rezultă că nu este îndeplinită cerința identității de părți.

În consecință, decizia atacată nu încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziilor invocate de revizuentă, nefiind astfel incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 6681/20.12.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 aprilie 2022.