ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2449/2022

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția I civilă sub nr. x/2022* la data de 08.03.2022, prin declinare de la secția de contencios administrativ și fiscal, contestatorul A. a formulat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dîmbovița contestație împotriva deciziei nr. 1847/14.10.2021.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat în esență faptul că solicită aplicarea dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, că nu s-a avut în vedere gravitatea stării de sănătate și scrisorile medicale emise de către Institutul Matei Balș din București, astfel că nu poate beneficia de o pensie în conformitate cu Legea nr. 263/2010.

Prin urmare, solicită schimbarea gradului de invaliditate de la gradul III la gradul I-II, susținând că i s-au încălcat drepturi din CEDO.

Legal informată, intimata Casa Județeană de Pensii Dîmbovița nu a formulat întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 10.06.2022, instanța a invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați, având în vedere sediul intimatei și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, întrucât nu s-a uzat de procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 71 din legea nr. 263/2010.

Prin sentința civilă nr. 961 din 24 iunie 2022, Tribunalul Galați, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Dâmbovița, secția Civilă.

În fundamentarea acestei sentințe s-au reținut următoarele:

Potrivit deciziei nr. 1847/14.10.2021 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii Dâmbovița-Cabinet de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă nr. 2, s-a reținut că în cauză contestatorul A. a fost încadrat în gradul III de invaliditate, termenul de revizuire fiind stabilit la data de 03.10.2024.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată contestatorul susține că este nemulțumit de gradul de invaliditate stabilit, față de actele medicale existente la dosarul medical.

După redarea dispozițiilor art. 71 alin. (6) - (10) din Legea nr. 263/2010, instanța a reținut că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, astfel că sunt avute în vedere pentru stabilirea competenței teritoriale dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010, lege specială în materie.

Față de aceste dispoziții legale, față de obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, respectiv contestație formulată împotriva deciziei medicale asupra capacității de muncă, nefiind vorba de drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, instanța a reținut că sunt relevante prevederile art. 154 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, care desemnează instanța competentă teritorial pe cea în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul, aceasta fiind în cazul de față Tribunalul Dâmbovița.

Având în vedere că toate acestea, precum și faptul că decizia contestată a fost emisă de către Casa Județeană de Pensii Dâmbovița-Cabinet de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă nr. 2, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați, secția I civilă și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalul Dâmbovița, secția Civilă.

Pe rolul Tribunalului Dâmbovița cauza a fost înregistrată sub număr de dosar x/2022 la data de 20.07.2022.

Prin sentința civilă nr. 1711 bis/28.09.2022 Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate, în favoarea Tribunalului Galați. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat prezenta cauză instanței supreme în vederea soluționării.

În fundamentarea acestei sentințe s-au reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul primei instanțe sesizate, și anume Tribunalul Galați, partea reclamantă a solicitat în contradictoriu cu intimata casa județeană de pensii anularea unei decizii și plata retroactiv a pensiei motivat de nelegalitatea deciziei medicale asupra capacității sale de muncă.

Instanța a reținut că, potrivit art. 95 C. proc. civ. rap. la art. 152-154 din Legea nr. 263/2010, tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind indemnizații prevăzute prin legi cu caracter special iar cererea îndeptată împotriva casei de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul (dispozițiile art. 154 indicând de altfel necircumstanțiat că cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul și nu de la sediul acesteia).

Cum în cauză, conform înscrisului aflat la dosarul primei instanțe sesizate domiciliul părții se află în jud. Galați, competența teritorială de soluționare a cauzei revine Tribunalului Galați. În acord cu practica ICCJ în materie, și prezenta instanță a considerat că în vederea stabilirii competenței teritoriale, în cazul unei acțiuni formulate de o persoană în penitenciar în executarea unei pedepse cu închisoarea, locul de detenție nu poate fi asimilat unei locuințe principale și statornice, respectiv domiciliului, cu atât mai mult cu cât există oricând posibilitatea mutării acestuia într-un alt loc de detenție decât cel în care s-a găsit la momentul formulării cererii. (Decizia nr. 2144 din 20 octombrie 2021, pronunțată de secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Galați, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că, potrivit art. 95 C. proc. civ. raportat la art. 152, 153, 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind indemnizații prevăzute prin legi cu caracter special; cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

Așadar, având în vedere obiectul acțiunii, competența teritorială de soluționare a cererii formulate în speță revine instanței de la domiciliul reclamantului, neavând, de altfel, relevanță că autorul demersului judiciar se află în penitenciar în executarea unei pedepse cu închisoarea, întrucât locul de detenție nu poate fi asimilat domiciliului.

În cauza dedusă judecății, reclamantul are domiciliul în jud. Galați, conform înscrisului aflat la dosarul primei instanțe sesizate.

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale menționate mai sus și văzând înscrisurile dosarului, competența soluționării cererii aparține Tribunalului Galați, secția I civilă, inițial învestit, în a cărui circumscripție este situat domiciliul reclamantului.

În considerarea celor ce preced, văzând dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 noiembrie 2022.