ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2177/2022

HOTĂRÂRE

25.10.2022

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2177/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 25 octombrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată și reține următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secția Civilă la 15 decembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâta C. S.R.L., solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acesteia să încheie un act de vânzare-cumpărare pentru apartamentul numărul x, format din două camere și dependințe, având o suprafață utilă de aproximativ 58,12 mp și terasă de 5,25 mp, cu vedere spre lac și pentru părțile comune ale imobilului situat în localitatea Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov, în conformitate cu promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare autentificată sub nr. x din 07.08.2019 de Societatea Profesională Notarială "D." precum și la plata cheltuielilor de judecată.

La 30.12.2020, reclamanții, în temeiul art. 204 C. proc. civ., și-au modificat cererea de chemare în judecată după cum urmează: au solicitat să se constate că acordul de voință privind vânzarea-cumpărarea apartamentului a fost încheiat prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x 07.08.2019, în care s-a stabilit atât bunul ce se vinde cât și prețul ferm și nemodificabil al vânzării; au solicitat ca hotărârea ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a imobilului, apartament nr. x, în condițiile în care, în baza art. 1011 C. proc. civ., reclamanții vor face oferta de plata către vânzător, în instanța de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1502/06.05.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020 de Tribunalul Ilfov, instanța a respins acțiunea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu intimata pârâtă C. S.R.L., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei sentințe, reclamanții au formulat apel, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, sub dosar nr. x/2020.

Prin încheierea nr. 12 din 16 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a IV-a Civile a Curții de Apel București în soluționarea apelului declarat de apelanții-reclamanți B. și A. împotriva sentinței civile nr. 1502/06.05.2021, pronunțate în dosarul nr. x/2020 de Tribunalul Ilfov, secția civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă E. (fostă C. S.R.L.). S-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Secțiilor V - VI ale Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, în cauză, litigiul se derulează între persoane fizice și o societate comercială, iar acțiunea are ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare, în cadrul căreia se pune în discuție interpretarea unei promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare încheiate între apelanții reclamanți și F. S.R.L., efectele acesteia raportat la conduita ulterioară a acestei societăți precum și calitatea persoanei juridice chemate în judecată în raport de încheierea de către aceasta a unui contract de cesiune de creanță cu G. S.A., creditor ipotecar. Totodată, a reținut că verificarea raporturilor juridice existente între părți, a împrejurării dacă obligațiile asumate inițial de către F. S.R.L. față de apelanții reclamanți au fost transmise în vreun fel către pârâta chemată în judecată presupune analiza unor contracte care au natură comercială, fiind încheiate în derularea activității unor întreprinderi, în sensul art. 3 C. civ., astfel că se impune ca soluționarea acestei cauze să se realizeze de judecători specializați în materia litigiilor cu profesioniști.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2022. Prin decizia nr. 1169 din 05.09.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale procesuale a secției a V-a Civile și declinată competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea secției a IV-a a Curții de Apel Bucurețti.

Prin aceeași decizie, a fost suspendată judecata cauzei și a fost trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că, împrejurarea că una dintre părțile litigante ar avea calitatea de profesionist este lipsită de relevanță, întrucât litigiul are natură civilă în raport cu obiectul și cauza cererii de chemare în judecată.

În opinia instanței, nu prezintă relevanță pentru aspectul analizat nici împrejurarea reținută de secția a IV-a a Curții de Apel București cu privire la necesitatea analizării, pentru stabilirea calității procesuale pasive a pârâtei, a unui contract de cesiune de creanță încheiat între doi profesioniști. În acest sens instanța a reținut că un astfel de înscris nu a fost depus și că, în susținerea transmiterii drepturilor și obligațiilor deduse judecății către pârâta chemată în judecată, nu au fost invocate dispoziții legale de drept material ce intră în competența materială procesuală a secției specializate.

Pe cale de consecință, raportat la natura și obiectul litigiului ce face obiectul prezentei cauze, a apreciat că acțiunea are natură pur civilă.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două secții ale aceleiași instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a V-a civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces, iar potrivit dispozițiilor art. 136 alin. (1) C. proc. civ., dispozițiile privitoare la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două secții ale Curții de Apel București, secția a IV civilă și secția a V-a Civilă - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece apelul formulat în aceeași cauză, că declinările de competență între secțiile sesizate sunt reciproce și că cel puțin una dintre cele două secții este competentă să soluționeze recursul.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență, prin emiterea regulatorului de competență.

Se reține că în speță, reclamanții, persoane fizice, au solicitat, în contradictoriu cu pârâta - persoană juridică, să se constate că acordul de voință privind vânzarea-cumpărarea apartamentului a fost încheiat prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 7 august 2019, în care ei au stabilit atât bunul ce se vinde cât și prețul ferm și nemodificabil al vânzării; au solicitat ca hotărârea ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare al imobilului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1688 C. civ. și urm.

Așadar, reclamanții au învestit instanța cu soluționarea unei acțiuni în obligația de a face, întemeiată pe dispoziții ale C. civ.

Litigiul a fost soluționat în primă instanță de secția Civilă a Tribunalului Ilfov.

Problema care a generat desesizarea instanțelor aflate în conflict o constituie interpretarea diferită a naturii juridice a litigiului, respectiv, civilă, de drept comun, sau cu profesioniști, în materie specializată, din perspectiva competenței funcționale.

Potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, "în cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale".

Prin decizia nr. 18/2016, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, "competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate se determină în funcție de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările și completările ulterioare".

În considerentele acestei decizii, s-a stabilit că revine judecătorului, ca prim interpret al legii, rolul "de a decela elementele comune, cum sunt cele avute în vedere de legiuitor la stabilirea celor patru categorii de litigii exemplificate" în vederea determinării la speță a competenței materiale procesuale proprii (paragraful 176).

În considerarea acestei decizii, calificarea litigiilor trebuie făcută în raport de obiectul acestora, în speță trebuind a fi determinat dacă procesul se desfășoară în strânsă legătură cu activitatea specifică desfășurată de profesionist, în vederea realizării obiectului său de activitate.

Potrivit art. 3 C. civ., "(1) dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil; (2) sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere; (3) constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una ori mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri ori prestarea e servicii, indiferent dacă are ori nu un scop lucrativ".

Instanța supremă notează că raporturile juridice dintre părți au la bază promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, autentificată sub nr. x/07.08.2019, prin care dezvoltatorul imobiliar F. S.R.L., în calitate de promitent-vânzător, s-a obligat să vândă reclamanților promitenți-cumpărători, un imobil din cadrul ansamblului imobiliar F. din localitatea Ștefăneștii de Jos, Jud. Ilfov.

Prin urmare, pretențiile deduse judecății decurg din exploatarea unei întreprinderi, în sensul dispozițiilor art. 3 alin. (3) C. civ.

Cum obiectul litigiului derivă dintr-o astfel de activitate, de construire și vânzare imobiliară, efectuată de un profesionist, competența materială procesuală aparține secției specializate, chemate să se pronunțe nu doar în litigiile enumerate exemplificativ în art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci și în cele care privesc activitatea curentă a profesioniștilor și interacțiunea lor cu celelalte subiecte de drept.

Totodată, se reține că stabilirea calității procesuale a societății pârâte chemată în judecată, E. (fosta C. S.R.L.), presupune verificarea unor raporturi juridice derivate dintr-un contract comercial, încheiat în derularea activității unor întreprinderi, în sensul art. 3 C. civ., astfel că se impune ca soluționarea acestei cauze să se realizeze de judecători specializați în materia litigiilor cu profesioniști.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a V-a civilă.