ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2027/2022

HOTĂRÂRE

13.10.2022

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2027/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă la 11 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanții A., B., C., D., E., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, reprezentat prin Procurorul General al României, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Consiliului National Pentru Combaterea Discriminării au solicitând instanței să se dispună recalcularea indemnizațiilor de încadrare și a sporurilor aferente în funcție de salarizarea aferentă a procurorilor cu grad PÎCCJ, conform Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016, începând cu 17 aprilie 2008 (data rămânerii definitive a deciziei nr. 1681/17.04.2008), respectiv data numirii în calitate de procuror a fiecărui reclamant din prezenta cauză și plata efectivă, în continuare și pentru viitor, respectiv după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017.

Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 498/2022 din 10 martie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței invocată prin întâmpinare de pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a hotărî astfel, se reține că în cauză, reclamanții sunt procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași, iar față de obiectul cauzei - drepturi salariale, context în care s-a apreciat că instanța competentă material să soluționeze cauza este tribunalul, având în vedere dispozițiile art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii raportat la art. 94 și 95 din C. proc. civ.

Așadar, s-a reținut că cererea reclamanților nu este de competența instanței pe lângă care funcționează parchetul unde își desfășoară activitatea și nici de competența unei instanțe inferioarei celei pe lângă care funcționează parchetul unde își desfășoară activitatea, motiv pentru care s-a apreciat că, în cauză, nu își găsesc aplicarea dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la 2 mai 2022, sub nr. x/2020, fiind repartizat aleatoriu la completul CM 15.

La termenul de judecată din 30 iunie 2022, instanța a invocat excepția de necompetență teritorială în ceea ce îl privește pe reclamantul E., dispunând amânarea pronunțării la 5 iulie 2022, iar referitor la reclamanții A., B., C. și D. a considerat necesar, pentru o mai bună gestionare a dosarului, disjungerea cererii formulate de aceștia și formarea unui dosar separat, acordându-se termen de judecată la 20 octombrie 2022.

Prin sentința nr. 1868/2022 din 5 iulie 2022, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția de necompetență teritorială și, în consecință a declinat competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul E., în favoarea Tribunalului Vâlcea, reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 127 C. proc. civ.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competență între Tribunalul Dolj și Tribunalul Vâlcea s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 15 iulie 2022, pentru soluționarea conflictului de competență.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția I civilă.

Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

Din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii formulate de E., Înalta Curte constată că reclamantul, în perioada octombrie 2011- iulie 2013 a absolvit Institutul Național al Magistraturii, iar ulterior, în perioada 8 iulie 2013 -30 septembrie 2016 a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, respectiv în perioada 1 octombrie 2016-6 noiembrie 2019 a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași, iar din 7 noiembrie 2019 - prezent își desfășoară activitatea ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași, fiind delegat procuror la Curtea de Apel Craiova.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Așadar, art. 127 C. proc. civ. este o normă specială de competență, care se aplică atunci când reclamantul din cererea principală este o persoană care își desfășoară activitatea în justiție, ca judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier și care impune, atunci când acțiunea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea, să sesizeze una din instanțele judecătorești de același grad, aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

În acest sens, se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 7/16.05.2016, pronunțată în recurs în interesul legii a interpretat restrictiv aplicarea textului de lege ce consacră competența facultativă, reținând în dispozitivul deciziei că:

"Sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță".

Potrivit prevederilor art. 127 alin. (3) C. proc. civ. dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 127 se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Prin urmare, aceste dispoziții fiind de ordine publică, Înalta Curte constată că reclamantul era îndreptățit să sesizeze una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre Curțile de Apel învecinate cu Curtea de Apel Craiova, în a cărei rază se află Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, la care își desfășoară activitatea încă din anul 2019.

Așadar, norma prevăzută de art. 127 C. proc. civ. are incidență în cauză, prevalând față de dispozițiile art. 269 alin. (2) din Codul Muncii republicat, coroborat cu art. 210 din Legea nr. 62/2011, dată fiind funcțiunea normei statuate de art. 127 C. proc. civ. și anume aceea de înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei datorate calității părții.

Așa fiind, în raport cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția I civilă.