ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1857/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1857/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 4 octombrie 2022
Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 11.03.2021 pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția Civilă, sub nr. x/2021, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, solicitând instanței să dispună restituirea către reclamantă a contravalorii sumelor reprezentând contribuțiile reținute pentru defunctul B. în vederea asigurării acestuia în sistemul public de pensii, pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.
Prin sentința civilă nr. 1840 din 10 iunie 2021, pronunțată de Tribunalului Dâmbovița, secția Civilă, s-a respins cererea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta A..
Prin încheierea din 14 martie 2022, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a suspendat judecata apelului în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri reclamanta A. a formulat recurs arătând că motivele de recurs se regăsesc în apelul formulat împotriva hotărârii primei instanțe.
Cauza a fost înregistrată la 02.05.2022 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă iar, prin rezoluția din 11 iulie 2022, s-a fixat termen de judecată la 4 octombrie 2022.
Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepția nulității prezentei căi extraordinare de atac, invocată din oficiu, urmând a anula recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității", iar potrivit art. 489 alin. (2) din același cod, "sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Din dispozițiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reține că instanțele au obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din același cod, iar dacă această cerință nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.
În cauză, se constată că recursul declarat nu cuprinde nicio critică a încheierii atacate, prin care a fost suspendată judecarea apelului în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., recurenta învederând doar că motivele recursului se regăsesc în cererea de apel formulată împotriva hotărârii primei instanțe, referindu-se, deci, la aspectele de fond ale căii devolutive de atac și nu la măsura de suspendare a judecății care formează obiectul recursului.
În lipsa expunerii, în concret, a motivelor de nelegalitate a încheierii recurate, prin raportare la soluția de suspendare a cauzei dispusă de instanța de apel și la argumentele folosite în fundamentarea acesteia, simpla nemulțumire a părții cu privire la hotărârea pronunțată nu permite controlul de legalitate a deciziei recurate, în temeiul motivelor prevăzute limitativ prin art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
În consecință, în lipsa unor critici ale încheierii atacate din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., potrivit art. 489 alin. (2) din același cod intervine sancțiunea nulității recursului pentru nemotivarea recursului.
În alți termeni, față de considerentele precedente se reține că accesul la justiție presupune și respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea căii extraordinare de atac.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".
În considerarea celor ce preced, constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică care ar putea fi invocate conform art. 489 alin. (3) din același cod, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din același cod, va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 14 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 14 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 octombrie 2022.