ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1835/2022

HOTĂRÂRE

29.09.2022

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1835/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 29 septembrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 05.07.2021 sub nr. x/2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asocierea A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București a formulat, în temeiul art. 608 alin. (1) lit. h) din C. proc. civ. acțiunea în anularea Hotărârii arbitrale din data de 26.05.2021 a Curții Internaționale de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț pronunțată în cauza nr. 23322/MHM/HBH, prin care a solicitat instanței, în principal: admiterea acțiunii în anulare, anularea în parte a Hotărârii arbitrale din data de 26.05.2021 a Curții Internaționale de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț pronunțată în cauza nr. 23322/MHM/HBH cu consecința respingerii cererii reconvenționale ca tardiv formulată; în subsidiar, a solicitat admiterea acțiunii în anulare, anularea în parte a Hotărârii arbitrale din data de 26.05.2021 a Curții Internaționale de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț pronunțată în cauza nr. 23322/MHM/HBH, cu consecința respingerii cererii reconvenționale ca nelegală.

Prin acțiunea înregistrată la data de 6.07.2021 sub nr. x/2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă, reclamantul Municipiul București prin Primarul General în contradictoriu cu pârâtele Asocierea A. S.R.L. - B. S.R.L. prin liderul său A. SRL- B. S.R.L. prin lichidator judiciar C. și A. S.R.L., a formulat, în temeiul art. 608 alin. (1) lit. g) și h) din C. proc. civ., acțiune în anularea Hotărârii arbitrale din data de 26.05.2021 pronunțată în dosarul arbitral nr. x/MHM/HBH solicitând anularea în parte a hotărârii arbitrale și rejudecând cauza să se pronunțe o hotărâre prin care să se respingă cererea principală de arbitrare și să se admită în tot cererea reconvențională, iar în subsidiar să se anuleze hotărârea arbitrală și să se oblige Asocierea A.-B. la plata sumei de 40.000 USD reprezentând costuri de arbitrare ce reveneau Asocierii dar care au fost achitate de Municipiul București.

Prin încheierea nr. 15/3.12.2021, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a admis excepția conexității și a trimis cauza, înregistrată sub nr. x/2021, pentru conexare la dosarul nr. x/2021.

Prin sentința civilă nr. 703/05.04.2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale funcționale și a declinat competența de soluționare a acțiunii în anulare în favoarea uneia dintre secțiile civile specializate în litigii cu profesioniști a Curții de Apel București.

Pentru a dispune astfel, a reținut că obiectul litigiului (acțiunea principală și acțiunea conexă) îl reprezintă anularea Hotărârii arbitrale finale din 26.05.2021 pronunțată de Curtea Internațională de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț (dosarul arbitral nr. x/MHM). Acțiunea principală a fost înregistrată pe rolul secției a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 5.07.2021, iar acțiunea conexată a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă la data de 6.07.2021.

Litigiul arbitral a izvorât din executarea Contractului semnat între părțile litigante la data de 3.05.2012, contractul fiind unul de achiziție publică.

Faptul că la data sesizării tribunalului arbitral era în vigoare o altă normă care atrăgea competența instanțelor de contencios administrativ este lipsit de relevanță, dispozițiile coroborate ale art. 192 alin. (2) și 24 C. proc. civ.,. fiind elocvente în stabilirea momentului de referință pentru determinarea legii procesuale aplicabile în timp, prin raportare la data înregistrării cererii la instanță.

Arbitrajul reprezintă o jurisdicție alternativă cu caracter privat, în administrarea căreia părțile pot stabili reguli de procedură derogatorii de la dreptul comun (art. 541 C. proc. civ.), deci care nu marchează debutul procesului civil văzut ca serviciu public, ca activitate de înfăptuire a justiției de către instanțele judecătorești (art. 1 alin. (2) C. proc. civ.).

Astfel, pentru determinarea competentei instanței în acțiunea în anulare a unei hotărâri arbitrale sunt aplicabile normele de procedură de la momentul începerii procesului în fața instanței.

Potrivit art. 53 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor forma în vigoare la data începerii procesului (5.07.2021), procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, prin completuri specializate în achiziții publice.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, la data de 11.05.2022, sub dosar nr. x/2022.

Analizând excepția necompetenței materiale procesuale a secției a VI-a Civile invocată din oficiu, Curtea a admis-o și a declinat competența de soluționare a acțiunii în anulare în favoarea secției a IX-a contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul, în vederea soluționării conflictului ivit, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din perspectiva excepției de necompetență funcțională în soluționarea acțiunii în anulare curtea a reținut că litigiul arbitral a izvorât din contractul de achiziție publică, încheiat de părți.

Normele de procedură aplicabile unui dosar sunt normele de procedură de la momentul începerii procesului, conform art. 24 C. proc. civ.

Așadar, dispozițiile tranzitorii între diferitele forme pe care o normă de procedură o înregistrează după data de 15 februarie 2013 sunt art. 24, art. 25 C. proc. civ., care reglementează orice succesiune de norme de procedură civilă ivită după intrarea în vigoare a acestuia.

Curtea a reținut că acțiunea în anulare este un instrument juridic de realizare a unui control de legalitate asupra hotărârii arbitrale, iar controlul judecătoresc se declanșează prin mijloacele prevăzute de art. 608 C. proc. civ., astfel că hotărârea arbitrală poate fi desființată numai pentru unul din motivele expres și limitativ prevăzute de acest text de lege.

În speță, în ceea ce privește sesizarea instanței arbitrale, s-a constatat că cererea de arbitrare a reclamantului a fost primită la data de 22.12.2017, iar la acea dată erau în vigoare dispozițiile cu caracter special ale Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, care stabileau competența de soluționare a litigiilor în legătură cu aceste contracte administrative.

Modificarea art. 53 din Legea nr. 101/2016 privind competența materială procesuală în materie de litigii care decurg din executare contracte de achiziție publică, între secția civilă și secția de contencios administrativ și fiscal, a intervenit începând cu 2 august 2018, prin pct. 1 din Legea nr. 212/2018, prin urmare conflictul de legi în timp se soluționează prin raportare numai la art. 24 și 25 din C. proc. civ.

În acest context, se reține că procedura arbitrală este reglementată de Cartea IV C. proc. civ. începând cu sesizarea instanței arbitrale, iar nu a instanței de judecată și că, la data sesizării instanței arbitrale, 22.12.2017, competența de soluționare a litigiilor privind executarea contractelor de achiziție aparținea secției de contencios administrativ și fiscal.

Analizând actele dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege, Înalta Curte constată că cele două instanțe s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre ele este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la emiterea regulatorului de competență.

Acțiunea dedusă judecății are ca obiect anularea unei hotărâri arbitrale, litigiul arbitral având la bază contractul de achiziție publică încheiat de părți.

Relevantă pentru determinarea competenței funcționale este data sesizării instanței arbitrale, aceasta fiind 22.12.2017.

La această dată erau în vigoare dispozițiile cu caracter special ale Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, care stabileau competența de soluționare a litigiilor în legătură cu aceste contracte administrative în favoarea instanțelor de contencios administrativ.

Având în vedere că acțiunea în anularea hotărârii arbitrale este o cale de atac specială reglementată de legea procesual civilă, rezultă că data începerii procesului nu este determinată de data declarării acestei căi de atac, ci de data introducerii acțiunii arbitrale, dată la care, astfel cum s-a arătat, litigiul de față se afla în competența instanțelor de contencios administrativ, reclamanta introducând în mod corect acțiunea la secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Pentru aceste motive, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.