ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1782/2022

Ședința publică din data de 28 septembrie 2022

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de apel Pitești, secția I civilă, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă.

În motivare, s-a reținut că prevederile legale care formează obiect al excepției de neconstituționalitate, anume dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, nu au legătură cu soluționarea dosarului, în cauză formulându-se recurs împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă o cerere de recuzare, în legătură cu care nu s-a invocat nicio nemulțumire privind compunerea completului ce soluționa în fond litigiul, ci s-a invocat cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Așadar, obiectul judecății îl constituie incompatibilitatea ca incident procedural privitor la compunerea sau constituirea instanței care soluționează fondul cauzei, incompatibilitate invocată prin cererea de recuzare și nu vreun alt aspect, criticile vizând modalitatea desemnării judecătorilor din compunerea completului de judecată învestit cu soluționarea incidentului procedural fiind expuse pentru prima dată prin însăși excepția de neconstituționalitate, însă nici în aceasta nu se arată în concret care ar fi nemulțumirile în legătură cu compunerea completului ce a soluționat cererea de recuzare, urmărindu-se doar sesizarea Curții Constituționale în privința unei probleme pur teoretice.

Împotriva acestei hotărâri, recurentul A. a declarat recurs, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 1 și 5 C. proc. civ.

În motivare, referitor la art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a arătat că modul în care a fost alcătuit completul care a judecat cauza a încălcat dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. l) și t) din Constituția României, iar în ceea ce privește pct. 5 al aceluiași articol, s-a susținut că au fost încălcate principiul "nemo judex in propria causa" și prevederile art. 9, 22 alin. (2) și 192 alin. (1) C. proc. civ., fiind evident că textul încălcat are legătură cu legea, care nu a fost aplicată corect, judecătorii fiind obligați să pronunțe o hotărâre temeinică și legală.

Examinând încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile formulate și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".

Rezultă din textul de lege mai sus citat că, pentru a putea fi admisă sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) existența unui proces, ridicarea excepției de neconstituționalitate apărând ca un incident procedural ivit în fața unui judecător sau arbitru, ce trebuie rezolvat premergător fondului litigiului;

b) excepția de neconstituționalitate trebuie să privească un act normativ, lege sau ordonanță, după caz, în vigoare;

c) prevederile care fac obiectul excepției să nu fi fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

d) interesul procesual al rezolvării prealabile a excepției de neconstituționalitate, concretizat în existența unei legături cu speța a excepției invocate.

Așadar, acest text de lege instituie obligația în sarcina instanței de a verifica legalitatea excepției de neconstituționalitate invocate înaintea sa, cauzele de inadmisibilitate putând fi legate de obiectul sesizării, de subiectul sesizării sau de temeiul constituțional al acesteia, cerințele de admisibilitate a excepției fiind și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția ridicată.

Ca orice mijloc procedural, excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei.

Totodată, partea care o invocă trebuie să urmărească împiedicarea unei judecăți și pronunțarea unei soluții în ceea ce o privește, care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Altfel spus, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul civil, ceea ce presupune existența unei legături directe între norma legală contestată și soluția ce urmează a se da în cauză.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 potrivit căruia:

"colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești", nu îndeplinește condiția legăturii cu soluționarea cauzei, având în vedere că recursul a fost soluționat de instanță în compunerea prevăzută de lege, așa cum a fost stabilită prin Hotărârea colegiului de conducere al Tribunalului Argeș nr. 32/29.12.2020, prin care s-a aprobat propunerea președintelui secției Civile, fiind respectate principiile constituționale incidente.

Recurentul nu a dezvoltat critici concrete de neconstituționalitate și nu a indicat norma de procedură încălcată, ceea ce constituie o nerespectare a dispozițiile art. 10 C. proc. civ. - "Obligațiile părților în desfășurarea procesului", conform cărora "(1) Părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.", în același sens fiind și jurisprudența Curții Constituționale, anume decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, în care se arată că:

"simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu."

Principiul disponibilității, consacrat de art. 9 C. proc. civ., cuprinde posibilitatea părților de a determina etapele pe care un proces le-ar putea parcurge; principiul aflării adevărului (art. 22 alin. (6) C. proc. civ.) obligă instanța să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, iar dreptul de a sesiza instanța prevăzut la art. 192 C. proc. civ. recunoaște oricărei persoane interesate posibilitatea de a se adresa instanțelor pentru apărarea drepturilor și intereslor sale legitime. Examenul hotărârii recurate permite instanței să constate că încheierea atacată a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor legale incidente, motiv pentru care vor fi înlăturate criticile recurentului, motivele de casare fiind invocate doar formal.

Așadar, Înalta Curte constată că argumentele expuse de recurent nu au aptitudinea de a contura nelegalitatea încheierii atacate, așa încât, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 12 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 septembrie 2022.