ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1667/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1667/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 21 septembrie 2022
Prin cererea înregistrată la data de 25.10.2019 sub nr. x/2019 pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu intimata H. și I., au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea actului administrativ emanat în urma ședinței Adunării Generale Ordinare și Extraordinare din 10.10.2019, precum și a ședinței Adunării Generale Ordinare din 10.10.2019, ca netemeinic și nelegal.
Prin sentința civilă nr. 517/09.06.2020 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă a fost respinsă cererea de chemare in judecată formulată de reclamanții D., F., B., E., A., G. și C. în contradictoriu cu pârâții H. și I., ca neîntemeiată. Au fost obligați reclamanții la plata către societatea parata a sumei de 2500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel D., F., B., E., A., G. și C., solicitând admiterea apelului și anularea HGOA din data de 10.10.2019.
Prin decizia civilă nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a fost respins apelul declarat de D., F., B., E., A., G. și C., în contradictoriu cu H. și I., ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, D., F., B., E., A., G. și C. au formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac formulate.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru lipsa motivelor de nelegalitate și, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Având în vedere că în ședința publică din 21 septembrie 2022 s-a invocat din oficiu excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit art. 494 coroborat cu art. 248 alin. (2) C. proc. civ., o va examina cu prioritate față de efectul pe care îl produce.
Recursul declarat în cauză are ca obiect decizia nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de D., F., B., E., A., G. și C..
Înalta Curte reține că decizia civilă nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, este o hotărâre pronunțată în apel, în cadrul unui litigiu având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA, fiind astfel o hotărâre definitivă.
Potrivit dispozițiilor art. 95 alin. (8) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, hotărârile adunărilor generale și deciziile comitetului director contrare legii, actului constitutiv și statutului pot fi atacate în justiție. Art. 216 alin. (3) C. civ. statuează că "cererea de anulare se soluționează în camera de consiliu de către instanța competentă în circumscripția căreia persoana juridică își are sediul, în contradictoriu cu persoana juridică în cauză, reprezentată prin administratori. Hotărârea instanței este supusă numai apelului", iar potrivit art. 216 alin. (7) C. civ., prevederile prezentului articol se aplică în măsura în care prin legi speciale nu se dispune altfel.
Ca urmare, decizia împotriva căreia s-a exercitat calea extraordinară de atac de retractare, respectiv decizia civilă nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.
Principiul enunțat este consacrat în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.
Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
Instanța nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.
În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție, văzând dispozițiile art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F. și G. împotriva deciziei nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F. și G. împotriva deciziei nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 septembrie 2022.