ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.09.2022

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1666/2022

HOTĂRÂRE
21.09.2022
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1666/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 21 septembrie 2022

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 09 decembrie 2019, pe rolul Tribunalului Iași, sub numărul x/2019, A. a formulat în contradictoriu cu Direcția Județeană de Pază și Protecție Iași, contestație împotriva deciziei nr. 130 din data de 05 decembrie 2019, solicitând anularea acesteia, reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii sau pe un alt post, în funcție de recomandările medicale, plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate, de care ar fi beneficiat de la momentul concedierii și până la momentul pronunțării unei hotărâri definitive și irevocabile în acest litigiu, obligarea pârâtei la plata tuturor salariilor restante, începând cu data de 05.12.2019, obligarea pârâtei la predarea arhivei statelor de plată, obligarea pârâtei la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului creat în acest mod, obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 182 din data de 05 februarie 2021, Tribunalul Iași a respins contestația formulată de contestatorul A., împotriva deciziei nr. 130/2019, în contradictoriu cu intimata Direcția Județeană de Pază și Protecția Iași. A obligat contestatorul să achite intimatei suma de 3000 RON reprezentând cheltuieli de judecată-onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe, A. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 965/2021 din 7 decembrie 2021, Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția tardivității apelului și, în consecință, a respins, ca tardiv apelul formulat de A. împotriva sentinței civile nr. 182 din data de 05 februarie 2021 pronunțata de Tribunalul Iași, sentință pe care a păstrat-o. În baza art. 451 C. proc. civ. a redus cuantumul onorariului achitat pentru avocații aleși de către intimata Direcția Județeană de Pază și Protecție Iași de la suma de 3000 RON la suma de 1500 RON și a obligat pe A. la plata în favoarea intimatei a sumei de 1500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii A., prin mandatar B., a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac formulate.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, în principal ca inadmisibil, iar în subsidiar ca neîntemeiat. Recurentul a formulat răspuns la întâmpinare.

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului.

Recursul formulat în cauză vizează decizia civilă nr. 965/2021 din 7 decembrie 2021, prin care Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția tardivității apelului și, în consecință, a respins, ca tardiv apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 182 din data de 05 februarie 2021 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care a păstrat-o.

Înalta Curte reține că decizia civilă nr. 965/2021 din 7 decembrie 2021, pronunată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, este o hotărâre pronunțată în apel, în cadrul unui litigiu din materia conflictelor de muncă, fiind astfel o hotărâre definitivă.

Potrivit dispozițiilor art. 208 din Legea nr. 62/2011, conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal, hotărârile instanței de fond fiind supuse numai apelului, astfel cum dispune art. 214 din același act normativ. Art. 216 din Legea nr. 62/2011 statuează că prevederile acestui act normativ, referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă, se completează în mod corespunzător cu prevederile C. proc. civ.. În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cauze având ca obiect conflicte de muncă și de asigurări sociale, precum și hotărârile date de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Ca urmare, decizia împotriva căreia s-a exercitat calea extraordinară de atac de retractare, respectiv decizia civilă nr. 965/2021 din 7 decembrie 2021, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Principiul enunțat este consacrat în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Instanța nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție, văzând dispozițiile art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A., prin mandatar B. împotriva deciziei civile nr. 965/2021 din 7 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția Litigii de muncă și asigurări.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. prin mandatar B. împotriva deciziei nr. 965/2021 din 7 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 septembrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-02-16
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 341/2023
Ședința publică din data de 16 februarie 2023 Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Iași – secția I Civilă, sub nr.
ÎCCJ 2022-05-19
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1241/2022
Ședința publică din data de 19 mai 2022 Asupra recursului de față: Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată la data de 12.05.2021 contestatoarea A. a formulat contestație împotriva Dispoziției privind de
ÎCCJ 2021-12-02
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6006/2021
Ședința publică din data de 2 decembrie 2021 Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de
ÎCCJ 2025-10-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1541/2025
Ședința publică din data de 22 octombrie 2025 Deliberând asupra recursului, reține următoarele: Prin sentința civilă nr. 117/18.01.2023, Tribunalul Iași, secția Civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Sucurs
ÎCCJ 2021-09-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1815/2021
Ședința publică din data de 22 septembrie 2021 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă sub nr. x/2020 la 30 ianuarie 2020, reclamantul A. a chemat-o în judecată
Sursă