ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 957/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la 27 mai 2020, sub nr. x/2020, reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Colentina ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 361.299,35 RON, compusă din: 354.547,06 RON (96.176,69 RON și 258.370,37 RON) reprezentând debit principal și 6.752,29 RON reprezentând accesorii (dobânzi și penalități) calculate până la data raportului de control (document emis de Direcția Control din cadrul CASMB, în baza căruia s-a stabilit debitul de mai sus), accesorii care urmează să fie calculate până la data plății integrale a sumei reprezentând prejudiciul adus instituției reclamante, accesorii calculate conform dispozițiilor art. 73 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Hotărârea pronunțată în primă instanță de tribunal Prin sentința civilă nr. 2069 din 18 decembrie 2020, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 361.299,35 RON, compusă din suma de 354.547,06 RON debit principal și 6.752,29 RON accesorii, cu plata în continuare a dobânzilor și penalităților de întârziere până la plata integrală a sumelor datorate. Împotriva acestei hotărâri a exercitat apel pârâtul Spitalul Clinic Colentina.

Hotărârea pronunțată în apel de curtea de apel Prin decizia civilă nr. 1691A din 26 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul, a schimbat în tot hotărârea apelată în sensul că a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Calea de atac formulată în cauză Hotărârea de apel a fost atacată pe calea recursului de către reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București. Aceasta a susținut că instanța de apel a făcut o aplicare greșită a normelor de drept material, întrucât a reținut fără temei că nu pot fi aplicate două sancțiuni prin același raport de control. Chiar dacă sancțiunile contractuale sunt prevăzute gradual, acestea se aplică în funcție de gravitatea abaterii. A apreciat recurenta că este grav a fi folosită semnătura electronică a unui medic care nu a evaluat pacientul și nu i-a făcut recomandări în contextul emiterii a 23 de prescripții medicale. Medicul A. a utilizat semnătura electronică a altui medic pentru serviciile furnizate, fapt care contravine prevederilor legale. Situația a fost remediată ulterior, intimatul pârât realizând demersuri pentru ca fiecare medic să utilizeze propria semnătură electronică, însă nu poate fi exonerat de răspundere. A solicitat recurenta a se observa că serviciile medicale raportate, validate și decontate în perioada aprilie- august 2019 de intimatul pârât au fost efectuate cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în contractul de furnizare servicii medicale spitalicești încheiat cu CASMB. Din perspectiva aspectelor critice expuse, subsumabile motivului înscris în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a apreciat că se impune, admiterea recursului, casarea deciziei de apel cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Apărările formulate în cauză Intimatul Spitalul Clinic Colentina a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 1 februarie 2022, fiind repartizată aleatoriu Completului nr.

Prin rezoluția din 16 martie 2022, a fost fixat termen de judecată la 5 mai 2022, în ședință publică. La acest termen de judecată, instanța a reținut cauza în pronunțare asupra recursului formulat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, precum și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse. În litigiul de față, reclamanta a solicitat angajarea răspunderii contractuale a pârâtului pentru suma de 361.299,35 RON, compusă din debit principal și accesorii, pentru perioada 01.04.2019 - 31.08.2019, sumă evidențiată în raportul de control nr. x/04.10.2019. Prin actul respectiv s-a constatat eliberarea de către medicul A., angajat în cadrul instituției pârâte, a mai multor prescripții medicale electronice online pentru perioada aprilie- august 2019, fără a deține semnătura electronica extinsă și certificat digital, acesta din urmă fiind înregistrat abia la 11 septembrie 2019. Prima instanță a admis acțiunea și a constatat că pârâtul a nesocotit obligațiile contractuale inserate în art. 6 lit. c) și y) din contractul încheiat între părți, urmând a-l obliga la un prejudiciu cuantificat potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) din același contract. Instanța de apel, în efectuarea controlului judiciar a celor dispuse prin sentința tribunalului, a respins acțiunea, statuând că prin același raport de control nu pot fi realizate două constatări și aplicate două sancțiuni distincte. Ambele instanțe au ajuns la o concluzie corectă, că a operat o încălcare a obligațiilor derivând din contractul de furnizare de servicii medicale spitalicești nr. U0007/2018, prevăzute la art. 6 lit. c) și y) "În relațiile cu casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale spitalicești au următoarele obligații: să folosească on-line sistemul național al cardului de asigurări sociale de sănătate din platforma informatică a asigurărilor de sănătate (….). Serviciile medicale din pachetul de bază acordate în alte condiții decât cele menționate anterior nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate; să utilizeze prescripția medicală electronică on line (...) cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare; asumarea prescripției electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă/calificată potrivit legislației naționale/europene în vigoare privind serviciile de încredere.’’ Nerespectarea acestor dispoziții instituie aplicarea unor sancțiuni în sarcina unității spitalicești, prevăzute de art. 8 alin. (3) din același contract: a) la prima constatare, avertisment scris; b) la a doua constatare se diminuează cu 1% valoarea lunară de contract, pentru luna în care s-a produs această situație; c) la a treia constatare și la următoarele constatări după aceasta, se diminuează cu 3% valoarea lunară de contract, pentru luna în care s-a produs această situație.’’ Prin critica formulată în recurs, recurenta supune verificării modalitatea în care instanța de apel a dat eficiență acestei norme, considerând că se impune examinarea clauzei inserate în convenția părților referitoare la evaluarea prejudiciului în ipoteza încălcării obligațiilor imputate părții și, în consecință, pârâtul să fie obligat la restituirea sumelor determinate prin actul de control. Interpretarea dată de Curtea de Apel este corectă. Astfel, a constatat că prevederile art. 8 alin. (3) din contract reglementează expres că angajarea răspunderii patrimoniale nu poate fi antrenată la prima încălcare a obligațiilor contractuale, ci doar la a doua, în condițiile în care se prevede că la prima constatare se aplică avertisment scris (lit. a) din normă), iar la a doua constatare se diminuează cu 1% valoarea de contract lunară pentru luna în care s-a produs această situație. Ca atare, prin raportul de control emis în 2019 nu pot fi efectuate două constatări și aplicate două sancțiuni distincte. După cum întemeiat a reliefat și Curtea, prima constatare a avut loc prin întocmirea raportului de constatare, iar ulterior acestui moment încălcarea a fost remediată prin efectuarea de demersuri ca fiecare medic să utilizeze propria semnătură, aspect confirmat și de recurentă prin declarația de recurs. Prin urmare, efectuarea unei singure acțiuni de control operativ desfășurată în intervalul 4.09.2019-19.09.2019 pentru perioada evaluată aprilie- august 2019, încheiată fiind printr-un singur raport de control, este în măsură să justifice numai aplicarea sancțiunii avertismentului scris. Doar la a doua constatare, printr-un alt raport de control, așa cum dispune conținutul clauzei contractuale, se poate institui angajarea răspunderii patrimoniale a intimatului pârât în vederea recuperării unui prejudiciu de natura celui solicitat în speță. Față de argumentele prezentate s-a reținut, în mod legal, prin decizia atacată că încălcarea de către intimatul Spitalul Clinic Colentina a obligațiilor contractuale în decursul mai multor perioade și notată în raportul de control din 04.10.2019 nu atrage aplicarea mai multor sancțiuni, dintre care și cea vizând plata despăgubirilor cuantificate în temeiul art. 8 alin. (3) lit. b) din contract. Este adevărat că sancțiunile contractuale sunt prevăzute în mod gradual, cum admite recurenta, însă avertismentul și diminuarea valorii lunare de contract nu pot fi aplicate în mod simultan prin același raport de control, în cadrul unui singur control având la bază o singură constatare. Înalta Curte urmează a valida raționamentul instanței de apel în privința constatării neîndeplinirii condiției prejudiciului din configurația răspunderii civile contractuale și, în consecință, va respinge ca nefondat recursul, nefiind întrunite cerințele motivului de recurs configurat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE,