ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2368/2022

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2022

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstantele cauzei

Prin sentința civilă nr. 2442 din 08 martie 2019, pronunțată de Judecătoria Iași, în dosarul nr. x/2018, s-a respins excepția autorității de lucru judecat, invocată de intimata Asociația de Proprietari str. x, jud. Iași.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea având ca obiect contestație la executare formulată de contestatoarea A.; s-a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite; s-a respins cererea contestatoarei de restituire a taxei judiciare de timbru și a cauțiunii; s-a respins ca neîntemeiată, cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată; a fost obligată contestatoarea să plătească intimatei suma de 400 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel contestatoarea A..

Prin decizia civilă nr. 569 din 04 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, s-a respins apelul formulat de debitoarea contestatoare A. împotriva sentinței civile nr. 2442/08.03.2019, pronunțată de Judecătoria Iași; apelanta a fost obligată să plătească intimatei Asociația de Proprietari str. x, PT 23 Tătărași, suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei hotărâri a formulat cale de atac contestatoarea A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Inițial cererea contestatoarei a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă, în data de 08 martie 2021, sub nr. x/2021.

Prin decizia civilă nr. 1581 din 18 mai 2021, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă în dosarul cu nr. x/2021, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași și s-a declinat competența de soluționare a căii de atac declarate de A. împotriva deciziei civile nr. 569 din 4 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Iași, în favoarea Curții de Apel Iași, secția civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, în data de 08 iunie 2021 sub nr. de dosar x/2021

La data de 31 mai 2021 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, la dosarul nr. x/2018 cererea numitei A. de contestare a deciziei civile nr. 569/04.03.2021 pronunțate în apel în acel dosar de Tribunalul Iași.

Curtea de Apel a admis excepția de litispendență și a dispus reunirea cauzei înregistrate cu nr. x/2018 la cauza ce a fost înregistrată sub nr. x/2021, constatând că este vorba despre cereri ale aceleiași apelante A., prin care se critică legalitatea și temeinicia aceleiași decizii nr. 569/04.03.2021 pronunțată în dosarul cu nr. x/2018

Totodată, Curtea a calificat ca fiind recurs calea de atac promovată în cauză, constatând că este vorba despre o singură cerere, motivată distinct în cele două dosare, dar ambele vizând nelegalitatea și netemeinicia deciziei Tribunalului Iași nr. 569 din 04 martie 2021.

Prin decizia civilă nr. 883/2021 din 23 noiembrie 2021, Curtea de Apel Iași, secția civilă a admis excepția netimbrării și, în consecință, a constatat nul recursul promovat.

Prin decizia civilă nr. 7/2022 din 11 ianuarie 2022, Curtea de Apel Iași, secția civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de recurenta A. de îndreptare a erorii materiale și de completare a deciziei nr. 883 din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Iași, secția civilă.

II. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 883/2021 din 23 noiembrie 2021 și a deciziei civile nr. 7/2022 din 11 ianuarie 2022, de îndreptarea a erorii materiale și de completare a deciziei civile nr. 883 din 23 noiembrie 2021, ambele pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă, a declarat recurs recurenta A..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 04 februarie 2022 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .

În cuprinsul cererii de recurs, neîntemeiate în drept, recurenta a făcut un istoric al cauzei, arătând cererile pe care aceasta le-a formulat în fața instanțelor judecătorești și criticând modul în care acestea au fost soluționate, susținerile astfel formulate neavând legătură cu decizia atacată, fiind apărări pe fondul litigiului și critici aduse hotărârilor judecătorești pronunțate în etapele procesuale anterioare.

În ceea ce privește decizia atacată, recurenta a susținut că a fost pronunțată cu aplicarea greșită a art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., în ceea ce privește calificarea dată cererii formulate de reclamantă ca fiind recurs, în lipsa investirii instanței cu o astfel de cerere, astfel că se impune anularea acesteia.

Concluzionând, recurenta a solicitat admiterea recursului și rejudecarea cauzei.

La cererea de recurs, recurenta a formulat numeroase precizări reiterând susținerile făcute prin cererea inițială, la datele de 25 ianuarie 2022, 01 februarie 2022, 24 februarie 2022 și 08 aprilie 2022.

III. Procedura de filtru

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reținut că, în opinia raportorului, partea nu are deschisă calea de atac a recursului, întrucât este formulat împotriva unei hotărâri definitive.

Totodată, s-a reținut că, în temeiul dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilității în principiu a recursului din perspectiva legalității căii de atac.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în data de 26 septembrie 2022.

Recurenta-reclamanta a depus punct de vedere la raport, arătând că nu a învestit Înalta Curte cu o cerere de recurs și a solicitat declinarea la Tribunalul Iași. Totodată, a invocat "excepția de neconstituționalitate în aplicarea art. 132 C. proc. civ.."

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepția inadmisibilității recursului reținută prin raport, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu preliminar, se reține că analiza excepției inadmisibilității căii de atac a recursului este prioritară față de orice alte cereri sau excepții invocate de recurentă în calea de atac sau prin precizările ulterioare.

Dispozițiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Prezenta cauză are ca obiect contestație la executare și a fost soluționată în primă instanță de Judecătoria Iași, în apel de Tribunalul Iași și în recurs de Curtea de Apel Iași prin decizia civilă nr. 883/2021 din 23 noiembrie 2021.

În speță, recurenta a formulat cerere de recurs împotriva deciziei civile nr. 883/2021 din 23 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2021, prin care s-a admis excepția netimbrării și s-a constatat nul recursul promovat împotriva deciziei civile nr. 569 din 4 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Iași, decizia fiind definitivă.

Întrucât hotărârea atacată a fost pronunțată în calea de atac a recursului, Înalta Curte reține că reiterarea aceleiași căi de atac este inadmisibilă, având în vedere că, în dreptul procesual român, sistemul căilor de atac este guvernat de principiul legalității, respectiv al unicității.

Potrivit principiului legalității căii de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și în termenele stabilite de aceasta.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii.

Prin urmare, întrucât decizia atacată în prezenta cauză este o decizie definitivă, pronunțată în soluționarea unui recurs, părțile nu mai au deschisă calea de atac a recursului, având în vedere dispozițiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ. care stipulează expres că o cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri o singură dată.

Cu referire la recursul declarat de recurentă împotriva deciziei civile nr. 7/2022 din 11 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, de îndreptare a erorii materiale și de completare a deciziei nr. 883 din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Iași, secția civilă, se reține că decizia anterior menționată nu este supusă căii de atac a recursului în raport cu prevederile art. 446 C. proc. civ., potrivit cu care:

"Încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea."

Or, în condițiile în care decizia nr. 883/2021 din 23 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă nu este supusă căii de atac a recursului, rezultă că nici hotărârea de completare a acestei decizii nu este supusă căii de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, cum reclamanta a uzat de calea de atac a recursului, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 883/2021 din 23 noiembrie 2021 și a deciziei nr. 7/2022 din 11 ianuarie 2022, ambele pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 883/2021 din 23 noiembrie 2021 și a deciziei nr. 7/2022 din 11 ianuarie 2022, ambele pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 noiembrie 2022.