ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2278/2022

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Segarcea, la 7 august 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., C. și D., a solicitat stabilirea liniei de hotar care desparte terenul, proprietatea sa, de terenul, proprietatea defunctei E., vecina sa la sud pe vechea vatră, în prezent acaparat de pârâtul F., moștenitorul lui G., persoană neîndreptățită care nu justifică calitatea de autor al dreptului pentru acest teren.

Prin încheierea de ședință din 30 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Segarcea, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., a fost suspendată judecata pricinii.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta A..

Prin decizia civilă nr. 67 din 30 iunie 2020, Tribunalul Dolj, secția I civilă a admis recursul, a casat încheierea recurată și a trimis cauza pentru continuarea judecății.

Prin sentința civilă nr. 768 din 26 noiembrie 2020, Judecătoria Segarcea a admis excepția perimării acțiunii, invocată din oficiu, și a constatat perimată cererea de chemare în judecată având ca obiect grănițuire, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții B., C. și D..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta reclamantă A..

Prin decizia civilă nr. 57 din 14 aprilie 2021, Tribunalul Dolj, secția I civilă a admis excepția tardivității formulării cererii de recurs, invocată din oficiu, și a constatat nulitatea cererii de recurs formulată peste termenul legal de către recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 768 din 26 noiembrie 2020.

La 6 iulie 2021, recurenta-reclamantă a formulat o cerere intitulată de "reîncadrare juridică și repunere a cauzei pe rol", iar față de aspectele invocate în motivarea acesteia, Tribunalul Dolj a calificat cererea drept una de revizuire a deciziei civile nr. 57 din 14 aprilie 2021, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și, prin decizia civilă nr. 123 din 29 septembrie 2021, a declinat competența de soluționare a revizuirii în favoarea Curții de Apel Craiova.

Prin decizia nr. 1105 din 26 noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 57 din 14 aprilie 2021 pronunțate de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2018.

Împotriva hotărârii date de instanța de revizuire a declarat recurs revizuenta A..

În cuprinsul cererii de recurs depuse la 4 ianuarie 2022, revizuenta A. a criticat soluțiile dispuse de instanțe în soluționarea fondului litigiului, invocând, în esență, faptul că atât Judecătoria Segarcea, cât și Tribunalul Dolj s-au pronunțat prin încălcarea principiilor fundamentale ale procesului civil prevăzute de dispozițiile art. 5 - 10, art. 12 - 14, art. 19, art. 20 și art. 22 alin. (5) C. proc. civ.

A arătat că sentința civilă nr. 768 din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Segarcea a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului.

A mai susținut că sentința instanței de perimare a cauzei nu a fost întemeiată pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloacele de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii privind perimarea cererii de chemare în judecată.

Totodată, sentința judecătoriei a fost pronunțată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; cum încheierea de ședință din 30 mai 2019 a fost casată prin decizia civilă nr. 67 din 30 mai 2020, toate actele de procedură îndeplinite în baza acestei încheieri sunt lovite de nulitate.

S-a mai arătat că hotărârea nu cuprinde motivele de fapt și de drept și nu au fost indicate probele care au fost supuse dezbaterii contradictorii. Instanța nu a explicat motivele de fapt și de drept, precum și probele pe care se întemeiază refuzul judecătorului de a soluționa cauza cu respectarea dispozițiilor date de Tribunalul Dolj în decizia nr. 67/30.06.2020.

De asemenea, hotărârea prin care a fost respins recursul, ca tardiv formulat, a fost dată cu încălcarea normelor de drept material și procedural. Instanța a apreciat, în mod greșit, calea de atac formulată drept recurs, în condițiile în care partea a formulat cerere de repunere pe rol. Astfel, tribunalul cu depășirea cadrului juridic legal de soluționare a cererii, a schimbat încadrarea juridică a actului de procedură din cerere de repunere pe rol în cerere de recurs.

În acest fel, tribunalul a pronunțat o hotărâre netemeinică, nelegală și contradictorie cu decizia civilă nr. 67/30.06.2020, definitivă, și a nesocotit autoritatea de lucru judecat a acestei decizii.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, cu consecința admiterii acțiunii în grănițuire și revendicare.

În drept, a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 2, 5, 6 și 8 C. proc. civ.

În cuprinsul motivelor suplimentare de recurs, depuse la 10 ianuarie 2022, revizuenta A. a invocat, în esență, nulitatea absolută a actelor de procedură îndeplinite de Curtea de Apel în dosarul nr. x/2021, precum și faptul că decizia recurată a fost pronunțată cu încălcarea regulilor esențiale de procedură prevăzute de dispozițiile art. 513 alin. (4) C. proc. civ.

Curtea de apel a reținut, în mod greșit că, în cauză, s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 57 din data de 14.04.2021, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2018.

Recurenta a mai învederat că a solicitat revizuirea dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Segarcea pentru modul defectuos de soluționare a cauzei, deci, nu a cerut revizuirea deciziei civile nr. 57 din 14.04.2021, prin care s-a soluționat un presupus recurs. Curtea de Apel, în aplicarea dispozițiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ., trebuia să mențină, în tot, decizia civilă nr. 67/30.06.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2018, și să anuleze, în tot, decizia civilă nr. 57/14.04.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2018. Întrucât obiectul judecății din dosarul nr. x/2018 a fost altul decât cel din cauza nr. 1443/304/2018/a4, apreciază recurenta că dispozițiile art. 431 C. proc. civ. nu sunt aplicabile.

Recurenta a solicitat admiterea cererii de revizuire, întrucât este admisibilă.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat, la data de 30 septembrie 2022, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recurenta are deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate, că recursul a fost timbrat corespunzător, dar că motivele de recurs nu se încadrează în ipotezele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Completul de filtru C4, la 3 octombrie 2022, constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să formuleze punct de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod.

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților, iar recurenta-revizuentă a depus punct de vedere la raport, solicitând admiterea recursului.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la 17 noiembrie 2022, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul sub aspectul posibilității de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiași articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reținute de instanță în justificarea soluției pronunțate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În speță, se constată că susținerile invocate de recurenta-revizuentă în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerințelor prevăzute de dispozițiile procedurale citate, întrucât recurenta indică formal cazurile de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 2, 5, 6 și 8 C. proc. civ., fără a dezvolta și a arăta însă motivele pentru care decizia ar trebui casată pentru motivele de nelegalitate invocate în raport cu considerentele reținute de instanța de revizuire.

Or, instanța de revizuire a reținut că "cazul de revizuire invocat în speță nu se încadrează pe această ipoteză (art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), întrucât hotărârile ce se susține a fi potrivnice sunt pronunțate în aceeași cauză și nu în cauze diferite... Practic, revizuenta invocă nerespectarea, cu ocazia rejudecării fondului cauzei și odată cu pronunțarea sentinței civile nr. 768/26.11.2020 Judecătoriei Segarcea, a îndrumărilor și dezlegărilor de drept din decizia de casare nr. 67/30.06.2020 a Tribunalului Dolj prin care, admițându-se recursul său împotriva încheierii de suspendare din 30.05.2019, s-a dispus continuarea judecății. Aceasta reprezintă o critică de nelegalitate a sentinței civile nr. 768/26.11.2020, pe care revizuenta nu a putut să și-o valorifice în recursul declarat împotriva acestei sentințe, respins ca tardiv prin decizia civilă nr. 57/14.04.2021 a Tribunalului Dolj, prezenta cale extraordinară de atac exercitată având, în realitate, semnificația unui recurs la recurs, inadmisibil din perspectiva legalității căilor de atac prevăzute de art. 457 C. proc. civ.."

Aspectele analizate de instanța de revizuire nu au fost criticate de recurentă prin memoriul de recurs, aceasta reluând criticile din căile de atac anterioare referitoare la soluționarea greșită a fondului cauzei și indică, doar generic, faptul că nu ar fi fost respectate prevederile art. 513 alin. (4) și 431 C. proc. civ., fără însă a arăta sau dezvolta critici sub acest aspecte care să poată fi încadrate în vreuna din ipotezele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Astfel, criticile invocate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., deoarece recurenta-revizuentă nu formulează nicio critică referitoare la soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire, criticile, nestructurate din punct de vedere juridic, reprezentând, în fapt, critici la adresa soluțiilor pronunțate în litigiul din care derivă cererea de revizuire, aceasta neînțelegând să combată, cu argumente juridice, raționamentul Curții de Apel pentru care a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

În consecință, se constată că, în cuprinsul cererii de recurs dedusă judecății, nu se regăsesc veritabile critici la adresa hotărârii recurate și nici nu se arată în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluția pronunțată, de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire și la argumentele arătate de instanță în fundamentarea acesteia, motiv pentru care susținerile recurentei nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., fiind incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurenta-revizuentă nu îndeplinesc condiția prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, admițând excepția cu acest obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 1105 din 26 noiembrie 2021 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 noiembrie 2022.