Decizia nr. 2243/2022 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs împotriva sentinței nr. 2685/2021 a Tribunalului Constanța

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2020 din 8 septembrie 2020, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata sumei de 201.654,24 RON, reprezentând despăgubirile plătite de către reclamantă pentru prejudiciile produse de pârât, sumă compusă din: 193.200,00 RON daune morale și 8.454,24 RON reprezentând cheltuieli de executare silită. A mai solicitat obligarea pârâtului la plata dobânzii legale calculate de la data achitării debitului, 15.06.2020, până la data plății efective, și a cheltuielilor de judecată.

Sentința pronunțată de tribunal în primă instanță Prin sentința civilă nr. 2685 din 2 iulie 2021, Tribunalul Constanța, secția I civilă a admis acțiunea și a obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 201.654,24 RON, reprezentând despăgubiri la care se adaugă dobânda legală calculată de la data achitării debitului, 15.06.2020, până la data plății efective. A obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 5.138,08 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru. Împotriva hotărârii primei instanțe a introdus apel pârâtul B..

Decizia pronunțată în apel de Curtea de Apel Prin decizia civilă nr. 74C din 16 martie 2022, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a respins apelul, ca nefondat, precum și cererea intimatei de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Recursul exercitat în cauză Decizia de apel a fost exercitată pe calea recursului de către pârâtul B., în susținerea căruia a invocat incidența cazului de nelegalitate înscris în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. A solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel.

Apărările formulate în recurs Prin întâmpinare, intimata A. S.A. a invocat excepția tardivității recursului în situația în care din actele dosarului rezultă că acesta este depus în afara termenului legal. Dacă se va trece peste această excepție, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată fără a depune dovezi în justificarea acestora. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul în raport de excepția netimbrării, a cărei analiză este prioritară conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ., iar alin. (2) stipulează că în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. De asemenea, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiași articol statuează că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării. În același timp, prevederile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. dispun că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 din cod, cu nulitatea. În speță, Înalta Curte constată că prin adresa emisă la 27 iunie 2022 și comunicată la 1 iulie 2022, potrivit dovezii de înmânare aflată la dosar, i s-a adus la cunoștință recurentului obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 2.569 RON, datorată pentru soluționarea recursului contra deciziei de apel, în baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013. Partea nu s-a conformat dispoziției instanței, neachitând taxa judiciară de timbru pusă în sarcina sa. Recurentul B. a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar cu privire la taxa judiciară de timbru, respinsă prin încheierea din 2 noiembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, ce a rămas definitivă la 15 noiembrie 2022 urmare a soluției de respingere a cererii de reexaminare. Întrucât până la prezentul termen, recurentul nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, deși a fost citat cu această mențiune, conform dovezii de la dosar recurs, în speță devin incidente dispozițiile legale anterior menționate privind sancțiunea anulării cererii pentru nerespectarea obligației legale de a timbra, astfel cum a fost stabilită în sarcina sa de către instanță. Prin întâmpinarea formulată, intimata A. S.A. a solicitat obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, fără a prezenta dovezi care să ateste plata unor sume cu acest titlu, astfel că cererea va fi respinsă în temeiul dispozițiilor art. 452 C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE,