ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2229/2022

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2022

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cererii de reexaminare

Prin decizia civilă nr. 127 R din data de 28 mai 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de intervenienta A., prin tutore B., împotriva încheierii civile nr. 413/A/CC din data de 20 decembrie 2019 a Tribunalului Cluj, pronunțate în dosarul nr. x/2017, pe care a menținut-o, și a dispus amendarea tutorelui B. cu suma de 100 RON, pentru exercitarea cu rea-credință a căii de atac.

Prin cererea de reexaminare înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția I civilă, la data de 9 iulie 2020, sub nr. x/2017/a2.1, petenta A., prin tutore B., a solicitat reexaminarea amenzii judiciare aplicate prin hotărârea pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

Prin încheierea de ședință din data de 9 septembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2017.1, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 teza I C. proc. civ., și trimiterea întregului dosar la arhivă, spre păstrare, până la o nouă cerere de stăruință a părților interesate.

I.2. Încheierea pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă

Prin încheierea de ședință din data de 9 februarie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a admis excepția perimării și a constatat perimată cererea formulată de petenta A., prin tutore B., având ca obiect reexaminarea amenzii judiciare aplicate prin hotărârea pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Cluj.

II. Calea de atac exercitată în cauză

II.1. Cerea de recurs

Împotriva încheierii de ședință din data de 9 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a declarat recurs petenta A., prin tutore B..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație, secția I civilă la data de 14 martie 2022 și a fost repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului de filtru nr. 2.

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-petentă a solicitat admiterea recursului, cu consecința anulării amenzii judiciare dispuse prin încheierea atacată.

În motivarea căii de atac, a arătat că, înainte de termenul din data de 9 februarie 2022 a depus la curtea de apel două înscrisuri: unul privind decesul lui C. și al doilea ce cuprindea renunțarea sa la judecată; a precizat că, la acest moment, înțelege să își retragă cererea de renunțare la judecată.

Recurenta-petentă a susținut că nu din culpa sa dosarul a stat mai mult de 6 luni în arhivă și nu s-a judecat și a menționat că s-a prezentat la termenul de judecată din data de 9 septembrie 2020, însă a întârziat puțin și a găsit sala închisă, aspect pe care l-a menționat la termenul din data de 9 februarie 2022, când i s-a dat cuvântul asupra excepției perimării dosarului, invocate de către instanță.

De asemenea, și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modul de soluționare a dosarelor nr. x/2017 și nr. y/2020, susținând mai multe neregularități privind cadrul procesual și făcând trimitere la decesul unora dintre părțile aflate în proces.

II.2. Apărările formulate în cauză

La data de 2 mai 2022, intimata Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj a depus întâmpinare, prin care a solicitat să se constate nulitatea cererii de recurs, întrucât criticile formulate de recurenta-petentă nu se încadrează în motivele de casare limitativ prevăzute de lege.

Recurenta-petentă, la data de 11 mai 2022, a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj, prin care a solicitat respingerea excepției nulității recursului, arătând că motivele expuse în cadrul cererii de recurs se încadrează în art. 488 alin. (1) pct. 5 coroborat cu art. 233 alin. (1) pct. f) C. proc. civ., întrucât procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu C., decedată la data de 31 mai 2021, după cum a menționat și verbal la termenul din data de 9 februarie 2022; instanța nu a întrebat-o care sunt moștenitorii acesteia, nu i-a solicitat să depună certificatul de deces și nici nu a suspendat dosarul.

Totodată, a susținut nulitatea încheierii din data de 9 februarie 2022, în baza art. 174 alin. (1) C. proc. civ.

I.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

În temeiul dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., în cauză a fost întocmit raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului, în concluziile acestuia reținându-se și că, în speță, completul de filtru urmează să aprecieze dacă criticile formulate de către recurenta-petentă pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege sau dacă este incidentă excepția nulității recursului.

Raportul întocmit în cauză a fost comunicat părților, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosar, iar recurenta-petentă a depus punct de vedere prin care a arătat că a depus cererea de recurs la poștă la data de 15 februarie 2022, în dovedirea acestei afirmații depunând factura și chitanța privind taxele poștale achitate pentru înaintarea cererii de recurs; totodată a solicitat admiterea recursului.

La data de 12 septembrie 2022, intimata Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj a depus note scrise prin care a solicitat să se constate nulitatea recursului.

Prin rezoluția din data de 11 octombrie 2022, s-a fixat termen la data de 15 noiembrie 2022, fără citarea părților, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2022, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare prin prisma excepției nulității recursului, în raport de prevederile art. 489 C. proc. civ.

II.4. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând excepția nulității recursului prin raportare la dispozițiile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Art. 493 alin. (5) C. proc. civ. stipulează că în cazul în care completul este în unanimitate de acord că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 din cod, anulează recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Prioritar, Înalta Curte reține că, în raport de dispozițiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., în cauză, nu pot fi primite critici ce ar putea reprezenta motive de recurs, dacă acestea au fost formulate după împlinirea termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., respectiv ulterior datei de 15 februarie 2022.

Ca atare, nu pot fi primite criticile formulate de recurenta-petentă prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 11 mai 2022, după împlinirea termenului de declarare a recursului, altele decât cele aduse încheierii recurate prin cererea inițială de recurs, formulată în termen legal, în condițiile în care, totodată, se constată că nu au fost invocate motive de casare de ordine publică.

Analizând susținerile formulate prin cererea de recurs cu care recurenta-petentă a învestit în mod legal instanța de control judiciar, Înalta Curte reține că aceasta nu a adus critici concrete de nelegalitate hotărârii recurate, ci, în realitate, a înțeles să își exprime nemulțumirea cu privire la modul de soluționare a litigiului pe fond și la dispunerea măsurii suspendării judecării procesului în care a fost constată perimarea, în condițiile în care, deși a întârziat, s-a prezentat, totuși, la respectivul termen de judecată, găsind închisă ușa sălii de ședință.

Nu pot fi convertite în vreunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. nici susținerile recurentei-petente prin care aceasta a invocat mai multe neregularități privind cadrul procesual, erori referitoare la părți, precum și modificarea obiectului petitelor sale, având în vedere că aceste susțineri nu vizează judecata cererii de reexaminare, ci fondul litigiului în care a fost aplicată amenda judiciară.

Or, prin motivele de recurs recurenta-petentă trebuia să indice, punctual, de ce sunt greșite considerentele instanței care sprijină soluția adoptată, respectiv aceea de constatare a perimării cererii de reexaminare, aducând argumente care să tindă a demonstra nelegalitatea încheierii prin care a fost finalizată judecata acestei cereri.

Neprocedând ca atare, modalitatea de redactare a memoriului de recurs de către recurenta-petentă nu se circumscrie exigențelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecății critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor date prin hotărârea atacată.

Totodată, Înalta Curte reține că pot forma obiect al cercetării judecătorești în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea încheierii recurate, aceste limite ale judecății în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, și din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din același cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalității acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și dezvoltării unor motive de nelegalitate dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligație care revine, sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate.

Așa fiind, cum criticile formulate de recurenta-petentă nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în speța de față, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, precum și a prevederilor art. 489 C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de petenta A., prin tutore B., împotriva încheierii de ședință din data de 9 februarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 noiembrie 2022.