Decizia nr. 2029/2022 — ÎCCJ, Secția I civilă

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția I civilă la 23 martie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, pentru U.M. 01013 Tg. Cărbunești și Inspectoratul de Jandarmi Județean Gorj (UM 0658 Târgu Jiu), obligarea în solidar a acestora la plata sumei de 500.000 euro din care 2.500 euro, cu titlu de despăgubiri materiale și 497.500 euro, daune morale, echivalentă în RON la cursul BNR de la data achitării sumelor, despăgubiri pretinse ca urmare a prejudiciului survenit prin evenimentul din 16 septembrie 2019, care a avut loc în poligonul "Dealul Rogojeni", jud. Gorj, cu cheltuieli de judecată. Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Tg. Jiu) a invocat excepțiile de netimbrare și de nulitate a acțiunii, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive. De asemenea, în baza art. 72 C. proc. civ., a solicitat introducerea în cauză a Unității Administrativ Teritoriale Orașul Târgu Cărbunești, reprezentată prin primar, în calitate de titulară a obligației de comunicare către organele administrației publice locale, a perioadei de tragere, anterior începerii acesteia. Pârâtul Ministerul Apărării Naționale pentru U.M. 01013 Tg. Cărbunești a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a UM 01013 Târgu Cărbunești și a excepției lipsei calității sale procesuale pasive. În subsidiar, a susținut respingerea acțiunii, ca neîntemeiate.

Hotărârile Tribunalului Gorj 2.1 Prin încheierea din 14 iunie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Gorj, secția I civilă a admis cererea formulată de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean Gorj (U.M.0658 Târgu-Jiu) privind chemarea în garanție a Unității Administrativ Teritoriale Orașul Târgu Cărbunești 2.2 Prin sentința nr. 286 din 8 noiembrie 2021, Tribunalul Gorj, secția I civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Apărării Naționale și U.M. 01013 Târgu Cărbunești și a respins acțiunea față de acești pârâți, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. față de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean Gorj (U.M.0658 Târgu-Jiu). L-a obligat pe pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean Gorj - U.M.0658 Târgu-Jiu la plata către reclamant a sumei de 5000 Euro, echivalentă în RON la data plății, cu titlu de despăgubiri civile morale. A respins cererea de chemare în garanție a Unității Administrativ Teritoriale Orașul Târgu Cărbunești, ca nefondată. A admis în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și l-a obligat pe pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean Gorj-U.M.0658 Târgu-Jiu la plata sumei de 3000 RON, cheltuieli de judecată către reclamant.

Hotărârea Curții de Apel Craiova Prin decizia nr. 61 din 24 februarie 2022, îndreptată prin încheierea din camera de consiliu din 28 martie 2022, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamantul A. și de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Târgu-Jiu) împotriva sentinței civile nr. 286 din 8 noiembrie 2021, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale, pentru U.M. 01013 Târgu-Cărbunești, și cu intimata-chemată în garanție Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Târgu-Cărbunești. A respins cererea apelantului-reclamant privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel.

Recursul Împotriva deciziei nr. 61 din 24 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă au declarat recurs reclamantul A. și pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Târgu-Jiu) . 4.1 Recursul reclamantului A. În dezvoltarea motivelor de recurs, invocând incidența dispozițiilor art. 488 alin. (6) C. proc. civ., în sensul că instanța de apel nu a motivat hotărârea judecătorească conform prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) din același act normativ și ale art. 6 paragr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, reclamantul a susținut că instanța de apel a ignorat cererea sa cu privire la evaluarea daunelor morale, față de solicitarea administrării probei testimoniale, precum și concluziile unei evaluări psihologice efectuate de un specialist. Recurentul-reclamant a afirmat că instanța de apel a reținut că pârâtul nu a acționat cu intenție, ci din culpă, deși răspunderea acestuia există și în această situație. A menționat, de asemenea, că instanța de apel nu a avut rol activ în administrarea întregului probatoriu solicitat de recurentul-reclamant, respingând probele cerute fără o motivare concretă și eludând caracterul devolutiv al apelului, neexistând în cauză un echilibru între interesele concurente ale părților. 4.2 Recursul pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Târgu-Jiu) În susținerea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât a arătat că instanța de apel a respins în mod greșit excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât a respectat condițiile de executare a ședinței de tragere. Mai mult, ședințele de tragere nu ar fi fost executate dacă nu era omologat poligonul de tragere cu armamentul de infanterie din orașul Târgu Cărbunești "Dealul Rogojeni". Cu privire la legitimarea sa procesuală, a afirmat că poligonul de tragere aparține U.M. 01013 Târgu Cărbunești, căreia, din punct de vedere tehnic îi incumbă, în exclusivitate, criteriile și cerințele legale de omologare a acestuia, fiind răspunzătoare de eventualele prejudicii create unor terți ca urmare a neîndeplinirii condițiilor legale prevăzute de Ordinul M.Ap. N. nr. M 81 din 5 mai 2007 pentru aprobarea F.T.- 11 "Instrucțiuni pentru tragerile cu armamentul de infanterie". Recurentul-pârât a susținut că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 79 C. proc. civ., iar, cum calitatea procesuală este o condiție a admisibilității acțiunii, a apreciat că subzistă și excepția inadmisibilității. Astfel, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii reclamantului, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Recurentul-pârât a susținut că nu au fost respectate dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., din modalitatea de redactare a sentinței reieșind lipsa de interes a instanței de fond în aflarea adevărului, putându-se observa, pe de-o parte că aceasta se fundamentează, exclusiv, pe argumentele intimatului-reclamant, care au fost preluate în cuprinsul acesteia, iar pe de altă parte, că nu tratează în mod pertinent motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale, neexistând o analiză concretă a probelor administrate în raport de situația de fapt. A arătat recurentul-pârât că au fost încălcate și dispozițiile art. 426 alin. (3) C. proc. civ., întrucât, din conținutul deciziei civile nu reiese că, în fața aliniamentului de tragere, se află un gard. De asemenea, nu există înscrisuri care să confirme susținerile M. Ap. N în sensul că poligonul este omologat. În ceea ce privește daunele solicitate de reclamant, a arătat că nu au fost dovedite, în sensul că acesta nu prezintă infirmitate fizică, iar suma care i-a fost acordată de instanța de apel cu acest titlu este mare în raport cu prejudiciul cauzat, fiind incidentă instituția îmbogățirii fără justă cauză și nefiind respectate prevederile art. 1345 C. civ. A susținut că a respectat întocmai prevederile contractuale, mergând pe rațiunea că poligonul de tragere "Dealul Rogojeni" din orașul Târgu Cărbunești îndeplinește toate cerințele tehnice și legale cu privire la executarea ședințelor de tragere cu armamentul de infanterie din dotarea unității, sens în care nu există o culpă a recurentului-pârât, militarii jandarmi respectând, la 16 septembrie 2019, dispozițiile legale, aspect ce rezultă și din ordonanța de clasare din 2 februarie 2021 dispusă de organul de urmărire penală competent în dosarul nr. x/2019. A menționat că în cuprinsul hotărârii judecătorești există neconcordanțe cu referire la distanță (2700 m sau peste 3000 m), în ordonanța de clasare reținându-se că aceasta a fost de aproximativ de 2700 m, născându-se astfel suspiciuni cu privire la omologarea poligonului de tragere. Recurentul-pârât a afirmat că instanța de apel a interpretat greșit prevederile legale în materie, întrucât nu a ținut cont de apărările sale, de întreaga documentație depusă la dosar, apreciind că aceasta a fost obținută în mod fraudulos. Precizează că în planul de colaborare încheiat între unitățile militare pârâte, se arată, la art. 4, că U.M. 01013 Târgu Cărbunești are o serie de obligații, una dintre acestea fiind înștiințarea organelor administrației publice locale, în scris, cu cel puțin 3-5 zile înainte de începerea tragerii sau a perioadei de tragere, despre executarea acestor activități. Invocând buna sa credință, recurentul-pârât a susținut că au fost efectuate instructaje de tragere cu respectarea O.M.A.I. nr. 485/2008 privind aprobarea Regulamentului General pentru trageri al M.A.I.

Apărările formulate în cauză La 6 iunie 2022, recurentul-reclamant a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de pârât și admiterea propriului recurs. Prin întâmpinarea depusă la 9 iunie 2022, intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale, pentru U.M. 01013 Tg. Cărbunești, a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant, ca nefondat; în ceea ce privește recursul declarat de pârât, a invocat excepția nulității recursului pentru o indicare formală a motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. La 9 iunie 2022, intimata-chemată în garanție UAT Târgu Cărbunești a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ambelor recursuri, ca nefondate. Prin întâmpinarea depusă la 17 iunie 2022, recurentul-pârât Inspectoratul de Jandarmi Județean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Tg. Jiu) a invocat excepția nulității cererii de recurs formulate de reclamant, pentru neîncadrarea motivelor în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., tardivitatea recursului în raport de data înregistrării acestuia pe rolul Înaltei Curți și netimbrarea cererii de recurs. La 27 iunie 2022 a depus răspuns la întâmpinare, formulând concluzii asupra excepției lipsei calității sale procesuale pasive și excepției inadmisibilității din această perspectivă.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursurile din perspectiva criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Excepțiile de nulitate a recursurilor au fost respinse la termenul la care au avut loc dezbaterile asupra acestora. Excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii ca urmare a neîndeplinirii acestei condiții de exercitare a acțiunii, formulate de recurentul pârât, au fost calificate motive de recurs, constituind critici ale soluției de respingere a acestor excepții prin hotărârea atacată, astfel că urmează a fi analizate odată cu recursul. Asupra recursului declarat de reclamant, se constată că acesta a invocat, într-o primă critică, dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ., susținând că hotărârea este nemotivată din perspectiva faptului că instanța de apel nu s-a raportat, în evaluarea daunelor morale acordate, la probatoriul solicitat cu martori și expertiză psihologică și nu a argumentat respingerea acestor probe, încălcând astfel echilibrul între interesele procesuale concurente ale părților. Critica este nefondată. Astfel, dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ. sunt aplicabile în situația în care instanței de apel îi lipsește raționamentul juridic prin care se susține soluția, și nu expune argumentele pentru care încuviințează sau respinge solicitările părților, încălcând astfel garanția unui proces echitabil. În cauză această ipoteză nu se regăsește, în condițiile în care instanța de apel a motivat judicios de ce a înlăturat evaluarea psihologică extrajudiciară, depusă de reclamant la termenul la care au avut loc dezbaterile asupra apelului, ca nefiind o probă științifică obiectivă administrată cu concursul instanței, iar cu privire la proba testimonială, nu i-a reținut pertinența, considerând că, prin această probă, nu se pot confirma pretinsele vătămări psihice ce impun o competență profesională de specialitate. Prin urmare, se constată că instanța de apel a motivat respingerea solicitărilor reclamantului referitoare la administrarea probatoriului. Aprecierea asupra utilității, pertinenței și concludenței acestora nu reprezintă aspecte de nelegalitate, ci de netemeinicie și nu pot fi analizate în calea extraordinară de atac a recursului. Nu reprezintă o veritabilă critică, din perspectiva dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., forma de vinovăție reținută de instanța de apel, în condițiile în care, în materia răspunderii civile delictuale distincția între săvărșirea faptei ilicite cu intenție sau fără a se urmări cu necesitate producerea rezultatului, nu prezintă relevanță, răspunderea operând și pentru culpa cea mai ușoară. Principiul răspunderii pentru orice culpă este consacrat în art. 1357 alin. (2), care în materia răspunderii pentru fapta proprie, care dispune "Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă". Potrivit art. 1358 C. civ., în aprecierea culpei se ține seama "de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei și, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exercițiul activității sale". În plus, răspunderea comitentului pentru fapta prepusului său, potrivit dispozițiilor art. 1373 alin. (1) C. civ., este o răspundere principală și autonomă în raport cu eventuala obligație delictuală a prepusului, care se bazează pe ideea de garanție asociată cu riscul de activitate. Prin urmare, gradul culpei nu are importanță și nici utilitate practică, atunci când legea nu prevede altfel. Ceea ce a prezentat, însă, relevanță în respingerea solicitării reclamantului de majorare a cuantumului despăgubirilor, alături de criteriile analizate în cauză, a fost contribuția sa la producerea rezultatului vătămător, instanțele devolutive reținând culpa concurentă a victimei, aflate în interiorul limitei de siguranță. În ceea ce privește recursul pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean "Tudor Vladimirescu" Gorj, acesta a reiterat în cadrul motivelor de recurs încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., excepția lipsei calității procesuale pasive, considerând că acțiunea este inadmisibilă în ceea ce îl privește întrucât nu este vinovat de producerea evenimentului, culpa aparținând Ministerului Apărării Naționale, prin unitatea deținătoare a poligonului, care nu ar fi respectat criteriile de omologare a acestuia. Susținerea este nefondată. Astfel, în mod corect instanțele devolutive au apreciat că pârâtul răspunde delictual pentru fapta proprie a unui prepus al său care, la data de 16.09.2019, executând o ședință de tragere cu armă de foc, a produs reclamantului, aflat în afara perimetrului poligonului, nu și a zonei de siguranță, leziuni traumatice prin împușcare la nivelul cutiei craniene, care au necesitat 45-50 zile de îngrijiri medicale. Cum această situație nu a fost contestată, în mod corect s-a reținut identitatea dintre persoana pârâtului și cel obligat în cadrul raportului juridic dedus judecății, celelalte aspecte referitoare la respectarea sau nu a condițiilor de organizare a ședinței de tragere ținând de fondul acțiunii. A mai susținut recurentul că motivarea instanței de fond s-ar fi fundamentat exclusiv pe argumentele reclamantului, care au fost preluate în cuprinsul hotărârii, iar, pe de altă parte, că nu tratează în mod pertinent motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale, neexistând o analiză concretă a probelor administrate în raport de situația de fapt. În acest sens arată că din conținutul deciziei civile nu reiese că, în fața aliniamentului de tragere, se află un gard și nici distanța la care se afla victima. De asemenea, afirmă că nu există înscrisuri care să condirme susținerile Ministerului Ap. Naționale în sensul că poligonul este omologat. Critica recurentului, prin care se reproșează instanțelor devolutive faptul că nu au valorizat apărările sale referitoare la situația de fapt ce a generat evenimentul prin raportare la anumite coordonate topometrice care ar transfera răspunderea în sarcina administratorului poligonului, nu cuprinde elemente de nelegalitate, ci circumstanțe factuale rezultate din probele administrate în cauză. Or, în recurs instanța exercită controlul de legalitate prin raportare la situația de fapt, așa cum a fost reținută în faza devolutivă a procesului, astfel că nu va putea proceda la reinterpretarea probatoriului administrat cu privire la condițiile în care a fost omologat poligonul de tragere, față de existența unui act de omologare în ființă, precum și cu privire la amplasarea elementelor de siguranță și de demarcație aparținând acestuia. Nici susținerea în sensul că suma acordată reclamantului de către instanță cu titlu de daune morale este mare în raport cu prejudiciul cauzat, fiind incidentă instituția îmbogățirii fără justă cauză și nefiind respectate prevederile art. 1345 C. civ. nu poate fi analizată prin prisma textelor de lege menționate, întrucât constituie un aspect de temeinicie și nu de legalitate, dat fiind că stabilirea cuantumului daunelor morale se face în urma interpretării probatoriului administrat, reprezentând o chestiune de apreciere raportată la criteriile pe care instanța le-a prezentat în susținerea soluției pronunțate. Mai invocă recurentul inexistența unei culpe în ceea ce îl privește, considerând că a respectat întocmai prevederile contractuale, aspect ce ar rezulta și din ordonanța de clasare din 2 februarie 2021 dispusă de organul de urmărire penală competent în dosarul nr. x/2019. Totodată menționează existența unor neconcordanțe din motivarea instanței referitoare la întinderea zonei de siguranță, inferioară, în opinia sa, celei prevăzute pentru omologare, considerând că documentația depusă la dosar a fost obținută în mod fraudulos. În acest sens apreciază că U.M. 01013 Târgu Cărbunești este în culpă întrucât avea obligația să înștiințeze organele administrației publice locale, în scris, cu cel puțin 3-5 zile înainte de începerea tragerii sau a perioadei de tragere, despre executarea acestor activități. Invocând buna sa credință, recurentul-pârât a susținut că au fost efectuate instructaje de tragere cu respectarea O.M.A.I. nr. 485/2008 privind aprobarea Regulamentului General pentru trageri al M.A.I. Aserțiunile recurentului referitoare la inexistența răspunderii sale și existența răspunderii M.Ap. N pentru unitatea militară au fost analizate de instanțele devolutive, reținându-se că aceasta din urmă deține un act de omologare care îi permite să organizeze ședințe de trageri în poligon. În acest mod, răspunderea administratorului poligonului nu a fost reținută, instanțele concluzionând că acesta și-a îndeplinit și obligația de a notifica unitatea administrativ teritorială în scopul avertizării populației, nefiind asumată vreo altă obligație în raport cu beneficiarul, pârâtul din cauză. Față de existența dovezii de omologare, devin lipsite de relevanță juridică aserțiunile care contestă valabilitatea acesteia, precum și contestarea împrejurărilor săvârșirii faptei, așa cum au rezultat din Ordonanța de clasare din 2.02.2021 ce a finalizat procesul penal, ale cărei concluzii au fost valorificate în primă instanță cu efect probator, în raport de care nu s-a administrat o dovadă contrară. Prin urmare, raportat la aceste concluzii, nu va putea fi înlăturată răspunderea pârâtului pentru fapta prepusului său, de vreme ce, în apel, a fost confirmat raționamentul instanței de fond care a reținut că, întrucât nu s-a adoptat o măsură de evacuare a populației, modalitatea în care prepusul și-a îndeplinit atribuțiile legale și regulamentare atrage răspunderea comitentului, indiferent de cauza vătămării (s-a datorat unui ricoșeu sau unui unghi de tragere mai mare de 15 grade), proiectilul depășind înălțimea obstacolului natural și rănind victima care, la rândul său, era în culpă întrucât se afla în interiorul limitei de siguranță. Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge în baza art. 496 C. proc. civ., recursurile ca nefondate. PENTRU ACESTE MOTIVE,