ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1853/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1853/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 13 octombrie 2022
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 6 august 2020 pe rolul Tribunalului Constanța, reclamantul A. a solicitat instanței obligarea Baroul Constanța la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de daune morale, pentru a repara prejudiciul de agrement și a sumei de 100.000 euro, cu titlu de daune morale.
Sentința tribunalului
Prin sentința civilă nr. 3223/07.09.2021, Tribunalul Constanța a respins acțiunea ca nefondată. A respins cererea pârâtului de aplicare a unei amenzi civile reclamantului.
Decizia curții de apel
Prin decizia nr. 14/C din 31 ianuarie 2022, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 3223/07.09.2021, pronunțate de Tribunalul Constanța.
În motivare, a reținut incidența art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1), art. 27 lit. c), art. 43 alin. (1), art. 7 alin. (3), art. 49, art. 220 și art. 235 din Legea nr. 51/1995, din care a concluzionat că există o distincție între avocații cu drept de exercitare a profesiei și cei suspendați, câtă vreme exercițiul profesiei de avocat se supune regulilor de publicitate prin mențiunile existente în Tabloul avocaților.
Suspendarea dreptului de a exercita profesia de avocat are consecințe atât în planul drepturilor specifice, cum ar fi dreptul de a participa la adunările generale (art. 51 alin. (1) din lege), de a face parte din organele de conducere ale baroului, de a fi înscris în activitățile de formare profesională continuă, de a mai efectua acte specifice asistenței juridice, cât și în planul drepturilor conexe acestei calități, cum sunt cele de participare la evenimente culturale, recreative, organizate de barou și care implică, într-o măsură mai mare sau mai mică, resursele bugetare ale organizării profesionale și ale membrilor baroului.
Ca urmare, curtea de apel a reținut că drepturile reclamantului nu au fost restrânse în mod nelegal prin refuzul participării la acest eveniment, nu a avut loc o încălcare a legii speciale care reglementează statul profesiei de avocat, și, prin urmare, nu sunt întrunite condițiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale.
S-a arătat și că refuzul participării reclamantului la evenimentul social organizat de pârât a derivat din lipsa calității sale de avocat activ, iar nu din calificarea suspendării ca sancțiune disciplinară.
Recursul
Împotriva deciziei pronunțate în apel, reclamantul a formulat recurs, ce a fost întemeiat în drept pe art. 488 pct. 6 C. proc. civ.
Prin cererea de recurs, recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și rejudecarea cererii de chemare în judecată, cu consecința admiterii acesteia.
Susține că instanța ar fi aplicat greșit art. 252 C. proc. civ. și art. 89 din Legea nr. 51/1995, întrucât reclamantul nu ar fi avut interdicție, ca măsură disciplinară, de a participa la evenimentele Baroului.
De asemenea, recurentul reclamant a învederat că instanța ar fi încălcat prevederile art. 252 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți
Asupra nulității recursului, din perspectiva neîncadrării criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.
Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., susținerile formulate pe calea recursului trebuie să vizeze soluția și argumentele instanței care a pronunțat hotărârea recurată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.
Prin decizia nr. 14/C din 31 ianuarie 2022, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 3223/07.09.2021, pronunțate de Tribunalul Constanța.
În cuprinsul cererii de recurs nu se regăsește nicio critică referitoare la soluția de respingere a apelului, dispusă prin decizia recurată sau la argumentele reținute de instanță în fundamentarea acestei soluții.
Înalta Curte constată că susținerile exprimate de recurent vizează fondul litigiului dedus judecății, acesta învederând că instanța de apel nu cunoaște conținutul art. 89 din Legea nr. 51/1995, cu referire la interdicția, ca măsura disciplinară, de a participa la activitatea organelor Baroului.
Înalta Curte reamintește că motivarea recursului implică obligația părții de a arăta, în concret, în ce constă greșeala instanței care a pronunțat hotărârea atacată din perspectiva motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., raportat la argumentele pe care instanța și-a întemeiat soluția, exigență care nu este îndeplinită în speța de față în ceea ce privește afirmațiile din recurs.
Prin urmare, cum aspectele invocate de recurent nu se grefează pe conținutul deciziei atacate, și cum, în cauză, nu pot fi reținute din oficiu motive de ordine publică în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va dispune anularea recursului declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 14/C din 31 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.