ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 287 din 10 septembrie 2021 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția penală, în Dosarul nr. x/2019, printre altele, s-au dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 3 ani. În temeiul art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus ca executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. să înceapă de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata unui termen de 3 ani, stabilit în condițiile art. 92 alin. (1), (2) C. pen., pe a cărui durată, în baza art. 92 alin. (3) coroborat cu art. 93 C. pen., s-a impus inculpatului respectarea următoarelor măsuri: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava sau Primăriei comunei Stulpicani, programul de executare al acestei activități urmând să fie stabilit de către Serviciul de Probațiune Suceava.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 19 și art. 397 C. proc. pen., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și, în consecință, au fost obligați în solidar inculpații B., C. și A. să plătească părții civile suma de 1.307.075 RON, precum și accesoriile aferente calculate conform dispozițiilor procedural fiscale până la data plății efective.

S-a atras atenția inculpatului A. asupra dispozițiilor art. 96 alin. (2) C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de neexecutare a obligațiilor civile.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. raportat la art. 249 C. proc. pen., a fost menținută măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța din 24 iulie 2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, până la concurența sumei de 1.307.075 RON, asupra următoarelor bunuri aflate în proprietatea inculpatului A.:

- teren intravilan în suprafață de 5.475 m2, situat în comuna Stulpicani, județul Suceava, intabulat în CF nr. x Stulpicani, împreună cu următoarele construcții edificate pe acest teren: x, în suprafață de 63 m2 (șură), x, în suprafață de 16 m2 (șură), x, în suprafață de 17 m2 (șură), x, în suprafață de 89 m2 (grajd), x, în suprafață de 17 m2 (șură), x, în suprafață de 46 m2 (bucătărie de vară), x, în suprafață de 43 m2 (garaj), bunuri dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 28 februarie 2017 la D. (la un preț de 29.000 RON) și contractul de partaj autentificat sub nr. x din 28 februarie 2017 la D.;

- teren intravilan în suprafață de 3.375 m2, situat în orașul Frasin, județul Suceava, intabulat în CF nr. x Frasin, bun dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 14 februarie 2008 la E. (la un preț de 10.000 RON);

- suma 21.754 RON, aflată în contul bancar x (contract de economisire-creditare), deschis pe numele inculpatului A. la SC F. SA;

- suma 5.494,30 RON, aflată în contul bancar x, deschis pe numele inculpatului A. la SC G. SA;

- tractor, de culoare roșie, în valoare de aproximativ 2.500 euro, potrivit procesului-verbal de stabilire a valorii probabile de circulație a bunului nr. x/P/2018 din 24 iulie 2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava;

- autoutilitară, de culoare roșie, înmatriculată cu numărul x, în valoare de 21.780 RON, potrivit facturii fiscale x din 15 septembrie 2005;

- autoturism, în valoare de aproximativ 5.000 euro, potrivit procesului-verbal de stabilire a valorii probabile de circulație a bunului nr. x/P/2018 din 24 iulie 2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava.

În temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus desființarea totală a următoarelor înscrisuri false depuse la A.P.I.A., Centrul Județean Suceava, în vederea obținerii subvențiilor agricole în perioada 2010 - 2014, după cum urmează:

- cererea unică de plată înregistrată sub nr. x din 14 mai 2010;

- formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 14 mai 2010;

- contract de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010;

- tabel nominal cu cetățenii care se asociază în vederea constituirii societății civile particulare ce are ca obiect pășunatul animalelor în anul 2010, Anexa nr. 1;

- declarație de eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate/arendate/închiriate de la consiliile locale/comunale/orășenești/municipale, din 14 mai 2011 - data corectă fiind 14 mai 2010;

- declarație de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2010, Anexa nr. 32;

- cererea unică de plată înregistrată sub nr. x din 20 aprilie 2011;

- formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 20 aprilie 2011;

- contract de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010;

- declarație de eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate/arendate/închiriate de la consiliile locale/comunale/orășenești/municipale, din 20 aprilie 2011;

- declarație de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2011, Anexa nr. 13;

- cererea unică de plată înregistrată sub nr. x din 08 mai 2012;

- formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 08 mai 2012;

- contract de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010;

- declarație de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate nr. 1 din 08 mai 2012 (Anexa nr. II) - fila x bis, campania 2012);

- declarație de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2012, Anexa nr. 13;

- formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 05 aprilie 2013;

- declarație de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate din 05 aprilie 2013, Anexa nr. II;

- contract de societate civilă particulară nr. x din 05 aprilie 2013;

- declarație de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2013, din data de 05 aprilie 2013, Anexa nr. 13;

- formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 14 mai 2014;

- contract de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010;

- declarație de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate din 14 mai 2014, Anexa nr. II;

- declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2014 din 14 mai 2014, Anexa nr. 4.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., s-a dispus ca onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 198,75 RON, aferent procedurii de cameră preliminară, să fie virat din fondurile Ministerului de Justiție și să rămână în sarcina statului.

În temeiul art. 274 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata către stat a sumei de 3.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 1000 RON aferentă urmăririi penale.

Pentru a pronunța această hotărâre, analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății, inclusiv prin raportare la apărările formulate, instanța de fond a reținut, în esență, că fapta inculpatului A. constând în aceea că, în calitate de primar al comunei Stulpicani, județul Suceava, cu intenție, l-a sprijinit pe inculpatul B., în calitate de reprezentant legal al Societății Civile Particulare cu același nume, în vederea depunerii de către acesta, în perioada 2010 - 2014, la Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură, Centrul Județean Suceava, a contractului nr. x din 13 mai 2010, prin care a transmis cu titlu gratuit dreptul de folosință asupra suprafeței de 235,40 ha teren pășune aparținând domeniului privat al UAT comuna Stulpicani pentru o perioadă de 6 ani, document cu caracter inexact încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 5, art. 36 și art. 123 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, precum și a celor ale Ordinului comun M.A.P.D.R. - M.A.I. nr. 541/210/2009, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul B. (autorul faptei cu privire la care s-a reținut complicitatea inculpatului A.), s-a reținut că, în perioada 2010 - 2014, acesta a depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Centrul Județean Suceava, documente false și inexacte pentru obținerea în mod nelegal de subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei Stulpicani, județul Suceava, după cum urmează: pentru campania 2010, a depus următoarele documente false: cererea unică de plată înregistrată sub nr. x din 14 mai 2010, formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 14 mai 2010, contractul de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010, tabelul nominal cu cetățenii care se asociază în vederea constituirii societății civile particulare ce are ca obiect pășunatul animalelor în anul 2010 (Anexa nr. 1), declarația de eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate/arendate/închiriate de la consiliile locale/comunale/orășenești/municipale, din 14 mai 2010, declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2010 (Anexa nr. 32) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 243.561,41 RON; pentru campania 2011, a depus următoarele documente false: cererea unică de plată înregistrată sub nr. x din 20 aprilie 2011, formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 20 aprilie 2011, contractul de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010, declarația de eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate/arendate/închiriate de la consiliile locale/comunale/orășenești/municipale, din 20 aprilie 2011, declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2011 (Anexa nr. 13) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 337.427,45 RON; pentru campania 2012, a depus următoarele documente false: cererea unică de plată înregistrată sub nr. x din 08 mai 2012, formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 08 mai 2012, contractul de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010, declarația de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate nr. 1 din 08 mai 2012 (Anexa nr. II), declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2012 (Anexa nr. 13) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 342.637,43 RON; pentru campania 2013, a depus următoarele documente false: formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 05 aprilie 2013, declarația de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate nr. 1 din 05 aprilie 2013 (Anexa nr. II), contractul de societate civilă particulară nr. x din 05 aprilie 2013, declarație de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2013 (Anexa nr. 13) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 361.768,35 RON; pentru campania 2014, a depus următoarele documente false: formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 14 mai 2014, contractul de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010, declarația de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate din 14 mai 2014 (Anexa nr. II), declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2014 din 14 mai 2014 (Anexa nr. 4) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 21.680,36 RON, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată (cinci acte materiale), prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În ceea ce privește documentele în baza cărora au fost obținute subvenții, instanța de fond a reținut, cu privire la documentul inexact (contractul de arendare nr. x din 13 mai 2010), că acesta a fost depus la fiecare dintre dosarele de subvenție aferente perioadei 2010 - 2014, iar din cuprinsul său rezultă că ar fi fost încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, reprezentat prin inculpatul A., în calitate de primar, care a arendat inculpatului B., în calitate de reprezentant legal al Societății civile particulare "B.", suprafața de 235,40 ha teren agricol categoria pășune, situat în comuna Stulpicani, județul Suceava, iar la rubrica "prețul contractului" nu a fost inserată suma datorată cu titlu de arendă.

Referitor la posibilitatea ca inculpatul A. să încheie acest contract prin încredințare directă, prima instanță a constatat că această modalitate de atribuire nu poate fi reținută întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 123 alin. (1) și (2) din Legea nr. 215/2001, "(1) Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii. (2) Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii."

Deși în cuprinsul contractului au fost menționate dispozițiile Legii nr. 16/1994 și ale Legii nr. 347/2004, cadrul legal invocat de apărare pentru a justifica atribuirea directă a acestui contract, s-a constatat că niciuna dintre cele două legi nu prevede dispoziții derogatorii de la Legea nr. 215/2001 în ceea ce privește obligativitatea existenței unei hotărâri a Consiliului local și organizarea unei licitații publice.

Dintre toate contractele de arendă încheiate în perioada respectivă, acesta a fost singurul care face referire la Legea nr. 347/2004, trimitere care a fost invocată de inculpatul A., în sensul că i-ar permite să încheie contractul fără o organizare a licitației și fără o hotărâre a Consiliului local. S-a subliniat, însă, că Legea nr. 347/2004 se referă la încheierea contractelor de arendă pe o perioada de 6 ani consecutivi, prevedere care nu este incidentă în cauză, întrucât în anul 2009 precedentul contract de arendă fusese deja reziliat, respectiva arendă pierzând caracterul consecutiv.

S-a mai arătat că în cuprinsul actului adițional la contractul nr. x din 13 mai 2010 s-a făcut trimitere la dispozițiile Ordinului comun M.A.P.D.R. - M.A.I. nr. 541/210/2009 pentru modificarea și completarea Strategiei privind organizarea activității de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor la nivel național, pe termen mediu și lung, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului administrației publice nr. 226/235/2003. Acest ordin prevede, însă:

"Responsabilități ale consiliilor locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor: a) Pentru punerea în valoare a pajiștilor și folosirea optimă a acestora, consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor, în baza cererilor solicitanților, încheie contracte de concesiune în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru suprafețele de pajiști disponibile, pentru o perioadă minimă recomandată de 10 ani, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație. b) Consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor trebuie să inițieze procedura de concesionare până la data de 1 februarie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, orașului, respectiv al municipiului."

Astfel, tocmai actul normativ la care s-a făcut trimitere în actul adițional reglementează în mod expres obligativitatea ca aceste contracte să fie atribuite în baza hotărârilor Consiliului local și în urma organizării unei licitații publice.

Deopotrivă, instanța de fond a mai observat, în ceea ce privește contractul nr. x din 13 mai 2010, că acesta este diferit de celelalte contracte de arendă (cu excepția celor încheiate după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 34/2013), întrucât este singurul în cuprinsul căruia s-a făcut trimitere expresă la Ordinul comun M.A.P.D.R. - M.A.I. nr. 541/210/2009 și s-a menționat că este încheiat de către Consiliul Local Stulpicani. Astfel, contractul a fost perfectat pentru a crea în fața reprezentanților A.P.I.A. impresia respectării acestui ordin și implicit pentru a se autoriza acordarea de subvenții. Or, tocmai respectivul ordin impune, printre altele, ca arendarea să se realizeze în baza unei hotărâri a consiliului local și după organizarea unei licitații publice.

S-a apreciat că faptul că în cuprinsul actului adițional se fac referiri la Ordinul comun M.A.P.D.R. - M.A.I. nr. 541/210/2009 numai în ceea ce privește respectarea încărcăturii de animale raportat la suprafața de pășunat nu semnifică că acest ordin se aplică numai în ceea ce privește această chestiune. Prin referirea la ordin s-a atestat că inculpatul A. a avut cunoștință de acesta și, implicit, de faptul că era necesar să existe o hotărâre a consiliului local și o procedură de licitație publică.

Instanța de fond a reținut, astfel, că, din probatoriul administrat în cauză, rezultă implicarea inculpatului A., care l-a sprijinit pe inculpatul B., în vederea depunerii de către acesta, în perioada 2010 - 2014, la Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură, Centrul Județean Suceava, a contractului nr. x din 13 mai 2010, document având caracter inexact, încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 5, art. 36 și art. 123 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală.

În cuprinsul contractului nr. x din 13 mai 2010, inculpatul B. figurează în calitate de reprezentant legal al Societății civile particulare "B.", iar în contractul de societate civilă particulară se menționează la rubrica "administrarea societății" că acesta gestionează activitatea, în calitate de arendaș, potrivit contractului de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010.

S-a reținut că actele juridice ar fi trebuit să urmeze o succesiune cronologică firească, respectiv inițial să fie înființată societatea civilă particulară și apoi această entitate să încheie contractul de arendă, or această succesiune lipsește, referirile din cuprinsul celor două documente fiind reciproce. Mai mult, ambele contracte au aceeași eroare materială cu referire la Ordinul comun M.A.P.D.R. - M.A.I. nr. 541/220/2009, numărul corect al Ordinului fiind nr. 541/210/2009.

Deopotrivă, prima instanță a reținut că lipsa inserării prețului contractului constituie un element suplimentar în susținerea caracterului inexact al documentului și a faptului că a fost întocmit exclusiv pentru a permite inculpatului B. să solicite subvenție pentru respectiva suprafață de pășune, în lipsa unei hotărâri a Consiliului local care să stabilească un preț al contractului acesta neputând fi menționat în cuprinsul actului.

Contrar susținerilor apărării, s-a considerat că faptul că acest contract a fost încheiat de către juristul instituției nu reprezintă o "garanție de legalitate", din probatoriul administrat reieșind că documentul a fost redactat la cererea inculpatului A., care i-a spus martorului că actul va fi completat ulterior. De asemenea, împrejurarea că dreptul la acțiunea civilă în ceea ce privește anularea acestui contract ar fi fost prescris nu afectează caracterul de document inexact al acestuia, condiție esențială de tipicitate pentru infracțiunea dedusă judecății.

Instanța a constatat că respectivul contract a fost încheiat de reprezentantul unității administrativ teritoriale, însă acesta putea să exercite reprezentarea numai în condițiile legii, respectiv în punerea în executare a unei hotărâri a Consiliului local și după finalizarea unei licitații publice. Contractul nr. x din 13 mai 2010 nu este un document fals, ci unul inexact, în sensul că se prezintă o situație neconformă cu realitatea, respectiv încheierea unui contract în condițiile legii, cu toate că cerințele legale pentru încheierea unui astfel de contract nu au fost respectate.

Ca atare, s-a reținut caracterul de document inexact al contractului nr. x din 13 mai 2010 prin prisma faptului că acesta a fost întocmit pentru a crea aparența că este încheiat de către Consiliul local în urma organizării unei licitații publice, în conformitate cu Ordinul comun M.A.P.D.R. - M.A.I. nr. 541/210/2009, și pentru a autoriza, astfel, acordarea de subvenții pentru inculpatul B.

Raportat la toate aceste considerente, tribunalul a constatat că faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpatul A. cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului A. au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen. Deopotrivă, s-a reținut că individualizarea sancțiunii trebuie să respecte principiul proporționalității pedepsei cu natura și gradul de pericol al faptei săvârșite, avându-se în vedere drepturile și libertățile fundamentale sau alte valori sociale protejate care au fost vătămate prin comiterea infracțiunii. Astfel, s-a reținut că inculpatul A. a ajutat la săvârșirea unei infracțiuni care incriminează fraudele privind fondurile europene, punând la dispoziția inculpatului B. un document inexact, esențial pentru a-i facilita acestuia obținerea fondurilor. În procesul de individualizare, s-a avut în vedere și prejudiciul foarte mare produs, dar și faptul că în activitatea de sprijinire realizată, inculpatul a nesocotit toate normele legale pe care ar fi trebuit să le respecte în calitate de primar al unei localități.

În ceea ce privește persoana inculpatului, s-a reținut că acesta este militar de carieră, are studii superioare și este respectat în cadrul comunității (îndeplinind mai multe mandate de primar), circumstanțe care, alături de faptul că anterior comiterii infracțiunii, acesta a avut un comportament corect în societate, dar și de vârsta și experiența sa profesională, au fundamentat concluzia instanței de fond în sensul că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea ei, acuzatul nu va mai comite noi infracțiuni, motiv pentru care, în temeiul art. 91 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de 4 ani, stabilit în condițiile art. 92 alin. (1) și (2) C. pen.

Din perspectiva laturii civile, tribunalul a constatat că, prin adresa din 19 iulie 2018, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.307.075 RON, reprezentând valoarea totală plătită fermierului B. în campaniile agricole 2010 - 2014, precum și faptul că aceasta a depus la dosar documentele prin care au fost virate sumele de bani aferente respectivelor campanii, care s-au coroborat cu extrasele ridicate de la unitățile bancare unde inculpatul menționat avea conturi deschise.

Drept urmare, în temeiul art. 19 și art. 397 C. proc. pen., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și, în consecință, au fost obligați, în solidar, inculpații B., C. și A. să plătească acesteia suma de 1.307.075 RON, precum și accesoriile aferente calculate conform dispozițiilor procedural fiscale până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, printre alții, inculpatul A., solicitând achitarea sa în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I ori art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. și arătând, în esență, că legea nu incriminează/califică drept infracțiune crearea unui document inexact, ci doar folosirea acestuia, or, în cauză, nu i s-a imputat o asemenea faptă. Astfel, s-a apreciat că nu există elementul material specific laturii obiective a infracțiunii prevăzute art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000, inculpatul neajutând în vreun mod la folosirea presupusului document inexact, acțiune ce se situează temporal ulterior încheierii contractului de arendă (presupusul document inexact) și care nu a fost reținută în sarcina sa pentru a putea fi circumscrisă complicității. Mai mult, apelantul a arătat că nu există un document ce poate fi calificat ca fiind inexact, din moment ce contractul reflectă o stare de fapt corespunzătoare realității juridice și a produs efecte constând în conferirea posesiei terenului arendat inculpatului B. De asemenea, potrivit legii civile, contractul de arendare nu are niciun viciu care să îi afecteze valabilitatea, fiind redactat de juriștii unității administrativ teritoriale, iar inculpatul A. a fost persoana abilitată să îl încheie și să îl semneze în calitate de reprezentant al acesteia. În plus, s-a invocat lipsa elementelor de tipicitate ale complicității sub aspectul laturii subiective, inculpatul neacționând cu vinovăție sub forma intenției.

Prin Decizia penală nr. 134 din 10 februarie 2022, Curtea de Apel Suceava, secția penală, și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de inculpații B., C. și A. împotriva încheierilor din 20 ianuarie 2021 și 17 martie 2021, precum și a Sentinței penale nr. 287 din 10 septembrie 2021, toate pronunțate de Tribunalul Suceava, în Dosarul nr. x/2019, a desființat, în parte, cele două încheieri menționate, și, în rejudecare:

A înlăturat dispoziția din încheierea din 20 ianuarie 2021, respectiv "Respinge cererea formulată de apărătorul ales al inculpaților B. și C., privind constatarea nulității declarațiilor de martor date de inculpații B. și C. la datele din 14 iunie 2017 și 27 iulie 2018 și excluderea fizică a acestora și cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului A. de constatare a nulității declarației de martor dată de inculpatul A. la data de 14 iunie 2017 și excluderea fizică a acesteia, ca neîntemeiate.", precum și dispoziția din încheierea din 17 martie 2021, respectiv "Respinge cererea formulată de avocat H. de constatare a nulității a declarațiilor de martori date de inculpații din prezenta cauză în cursul urmăririi penale și excluderea fizică a acestora de la dosarul cauzei".

A constatat că prin încheierea de ședință din 28 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în cauză, s-a dispus excluderea juridică și fizică din materialul probator de la urmărirea penală a declarațiilor date de inculpații B., C. și A., în calitate de martori, în data de 14 iunie 2017, aflate la filele x d.u.p. și a declarației dată de inculpata C. în calitate de martor, în data de 27 iulie 2018, aflată la filele x d.u.p.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale încheierilor din 20 ianuarie 2021 și 17 martie 2021 pronunțate de Tribunalul Suceava, precum și dispozițiile Sentinței penale nr. 287 din data de 10 septembrie 2021.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel, analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Suceava a constatat că argumentele de fapt și de drept care au stat la baza tragerii la răspundere penală a inculpaților B., C. și A., cu raportare amplă și detaliată la probele de la dosar, se regăsesc în considerentele sentinței apelate, astfel că instanța de control judiciar nu le-a mai reluat, achiesând în totalitate la cele reținute de către tribunal cu privire la infracțiunile de care inculpații sunt acuzați.

Așadar, s-a reținut că, în mod judicios, instanța de fond a concluzionat că inculpatul A. se face vinovat de săvârșirea complicității la infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de primar al comunei Stulpicani, județul Suceava, cu intenție, l-a sprijinit pe inculpatul B., în calitate de reprezentant legal al Societății Civile particulare cu același nume (care în fapt nu a existat), în vederea depunerii de către acesta, în perioada 2010 - 2014, la Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură, Centrul Județean Suceava, a unor documente având caracter inexact, pentru obținerea pe nedrept de subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația de pășune situate pe raza comunei Stulpicani, județul Suceava. Astfel, în scopul de a-i asigura inculpatului B. accesul nelegal la obținerea de subvenții A.P.I.A., la data de 13 mai 2010, cu încălcarea dispozițiilor art. 5, art. 36 și art. 123 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, inculpatul A. a încheiat în numele Consiliului Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, dar fără a exista o hotărâre a consiliului local în acest sens, contractul denumit "de arendare" nr. x din 13 mai 2010 cu inculpatul B., în calitate de reprezentant al Societății Civile particulare cu același nume (care în fapt nu a existat), prin care a transmis cu titlu gratuit dreptul de folosință asupra suprafeței de 235,40 ha teren pășune aparținând domeniului privat al UAT comuna Stulpicani pentru o perioadă de 6 ani, document cu caracter inexact, care a fost utilizat de către inculpatul B. la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Centrul Județean Suceava, în campaniile agricole 2010 - 2014, înlesnind astfel, cu intenție, obținerea de către acesta din urmă în mod nelegal de subvenții pentru acest teren în cuantum total de 1.307.075 RON (243.561,41 RON - 2010; 337.427,45 RON - 2011; 342.637,43 RON - 2012; 361.768,35 RON - 2013; 21.680,36 RON - 2014).

Cu privire la autorul faptei, inculpatul B. (agricultor), s-a reținut că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată (cinci acte materiale), prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2010 - 2014, în calitate de reprezentat al Societății Civile particulare cu același nume (care în fapt nu a existat), cu rea-credință, în baza aceleiași rezoluții infracționale și cu complicitatea inculpaților A. și C., a depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Centrul Județean Suceava, documente false și inexacte pentru obținerea în mod nelegal de subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei Stulpicani, județul Suceava, după cum urmează:

- pentru campania 2010, a depus următoarele documente false: cererea unică de plată înregistrată sub nr. x din 14 mai 2010, formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 14 mai 2010, contractul de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010, tabelul nominal cu cetățenii care se asociază în vederea constituirii societății civile particulare ce are ca obiect pășunatul animalelor în anul 2010 (Anexa nr. 1), declarația de eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate/arendate/închiriate de la consiliile locale/comunale/orășenești/municipale, din 14 mai 2010, declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2010 (Anexa nr. 32) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 243.561,41 RON;

- pentru campania 2011, a depus următoarele documente false: cererea unică de plată înregistrată sub nr. x din 20 aprilie 2011, formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 20 aprilie 2011, contractul de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010, declarația de eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate/arendate/închiriate de la consiliile locale/comunale/orășenești/municipale, din 20 aprilie 2011, declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2011 (Anexa nr. 13) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 337.427,45 RON;

- pentru campania 2012, a depus următoarele documente false: cererea unică de plată înregistrată sub nr. x din 08 mai 2012, formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 08 mai 2012, contractul de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010, declarația de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate nr. 1 din 08 mai 2012 (Anexa nr. II); declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2012 (Anexa nr. 13) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 342.637,43 RON;

- pentru campania 2013, a depus următoarele documente false: formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 05 aprilie 2013, declarația de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate nr. 1 din 05 aprilie 2013 (Anexa nr. II), contractul de societate civilă particulară nr. x din 05 aprilie 2013, declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2013 (Anexa nr. 13) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 361.768,35 RON;

- pentru campania 2014, a depus următoarele documente false: formularul III.1. - Angajamente și Declarații din 14 mai 2014, contractul de societate civilă particulară nr. x din 13 mai 2010, declarația de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate din 14 mai 2014 (Anexa nr. II), declarația de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată pentru campania 2014 din 14 mai 2014 (Anexa nr. 4) și următorul document inexact: contractul de arendare pășune nr. x din 13 mai 2010 încheiat între Consiliul Local al comunei Stulpicani, județul Suceava, și numitul B., documente prin intermediul cărora B. a obținut pe nedrept subvenții A.P.I.A. în valoare de 21.680,36 RON.

Analizând criticile formulate în cadrul motivelor de apel de către inculpatul A., Curtea le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 181 din Legea nr. 78/2000, în vigoare atât la data comiterii faptei, cât și la data judecării cauzei, "(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.".

Prin Decizia nr. 481 din 13 iulie 2021, Curtea Constituțională a reținut că art. 181 din Legea nr. 78/2000 reglementează una dintre modalitățile de săvârșire a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și a fost instituit de legiuitor în vederea ocrotirii relațiilor sociale referitoare la încrederea publică în folosirea sau prezentarea de documente necesare obținerii de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că sintagma criticată ("document inexact/incomplet") nu lipsește de previzibilitate norma de incriminare, deoarece, din analiza sa i se poate desprinde cu ușurință înțelesul, care presupune că documentele în cauză sunt eronate/greșite ori le lipsește una sau mai multe părți care compun un întreg, au lipsuri, prezentând într-un mod denaturat situația de fapt reală/existentă. Prin urmare, Curtea nu a identificat deficiențe de claritate, textul fiind redactat într-un limbaj care permite destinatarului normei să prevadă consecințele care decurg din nerespectarea lui. De asemenea, Curtea a constatat că noțiunile de "inexact" sau "incomplet" nu sunt definite de legea penală și nici de textul legal criticat, deoarece legiuitorul infraconstituțional utilizează într-un act normativ o definiție legală a unui termen sau a unei sintagme numai atunci când acestea sunt susceptibile de mai multe înțelesuri ori dacă sunt folosite cu alt înțeles decât cel obișnuit. Or, noțiunile în discuție au valențele conferite în limbajul obișnuit, respectiv, neadevărat, eronat, greșit ori incorect. În acest fel, un document "inexact/incomplet" este acela care nu exprimă fidel realitatea, fără însă să se ridice la nivelul unui document fals. S-a arătat, prin aceeași decizie, că atunci când un document care consemnează un act juridic civil este supus analizei pe tărâmul art. 181 din Legea nr. 78/2000, pentru a se stabili caracterul fals sau inexact/incomplet al acestuia, instanța se va raporta și la semnificația dată actelor juridice civile și înscrisurilor în legislația civilă.

Totodată, Curtea a reținut că, în legislație și doctrină, actul juridic civil are două înțelesuri. Unul vizează manifestarea de voință a uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice cu intenția de a produce efecte juridice civile, respectiv de a da naștere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret (negotium juris). Celălalt vizează înscrisul constatator al manifestării de voință, respectiv suportul material care consemnează sau redă manifestarea de voință exprimată (instrumentum probationis). Cu toate că simpla manifestare de voință este necesară și suficientă pentru ca actul juridic să ia naștere, în mod valabil, în anumite situații această manifestare de voință trebuie să îmbrace o anumită formă cerută ad validitatem (când pentru valabilitatea actului juridic trebuie îndeplinită o anumită formă, de regulă solemnă), ad probationem (când pentru probarea actului juridic trebuie întocmit un înscris) sau pentru opozabilitatea față de terți (când - pentru ca actul juridic să fie opozabil și persoanelor care nu au participat la încheierea lui - trebuie întocmit un înscris).

Așa fiind, caracterul "inexact" sau "incomplet" al documentelor la care se referă art. 181 din Legea nr. 78/2000 constă fie în ajustarea acestora pentru a întruni criteriile de eligibilitate, fie în omiterea anumitor date/informații care ar putea descalifica persoana respectivă în inițiativa de a obține fondurile, cu condiția ca toate aceste ajustări/omisiuni să fie săvârșite cu intenție și să ducă la obținerea de fonduri. A reținut Curtea, însă, că, dată fiind multitudinea situațiilor în care o persoană poate fi descalificată sau multitudinea criteriilor de eligibilitate în funcție de destinația fondurilor, este evident că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală, iar o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii.

În continuare, pentru a conchide asupra aspectului analizat, instanța de apel a reținut că documentele sau declarațiile false sunt acelea care nu reflectă realitatea, sunt apte prin ele însele să producă efecte juridice și sunt rezultatul comiterii infracțiunilor de fals în înscrisuri ori fals în declarații. Documentele inexacte sunt acelea care nu reflectă realitatea, nu sunt apte prin ele însele să producă efecte juridice (de exemplu, emană de la un organ necompetent sau au fost adoptate cu încălcarea unor dispoziții legale obligatorii pentru valabilitatea lor, fiind lovite de nulitate absolută), dar pot produce unele consecințe juridice prin folosirea lor în scopul inducerii în eroare a unor persoane; nu sunt rezultatul comiterii unor infracțiuni de fals în înscrisuri sau fals în declarații (nu există o activitate de falsificare în sensul art. 320 - art. 322, art. 326 C. pen.), dar pot constitui mijlocul fraudulos în cazul infracțiunilor comise prin inducere în eroare (ca de exemplu cele prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000). Documentele incomplete sunt tot acte inexacte care, însă, nu reflectă realitatea, din cauza omiterii inserării anumitor date esențiale în cuprinsul lor.

Ca element material reglementat de art. 181 din Legea nr. 78/2000, "folosirea" semnifică o acțiune de utilizare sau întrebuințare a documentelor ori declarațiilor false, inexacte sau incomplete, în perioada de strângere a documentației care, ulterior, va fi prezentată de responsabilul legal de proiect autorității competente, iar "prezentarea" unor astfel de documente presupune înfățișarea acestora pentru a fi examinate și apreciate prin prisma criteriilor de eligibilitate ale proiectului și de îndeplinire a condițiilor de plată.

Raportând considerentele teoretice expuse la speță, instanța de control judiciar, în acord cu cele prezentate de către acuzare cu privire la cadrul legal aplicabil în cauză, a reținut că, prin O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asocieri în agricultură, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a fost autorizat să gestioneze fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, Fondul European de Garantare Agricolă (F.E.G.A.) și Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.), cu respectarea plafoanelor anuale și a angajamentelor bugetare, încheiate sau convenite între Comisia Comunității Europene și Guvernul României, precum și fondurile din bugetul național.

Prin același act normativ (art. 4 alin. (2), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) a fost desemnată instituția responsabilă pentru implementarea schemelor de plăți directe pentru agricultură, având ca sursă de finanțare Fondul european pentru garantare în agricultură (F.E.G.A.), Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală (F.E.A.D.R.), precum și fonduri din bugetul național.

Astfel, începând cu data de 01 ianuarie 2007, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a demarat procesul de implementare a măsurii de sprijin pentru fermieri finanțat din bugetul general al Comunităților Europene în scopul alocării de subvenții fermierilor români, sub forma unor plăți directe în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafață (SAP.S.), precum și măsuri de sprijin finanțate din bugetul național, ca plăți directe complementare (P.N.D.C.).

Fondul European de Garantare Agricolă (F.E.G.A.) este reglementat la nivel comunitar prin Regulamentul CE nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune și reprezintă un instrument financiar care intervine în susținerea piețelor agricole, finanțând, în co-gestiune cu statele membre, cheltuielile privind reglarea piețelor agricole, plăți directe către fermieri, refinanțarea exporturilor produselor agricole și măsuri de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă a Uniunii Europene.

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.) are același cadru de reglementare, și anume Regulamentul CE nr. 1290/2005 și finanțează programele de dezvoltare rurală în sistem de co-gestiune cu statele membre, reprezentând, la nivel național, o continuare a Programului SAPARD. Direcțiile de finanțare F.E.A.D.R. vizează și creșterea competitivității sectoarelor agricol și silvic, precum și creșterea calității vieții în zonele rurale, prin diversificarea economiei din aceste zone.

În cadrul Uniunii Europene, normele pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune sunt prevăzute, în mod expres, în Regulamentul CE nr. 1782 din 29 septembrie 2003. Actul normativ condiționează plata subvențiilor către agricultori de respectarea normelor în materie de terenuri, de producție și de activitate agricolă. Aceste norme urmăresc integrarea și organizarea comună a pieței europene, a standardelor de mediu, de siguranță a produselor alimentare, de sănătate animală, precum și cele de bune condiții agricole și de mediu. De asemenea, prin măsurile impuse se încearcă evitarea, pe cât posibil, a situațiilor în care terenurile agricole sunt abandonate și menținerea acestora în bune condiții agricole și de mediu, la standarde caracteristice zonelor în care se află, precum și în funcție de tipurile de exploatare agricole existente. În cazul nerespectării acestor standarde de către statele membre ale Uniunii Europene, pot fi luate măsurile de suspendare a ajutorului direct, în mod parțial sau integral.

Pentru aplicarea sistemului integrat de administrare și control, procedurile privind primirea și procesarea cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anii 2010-2014 au fost prevăzute în Instrucțiunile Generale emise de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Schema de Plată Unică pe Suprafață este un instrument de sprijin al producătorilor agricoli, constând în acordarea unei sume uniforme pe hectar, plătită anual, independent de producția realizată (art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 125/2006). Calitatea de beneficiar al plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață poate fi deținută atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice, care exploatează terenul agricol pentru care solicită plată, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociaților în participațiune, locatari sau altele asemenea.

În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 125/2006, pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor, administrat d