ÎCCJ, Decizia nr. 84/2022

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN FOND

Prin Sentința penală nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022, cu majoritate, s-au dispus următoarele:

În baza art. 396 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. pen. raportat la art. 83 din C. pen., a stabilit pentru inculpatul A., o pedeapsă de 4000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 200 zile-amendă a câte 200 RON pe fiecare zi), pentru săvârșirea infracțiunii de compromitere a intereselor justiției, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) din C. pen., a amânat aplicarea pedepsei de 4000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 200 zile - amendă a câte 200 RON pe fiecare zi) pe durata unui termen de supraveghere de 2 (doi) ani, prevăzut de art. 84 din C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) din C. pen., a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul A. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Alba, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. c) - e) din C. pen. se comunică Serviciului de Probațiune Alba.

În baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 din C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 398 din C. proc. pen. rap. la art. 274 din C. proc. pen., a obligat inculpatul A. la plata sumei de 1248,22 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (248,22 RON urmărire penală, 1000 RON Cameră preliminară și fond).

Pentru a pronunța această hotărâre, secția penală, a Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut următoarele:

I. Prin rechizitoriul din data de 23 decembrie 2021 emis în Dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de compromiterea intereselor justiției prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

S-a reținut că fapta inculpatului A., constând în prezentarea, în data de 25 septembrie 2020, în cadrul unui "live" pe contul său Facebook, a unei ordonanțe (actul propriu-zis și, parțial, conținutul acestuia, respectiv numele unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală) emisă la aceeași dată în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș și adresată Primăriei comunei Șpring al cărei primar era la momentul respectiv, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de compromitere a intereselor justiției, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

Cu privire la situația de fapt, s-a reținut că, începând cu anul 2004, inculpatul A. a fost primar al comunei Șpring din județul Alba, exercitând atribuțiile până la data de 24 octombrie 2020, când a fost depus jurământul de către primarul nou ales (conform art. 151 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ). Inculpatul a candidat pentru această funcție și la alegerile locale din 27 septembrie 2020.

Spre finalul campaniei electorale, mai precis în seara zilei de 24 septembrie 2020, B., candidată pentru aceeași funcție, a avut o intervenție "live" într-o rețea de socializare, împrejurare în care a afirmat că "peste 150 de persoane și-au făcut viză de flotant în comună" au obținut domiciliu stabil, motiv pentru care a solicitat autorităților efectuarea de cercetări pentru persoanele care au venit în scop electoral în comună.

Susținerile privind sesizarea autorităților au fost confirmate de actele întocmite în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș, în care se arată că la data de 17 septembrie 2020 B. a formulat o sesizare prin care a solicitat efectuarea de cercetări pentru faptul că, la îndemnul primarului comunei Șpring, A., mai multe persoane au solicitat și obținut domiciliul stabil sau viză de flotant în ultimele luni, utilizând adeverințe eliberate de Primăria Șpring (în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 24 septembrie 2020, iar dosarul a fost soluționat la data de 9 decembrie 2020).

Pentru lămurirea situației respective, prin ordonanța din data de 25 septembrie 2020, organele de cercetare penală ale poliției au dispus, în temeiul art. 170 alin. (1) din C. proc. pen., predarea, în fotocopie, de către Primăria comunei Șpring, a adeverințelor eliberate de către Registrul Agricol proprietarilor imobilelor enumerate/persoanelor menționate în tabelul cuprins în ordonanță (9 persoane din Cunța, 72 de persoane din Drașov, 48 de persoane din Șpring și 9 persoane din Vingard - în total 138 de persoane), respectiv o copie a registrului intrări-ieșiri în care sunt consemnate adeverințele eliberate de către Registrul Agricol, pentru perioada 01.01.2020 - 25.09.2020. În calitate de primar (funcționar public), la aceeași dată, inculpatul A. a luat cunoștință de înscrisul oficial respectiv.

Vehicularea pe parcursul campaniei electorale a unor nereguli legate de acordarea vizelor de flotant a fost confirmată și de către martorul C., care a menționat că a solicitat inculpatului A., ca și alte persoane din comună, să facă o dezmințire publică în ceea ce privește implicarea lor.

Sub presiunea cererilor din partea alegătorilor și a timpului rămas din campania electorală care se încheia în dimineața zilei următoare, inculpatul A. a luat decizia exercitării dreptului la replică vizavi de aserțiunile contracandidatei, printr-un "live" în rețeaua de socializare Facebook, în seara zilei de 25 septembrie 2020. Pentru folosul propriei campanii electorale, inculpatul a profitat de informațiile pe care tocmai le primise în calitate de primar (efectuarea unor cercetări și verificarea obținerii vizelor de flotant pentru mai multe persoane).

Ignorând obligația funcționarului public de a păstra confidențialitatea datelor și informațiilor cu care intră în contact în virtutea funcție, în "live-ul" realizat în data de 25 septembrie 2020, inculpatul A. a dezvăluit ordonanța emisă de organele de cercetare penală, prin prezentarea actului propriu-zis (arată către cameră un document intitulat "Ordonanță" care are aplicate ștampile de înregistrare, arată către cameră ultima pagină a documentului cu mențiunea "organ de cercetare penală", arată către cameră un tabel din cuprinsul actului și indică o anumită celulă din tabel) și, parțial, a conținutului acestuia, respectiv expunerea numelor unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală ("aicea unde locuiesc eu, la Șpring 25, sper să se vadă, există un singur nume de flotant, D. din Sibiu", "la Vingard sunt 9 flotanți, vi-i arăt aicea, începând de aicea în jos, poate îi cunoașteți, poate nu ... dar ca să vedeți, da? Cu nume care pentru mine sunt necunoscute, sincer să vă zic, dar poate ni-i spune contracandidata sau contracandidații, despre ei: E., F., G., H., I., J., K. și L.", "8 persoane la Cunța,da? Dintre care M. care are locuința acolo - cunosc și ... atât", "Sunt 76 persoane de Drașov!Da! Domnu N., poate O., P., Q., Y . . . . . . . . . .nu știu, eu știam că locuiesc la adresa dumneavoastră doar dumneavoastră și soția!").

II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 04 ianuarie 2022, sub nr. x/2022 și repartizată aleatoriu judecătorului de cameră preliminară C20 C. pen.

Prin încheierea de ședință nr. 74 din ședința de cameră de consiliu din 17 februarie 2022, în Dosarul nr. x/2022.1., judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 346 alin. (1) cu referire la art. 344 alin. (2) din C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței, respectiv a rechizitoriului emis de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la data de 23 decembrie 2021 și verificat la 3 ianuarie 2022 sub aspectul legalității și temeiniciei conform art. 328 alin. (1) din C. proc. pen., de către Procurorul Șef, secția de urmărire penală și criminalistică, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2021, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului A., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen. (compromiterea intereselor justiției), legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de urmărire penală.

În conformitate cu art. 346 alin. (1) cu referire la art. 344 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus începerea judecății privind pe inculpatul A., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen. (compromiterea intereselor justiției).

Prin încheierea nr. 5/C din ședința de cameră de consiliu din 5 aprilie 2022 în Dosarul nr. x/2022.1, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 74 din 17 februarie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022 și a obligat contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

III. Judecata, în primă instanță

La termenul judecată de la 5 mai 2022, inculpatul A. a fost prezent și asistat de avocat ale doamna R.

Inculpatul A. a arătat că nu recunoaște acuzațiile care i se aduc și că dorește ca judecata să se facă potrivit procedurii obișnuite.

Înalta Curte a admis cererile de probatorii formulate de către reprezentantul Ministerului Public și de către apărătorul ales al inculpatului A., în sensul administrării probei, constând în audierea martorilor C. și S., precum și a probei, constând în vizionarea în ședință publică a mediului optici care surprinde momentul în care ordonanța în posesia căreia a intrat inculpatul în calitate de primare a fost prezentată live prin intermediul rețelei de socializare Facebook.

La termenul de judecată de la 19 mai 2022, Înalta Curte a procedat la audierea martorilor C. și S., declarațiile acestora fiind consemnate, semnate și atașate la dosarul cauzei.

Înalta Curte a procedat la vizionarea, în ședință publică, a înregistrării din data de 25 septembrie 2020, întreaga procedură fiind consemnată în mod detaliat în cuprinsul procesului-verbal întocmit în cursul ședinței, care este atașat la dosarul cauzei.

De asemenea, având în vedere că inculpatul A. și-a exprimat acordul sub aspectul audierii sale, Înalta Curte a procedat la audierea acestuia.

Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță, în unanimitate, a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 5 octombrie 2020 organele de cercetare penală din cadrul IPJ Alba s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în data de 25 septembrie 2020, în cadrul unui "live" pe contul său Facebook, inculpatul A. a prezentat o ordonanță (actul propriu-zis și parțial, conținutul acestuia, respectiv numele unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală) emisă la aceeași dată în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș și adresată Primăriei comunei Șpring al cărei primar era (calitate în virtutea căreia a avut cunoștință de actul respectiv).

Începând cu anul 2004, inculpatul A. a fost primar al comunei Șpring din județul Alba, exercitând atribuțiile până la data de 24 octombrie 2020, când a fost depus jurământul de către primarul nou ales (conform art. 151 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ). Inculpatul a candidat pentru această funcție și la alegerile locale din 27 septembrie 2020.

Potrivit art. 64 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, "campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7:00" așadar, pentru scrutinul din data de 27 septembrie 2020, compania electorală se încheia în data de 26.09.2020 ora 7.

Spre finalul campaniei electorale, mai precis în seara zilei de 24 septembrie 2020, B., candidată pentru aceeași funcție, a avut o intervenție "live" într-o rețea de socializare, împrejurare în care a afirmat că "peste 150 de persoane și-au făcut viză de flotant în comună", au obținut domiciliu stabil, motiv pentru care a solicitat autorităților efectuarea de cercetări pentru persoanele care au venit în scop electoral în comună.

Susținerile privind sesizarea autorităților sunt confirmate de actele întocmite în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș, în care se arată că la data de 17 septembrie 2020 B. a formulat o sesizare prin care a solicitat efectuarea de cercetări pentru faptul că, la îndemnul primarului comunei Șpring, A., mai multe persoane au solicitat și obținut domiciliul stabil sau viză de flotant în ultimele luni, utilizând adeverințe eliberate de Primăria Șpring (în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 24 septembrie 2020, iar dosarul a fost soluționat la data de 9 decembrie 2020).

Pentru lămurirea situației respective, prin ordonanța din data de 25 septembrie 2020, organele de cercetare penală ale poliției au dispus, în temeiul art. 170 alin. (1) din C. proc. pen., predarea, în fotocopie, de către Primăria comunei Șpring, a adeverințelor eliberate de către Registrul Agricol proprietarilor imobilelor enumerate/persoanelor menționate în tabelul cuprins în ordonanță (9 persoane din Cunța, 72 de persoane din Drașov, 48 de persoane din Șpring și 9 persoane din Vingard - în total 138 de persoane), respectiv o copie a registrului intrări-ieșiri în care sunt consemnate adeverințele eliberate de către Registrul Agricol, pentru perioada 01.01.2020 - 25.09.2020. În calitate de primar (funcționar public), la aceeași dată, inculpatul A. a luat cunoștință de înscrisul oficial respectiv.

Vehicularea pe parcursul campaniei electorale a unor nereguli legate de acordarea vizelor de flotant a fost confirmată și de către martorul C., care a menționat că a solicitat inculpatului A., ca și alte persoane din comună, respectiv martorul S. să facă o dezmințire publică în ceea ce privește implicarea lor.

Sub presiunea cererilor din partea alegătorilor și a timpului rămas din campania electorală care se încheia în dimineața zilei următoare, inculpatul A. a luat decizia exercitării dreptului la replică vizavi de aserțiunile contracandidatei, printr-un "live" în rețeaua de socializare Facebook, în seara zilei de 25 septembrie 2020. Pentru folosul propriei campanii electorale, inculpatul a profitat de informațiile pe care tocmai le primise în calitate de primar (efectuarea unor cercetări și verificarea obținerii vizelor de flotant pentru mai multe persoane).

Potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electoral sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă", însă legiuitorul a prevăzut expres limitele exercitării dreptului la opinie (exprimare liberă), alin. (3) al textului de lege, arătând că "mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii".

Ignorând obligația funcționarului public de a păstra confidențialitatea datelor și informațiilor cu care intră în contact în virtutea funcției, în "live-ul" realizat, de pe contul său de Facebook, în data de 25 septembrie 2020, inculpatul A. a dezvăluit ordonanța emisă de organele de cercetare penală, prin prezentarea actului propriu-zis (arată către cameră un document intitulat "Ordonanță" care avea aplicate ștampile de înregistrare, arată către cameră ultima pagină a documentului cu mențiunea "organ de cercetare penală", arată către cameră un tabel din cuprinsul actului și indică o anumită celulă din tabel) și, parțial, a conținutului acestuia, respectiv expunerea numelor unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală ("aicea unde locuiesc eu, la Șpring 25, sper să se vadă, există un singur nume de flotant, D. din Sibiu", "la Vingard sunt 9 flotanți, vi-i arăt aicea, începând de aicea în jos, poate îi cunoașteți, poate nu ... dar ca să vedeți, da? Cu nume care pentru mine sunt necunoscute, sincer să vă zic, dar poate ni-i spune contracandidata sau contracandidații, despre ei: E., F., G., H., I., J., K. și L.", "8 persoane la Cunța,da? Dintre care M. care are locuința acolo - cunosc și ... atât", "Sunt 76 persoane de Drașov!Da! Domnu N., poate O., P., Q., Y . . . . . . . . . .nu știu, eu știam că locuiesc la adresa dumneavoastră doar dumneavoastră și soția!"), ordonanță ce a fost comunicată Primăriei comunei Șpring de către organul de urmărire penală.

Instanța fondului, în unanimitate, a constatat că acțiunea de dezvăluire, fără drept a unui înscris oficial dintr-o cauză penală, respectiv prezentarea într-un live de pe contul inculpatului A. de Facebook, de către acesta în data de 25 septembrie 2020 a ordonanței emisă la aceeași dată de către organul de cercetare penală în Dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă judecătoria Sebeș, prin arătarea către cameră a ultimei pagini a documentului cu mențiunea "organ de cercetare penală", a tabelului din cuprinsul acesteia, cu indicarea unei anumite celule din tabel, expunerea unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală, în condițiile mai sus menționate stocate pe mediul optic, ce a fost vizionat nemijlocit de către instanță în ședința publică din 19 mai 2022, în prezența părților, care nu au avut obiecțiuni cu privire la acesta, se coroborează cu declarațiile martorilor C. și S. date, atât în faza urmăririi penale, cât și în faza judecății în primă instanță, referitor la primul martor, iar în ceea ce privește cel de-al doilea martor numai declarația dată în etapa cercetării judecătorești, fiind martor propus în apărare de către inculpat.

Astfel, martorul C. în declarația dată în cursul urmăririi penale la data de 11 august 2021, în fața procurorului și apărătorului ales al inculpatului a arătat că: "În legătură cu aspectele pentru care sunt audiat, arăt următoarele: În perioada când au fost alegerile locale din 2020 s-a vehiculat și spus de anumite persoane că A. ar fi adus 150 de moldoveni și au fost înscriși adresa mea și a mai multor cetățeni din comuna Șpring. Eu știind că la adresa mea nu locuiește nimeni în afară de noi - familia mea - am luat legătura cu dânsul și i-am spus să facă public că la adresa mea nu locuiește nimeni în afară de familie. A. a făcut un live în care a demonstrat cum că la adresele noastre (nu a fost vorba numai de mine) nu sunt cetățeni moldoveni înscriși pe numerele de case. Asta s-a făcut la presiunea noastră, să nu ne afecteze onoarea noastră în comună cum că am adus cetățeni străini să-i înmatriculăm la noi. Procuror: Ați văzut live-ul respectiv? Martor: L-am văzut, da. Procuror: A fost doar o clarificare, o dezmințire din partea lui A. sau a fost prezentat și un act emis de organele judiciare? Martor: Da, a fost. A arătat o hârtie cum că la numărul respectiv (de exemplu 25 strada x) nu locuiesc alte persoane în afară de familia mea. Procuror: Ce fel de document era? Martor: Un document de la primărie, de acolo, unde e înmatriculată casa. Un document de spațiu, cred, să se vadă că nu sunt alte persoane în afară de familia respectivă. Procuror: Cunoașteți faptul că și alte persoane au solicitat clarificări privind vizele de flotant? Martor: Categoric. T. de la Vingard, pe el îl știu. Discuții au fost multe în perioada respectivă, însă nu îmi aduc aminte pe fiecare în parte. Din cauza aceasta a făcut live-ul din cauza presiunii noastre că se auzea că am fi cazat persoane străine și ne păta onoarea noastră că am fi adus moldoveni să voteze pentru A.. Procuror: Și a avut live-ul efectul dorit? Martor: Gândesc că da. A văzut lumea că dezminte, arătând documentele. Procuror. Mai aveți ceva de declarat? Martor: Nu mai am nimic de spus."

Același martor C. în declarația dată în etapa cercetării judecătorești, la data de 19 mai 2022 a precizat că: "Mențin declarația dată în cursul urmăririi penale dată la data de 11 august 2021 în fața organelor de urmărire penală în care am spus adevărul și pe care am dat-o liber consimțit. Deci, pe finalul campaniei electorale, în anul 2020, am cerut domnului A. care era candidat la Primăria comunei Șpring să ne demonstreze public că nu există aduși moldoveni în comuna Șpring să voteze și dânsul a făcut public un act în sensul că nu sunt aduși moldoveni în comună. Nu știu să spun exact ce fel de act era, însă era un act oficial. Eu fiind un apropiat al domnului primar, au venit oameni la mine care locuiau în comuna Șpring și care mi-au spus că domnul primar a adus circa 150 de moldoveni să voteze pentru alegerile locale ale comunei Șpring. Eu i-am cerut personal domnului A. dacă există sau nu așa ceva. Domnul A. a prezentat un live în care a expus un document din primărie în care preciza că nu există nimeni acolo înmatriculat. Pot să fac precizarea că la sora mea M. ar fi fost înmatriculată în casa sa, ceea ce era anormal pentru că sora mea locuiește de mult timp la adresa respectivă. Întrebări adresate de către reprezentantul Ministerului Public: Î: Când a cerut martorul să se facă precizări cu privire la persoanele care locuiesc nelegal în aceeași zi în care s-au făcut precizările sau mai devreme? R: Cred că mai devreme, dar nu mai rețin exact data, dar cred că în ultimele zile ale campaniei. Î: Când au venit la martor oamenii pentru a vorbi cu primarul? R: Dacă îmi aduc bine aminte, oamenii au venit în ultima săptămână de campanie electorală. Întrebări adresate de apărătorul ales al inculpatului A.: Dacă oamenii care au venit la martor pentru a-i sesiza că sunt aduși moldoveni pentru a vota au făcut precizări concrete la nume sau adrese ale acestora? R: Da, au făcut precizări concrete, de exemplu, că am înmatriculat câteva persoane la U. și la V. și prin live s-a demonstrat de către domnul primar că la numerele de casă respective nu figurau alte persoane din exterior. Î: Dacă presiunea exercitată de cetățenii comunei pentru că la vremea respectivă primarul A. să clarifice dacă se încearcă sau nu fraudarea votului a fost puternică sau doar o simplă curiozitate? R: A fost foarte puternică presiunea pentru că eu m-am revoltat asupra dânsului pentru a face public prin live că nu există ceea ce ne spun oamenii. La momentul în care oamenii au venit și au făcut acele afirmații, eu la rândul meu m-am adresat domnului primar insistent să dezmintă cele afirmate de către cetățeni."

Martorul S., propus în apărarea inculpatului în declarația dată în etapa cercetării judecătorești, la data de 19 mai 2022 a arătat: Întrebări adresate de către apărătorul ales al inculpatului A.: Î: Dacă în campania electorală pentru alegerile locale în anul 2020 din cadrul comunei Șpring în ultima parte au existat presiuni sau solicitări de la nivelul Consiliului Local al adresa primarului din funcție de atunci domnul A.? Să clarifice martorul dacă au fost aduși în localitate moldoveni cu scopul fraudării votului și dacă au fost să ne relateze care au fost împrejurările? R: Da, au existat în perioada de referință menționată presiuni de la nivelul Consiliului Locale, respectiv zvonuri în comună că primarul ar fi făcut acțiuni pentru a fi ales și că respectiv, peste 100 de persoane cetățeni moldoveni au fost aduși pentru a vota. Au existat discuții în comună între oameni referitor la aducerea cetățenilor moldoveni pentru a vota la alegeri. Nu au fost aduse persoane, s-a discutat și în Consiliul Local că nu au fost aduse persoane. Am văzut și eu live-ul pe Facebook făcut de către domnul primar în care și-a arătat nevinovăția în sensul că nu a adus persoane cetățeni moldoveni la adresele persoanelor. Menționez că în cadrul live-ului primarul a prezentat o foaie cu persoane în scopul de a dezminții afirmațiile făcute și nu știu ce anume document era acela. Î: Dacă martorul cunoaște dacă i s-a cerut inculpatului A. în cadrul Consiliului Local să arate public că la adresele menționate în comună ar fi cazați moldoveni aduși pentru vot? R: Da, s-a cerut în cadrul Consiliului Local inculpatului să arate în mod public care sunt dovezile pentru susținerile făcute. Nu știu decât că au fost făcute aceste afirmații, dar nu știu nume de persoane înainte de alegeri. Î: Dacă această cerere în Consiliul Local a fost formulată înainte de live-ul făcut de primar? R: Da, înainte cu 2 - 3 săptămâni. Î: Cum apreciază martorul presiunea în cadrul comunei legată de suspiciunea fraudării votului ca fiind mare sau doar ca fiind o simplă curiozitate? R: Presiunea a fost mare fiind o comună mică cu 4 sate și oamenii se cunosc între ei și au purtat discuții legate de această afirmație privind fraudarea alegerilor. Întrebări adresate de către reprezentantul Ministerului Public. Î: Al cărui consilier parlamentar este martorul? R: Sunt consilier parlamentar al inculpatului care în prezent este deputat. Î: Dacă intervenția făcută pe live-ul primarului l-a convins că nu sunt într-adevăr persoane din exterior la alegeri? R: Da, bineînțeles. Am fost convins de explicația oferită de primar prin arătarea acelei foi și prin faptul că a explicat chiar primarul că nu au fost aduși cetățeni moldoveni la vot. Ca urmare a ceea ce am vizionat, respectiv foaia arătată și din discuțiile purtate ulterior live-ului cu cetățeni din comună m-am convins că nu au fost aduse persoane din exterior la vot. Întrebări adresate de către apărătorul ales al inculpatului A.: Î: Dacă anterior calității de consilier parlamentar martorul a deținut o altă demnitate publică, pe ce perioadă și dacă o deține și în prezent? R: Din 2008 consilier local și viceprimar până în anul 2020 și prezent dețin funcția de consilier local."

Mijloacele de probă menționate se coroborează și cu declarațiile de suspect și de inculpat date de către A. în calitățile procesuale menționate, atât în faza urmăririi penale, cât și aceea în etapa cercetării judecătorești, în primă instanță (dosarul Înaltei Curți) cu privire la acțiunea de dezvăluire a unor informații dintr-un înscris oficial dintr-o cauză penală aflată în cercetări mai înainte de a se fi dat o soluție de netrimitere în judecată.

În declarația dată în calitate de suspect la data de 11 august 2021, A., în fața procurorului și apărătorului ales al acestuia a arătat că: "În ultima parte a alegerilor locale din 2020, la care am candidat pentru funcția de primar al comunei Șpring, jud. Alba, am fost acuzat în diferite medii, atât online (pe Facebook), cât și verbal (prin interacțiunea cu cetățenii) că a-și fi procedat ilegal la aducerea unor cetățeni din Moldova și nu numai, facilitând cazarea acestora și întocmirea actelor de domiciliu flotant la diverși prieteni sau amici din comună. Într-o primă fază nu am luat în considerare și foarte în serios aceste acuze, știind faptul că, după patru mandate, majoritatea cetățenilor îmi cunosc caracterul. Dar, văzând că informația aceasta de dezinformare se rostogolește foarte rapid și ia amploare, și deoarece mai mulți prieteni au început să mă întrebe dacă este adevărat sau nu și chiar să supere pentru cele auzite, am trecut la a mă apăra și a încerca să explic tuturor că sunt niște informații false, ba, mai mult că dețin informații prin care contracandidata mea ar fi adus persoane necunoscute și le-ar fi făcut domicilii flotante la diferite adrese. Cu câteva zile înainte de alegeri am primit din partea organelor de urmărire penală (nu rețin cu exactitate dacă din partea parchetului sau poliției) o ordonanță prin care îmi solicitau anumite informații cu privire la mai mulți cetățeni care erau cuprinși într-un tabel anexat. Studiind acest tabel și văzând că este vorba despre foarte multe nume necunoscute care se pare că aveau domiciliu flotant pe raza comunei Șpring și deoarece nu mai aveam suficient timp pentru dezminți în particular, la fiecare cetățean, informațiile false care deja se propagaseră în toată comuna, am decis să ies într-un live pe Facebook și să răspund acestor acuzații prin prezentarea acelor tabele pentru a aduce la cunoștința cetățenilor adevărul și pentru a fi credibil în continuare. Nu am avut niciun moment intenția de a prejudicia vreun act al justiției și întotdeauna am ținut o legătură strânsă cu cetățenii comunei, fie că mi-au fost cerute informații în scris sau verbal, fie prin intermediul paginilor de socializare. Și de această dată am crezut că faptul de a arăta cetățenilor adevărul și de a le răspunde cu date concrete îi va ajuta să înțeleagă adevărul despre fiecare candidat. Procuror: La ce dată a avut loc intervenția pe rețeaua de socializare? Suspect: Nu mai știu cu exactitate însă, din câte îmi aduc aminte, cu 2 sau 3 zile înainte de alegeri, știind că nu mai aveam timp suficient pentru a mă dezvinovăți în parte, la fiecare cetățean. Procuror: Intervenția a fost publicată pe contul dumneavoastră din rețeaua Facebook? Suspect: Da. Aveam un singur cont. Procuror: La data respectivă aveați calitatea de primar? Suspect: Da. Procuror: Ați luat cunoștință de ordonanța de organelor de urmărire penală în virtutea calității de primar? A fost adresată Primăriei comunei Șpring? Suspect: Nu mai știu dacă a fost adresată primarului sau primăriei ori consiliului local. Cert este că a ajuns la mine pe birou, eu fiind primar. Procuror: Mai aveți ceva de adăugat? Suspect: Vreau să mai adaug faptul că informațiile pe care le-am prezentat în live puteau fi solicitate în scris sau verbal de orice cetățean cointeresat, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, de aceea nu m-am gândit nicio clipă că fac un lucru rău prezentând-o. Procuror: Vă referiți la emiterea ordonanței de către organele de urmărire penală sau la situația locativă a anumitor persoane? Suspect: Doar la informațiile care s-au solicitat prin ordonanță. Procuror: Doriți să mai faceți alte precizări? Suspect: În probațiune, doresc să atașez cu CD (marca "W.") - având plicul inscripționat "live" și descriere CD" - care conține un print screen din postarea contracandidatei B. în care sunt acuzat, printre altele, de aducerea acestor cetățeni în comună, în mod ilegal, precum și un DVD (marca "W."), având plicul inscripționat "live - DVD" - care conține un print recorder cu live-ul doamnei B. prin care mă acuză, printre altele, de aducerea ilegală a acestor cetățeni în comună."

În declarația dată în calitate de inculpat A. la data de 21 septembrie 2021 la parchet, în prezența apărătorului ales a menționat că: "Îmi mențin declarația dată în calitate de suspect, însă astăzi nu doresc să fac alte declarații pentru a analiza consecințele noii poziții procesuale. Am depus un memoriu prin care am solicitat aprecierea oportunității unei soluții de renunțare la urmărirea penală, în baza considerentelor expuse în acest memoriu. În funcție de soluționarea memoriului, îmi exprim disponibilitatea de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, urmând a face o propunere în acest sens."

În declarația dată în calitate de inculpat A. la data de 8 noiembrie 2021 la parchet, în prezența apărătorului ales a precizat că:"Mențin poziția avută anterior în cauză. Nu mai am nimic de adăugat. În legătură cu memoriul formulat, prin care am inițiat încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, arăt că apreciez că ar trebui luată în considerare limita minimă a pedepsei stabilită de lege, adică renunțarea la aplicarea pedepsei cu amenda. Am în vedere amenda de 500 RON, însă accept și varianta unei amenzi între minim și mediu. Procuror: Acordul de recunoaștere a vinovăției presupune recunoașterea faptei și încadrării juridice, Cum vă raportați la aceste cerințe ale legii? Inculpat: În cazul în care sunt acceptate condițiile expuse de mine mai sus, mă voi conforma inclusiv în ceea ce privește munca în folosul comunității. Procuror: Care este situația financiară a dumneavoastră? Există obligații legale de întreținere a altor persoane? Inculpat: Am o fată minoră cu handicap grav și o fiică majoră care se află în efectuarea studiilor liceale în alt județ decât județul de domiciliu. Nu am credite, însă am datorii care îmi apar în declarația de avere. Procuror: Mai aveți ceva de adăugat? Inculpat: Având în vedere că nu există consecințe ale acestei fapte și că ambele plângeri care au stat la baza săvârșirii faptei au fost clasate, apreciez că nu există pericol social concret. Am fost în slujba cetățenilor 16 ani de zile în calitate de primar, funcție de demnitate publică aleasă, nu numită, iar în tot acest timp nu am avut probleme de natură penală care să se finalizeze cu vreo condamnare de orice fel. Acum exercit funcția publică de demnitar în Parlamentul României și nu văd o normalitate în faptul că o mică greșeală să afecteze viitorul meu profesional. Solicit clemență în această situație și înțelegere, să se ia în calcul și spiritul legii, nu doar litera legii."

În declarația dată de inculpatul A. în data de 10 decembrie 2021 la parchet, în prezența apărătorului ales a menționat că "Mențin poziția avută anterior în cauză. Nu mai am nimic de adăugat. Procuror: Ce calitate aveți în dosarul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la care ați făcut referire? Inculpat: Suspect. Procuror: Alt dosar mai aveți pe rolul parchetului sau instanței? Inculpat: Nu. Procuror: Pentru ce fapte mai sunteți cercetat? Inculpat: Într-un dosar, x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a dat clasare la 12.10.2020. Erau infracțiuni de abuz în serviciu și delapidare. Din acest dosar, a rezultat parțial și dosarul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Abuzul în serviciu de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dosar x/2021, constă în rezultatul unui control al Curții de Conturi în care s-a reținut că nu am strâns toate taxele și impozitele pe toate terenurile de pe raza UAT Șpring. Eu am identificat două parcele care aveau proprietari, aceștia fiind plecați în Germania. Le-am dat în folosință prin contracte de comodat unui crescător de animale, sub rezerva recuperării impozitelor aferente. Procuror: Alte dosare mai aveți pe rol? Inculpat: Mai este un dosar în care nu îmi mai amintesc dacă mi s-a adus la cunoștință calitatea de suspect. Nu îmi amintesc dacă am fost audiat, însă știu că au fost chemați unii martori la Parchetul Alba. Dosarul privește abuzul în serviciu pentru folosirea unor utilaje ale primăriei și a muncitorilor, angajați ai Primăriei Șpring, pentru lucrări proprii. Dosarul este înaintat Procurorului General pentru soluționarea unui conflict negativ de competență între DNA Alba Iulia și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Toate cauzele au legătură cu activitatea de primar. Procuror: Cu privire la încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției aveți o altă poziție? Inculpat: Îmi mențin poziția respectivă. Am primit răspunsul. Procuror: Mai aveți ceva de declarat? Inculpat: Nu. "

Inculpatul A. în declarația dată în etapa cercetării judecătorești, în primă instanță, în data de 19 mai 2022 a arătat că "Îmi mențin declarațiile date în calitate de suspect și inculpat în cursul urmăririi penale pe care le-am dat de bună voie și în care am spus adevărul, cunosc acuzația care mi-a fost adusă la cunoștință prin citirea actului de sesizare de către instanța de judecată. Vreau să vorbesc despre două aspecte care au fost relatate și de către ambii martori. Având în vedere prevederile legale pe care acum le cunosc, dar la acel moment nu le știam, îmi este clar faptul că prin fapta de a arăta acea hârtie în live-ul pe care l-am făcut este una care se pare că încalcă legea. Cu privire la celelalte aspecte, respectiv împrejurările vreau să menționez faptul că în acel moment fiind o presiune foarte mare asupra mea din partea unor cetățeni pe care i-am reprezentat 16 ani de zile nu aș fi dorit sub nicio formă să ies din această viață administrativă pătat de spusele mincinoase spun eu ale contracandidatului meu. Am făcut tot posibilul să mă dezvinovățesc de acuzațiile care mi se aduceau și ținând cont de prevederile Legii nr. 544/2001 cu privire la liberul acces la informații de interes public am socotit de cuviință că nu încalc legea în acel moment. Nu mai știu când am primit ordonanța de la parchet, dar știu că eram foarte bucuros și entuziast că am primit-o și pot dovedi că nu am adus 150 de moldoveni în localitate pentru vota. În fiecare zi în campania electorală în jurul orei 18:00 aveam un live în care prezentam cetățenilor anumite aspecte administrative locale, cât și politice ținând cont că era o ultimă șansă, era ultima zi de campanie electorală, a fost ca o descătușare prezentării acestui document, respectiv a ordonanței în live-ul de pe contul personal de pe Facebook. Față de cele menționate solicit clemență instanței. În măsura în care se va ajunge la o eventual stabilire a nevinovăției mele sunt de acord să prestez muncă în folosul comunității așa cum prevăd dispozițiile legale. Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public: Î: În ce mod îl dezvinovățea pe inculpat prezentarea ordonanței pe Facebook? R: Oamenii din comună se cunosc și știu fiecare pe cine aveau la domiciliile lor și de către cine au fost aduși, dacă au fost aduși. Eu cel mai mult m-am bucurat pentru că nu era nici măcar un cetățean de origine moldoveană adus la unele domicilii la care eram acuzat că aș fi adus persoane. Eu am perceput că dacă prezint această ordonanță pe Facebook și arăt numele de pe ea se va vedea cu exactitate că domiciliile la care au fost aduși marea majoritate a celor menționați în ordonanță erau domiciliile consilierilor contracandidatei mele și mai mult în satul de baștină a preotului care era socrul contracandidatei mele."

Înalta Curte, în unanimitate a constatat că în drept, fapta comisă de către inculpatul A., constând în prezentarea, în data de 25 septembrie 2020, în cadrul unui "live" pe contul său Facebook, a unei ordonanțe (actul propriu-zis și, parțial, conținutul acestuia, respectiv numele unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală, în condițiile reținute în baza factuală de mai sus) emisă la aceeași dată în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș și adresată Primăriei comunei Șpring al cărei primar era la momentul respectiv, întrunește condițiile de tipicitate obiectivă și subiectivă al infracțiunii de compromitere a intereselor justiției, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

Legiuitorul a incriminat în C. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014 în Titlul IV denumit Infracțiuni contra înfăptuirii justiției, o nouă infracțiune, prevăzută la art. 277 din C. pen. și anume compromiterea intereselor justiției, ce are trei variante reglementate în alin. (1) - (3).

Astfel, dispozițiile de la alin. (1) - (3) ale art. 277 din C. pen. prevăd:

"(1) Divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcționare public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, dacă prin aceasta poate fi îngreunată sau împiedicată urmărirea penală, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) Dezvăluirea, fără drept, de informații dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicție este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă."

Fiecare dintre cele trei variante protejează în mod specific un alt tip de relații sociale, în sensul că la varianta de la alin. (1) se protejează confidențialitatea informațiilor privind administrarea probelor, astfel încât bunul mers al procesului să nu fie afectat, iar în variantele de la alin. (2) și (3) se protejează în mod specific prezumția de nevinovăție, prin împiedicarea expunerii unei persoane percepției publice nefavorabile, înainte ca procesul penal care o privește să primească o soluție definitivă.

De asemenea, în variantele de la alin. (1) și (2) se protejează în mod subsidiar și relațiile de serviciu, care presupun obligația funcționarilor publici de a păstra confidențialitatea datelor și a informațiilor cu care intră în contact în virtutea funcției.

Totodată, la variantele de la alin. (1) și (2) se protejează în mod subsidiar și relațiile de serviciu, care presupun obligația funcționarilor publici de a păstra confidențialitatea datelor și a informațiilor cu care intră în contact în virtutea funcției.

În contextul concret al cauzei, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de compromitere a intereselor justiției prevăzută la art. 277 alin. (2) din C. pen., prin fapta inculpatului, așa cum a fost stabilită în baza factuală mai sus arătată, au fost aduse atingere, sub aspectul obiectului juridic principal al incriminării, respectiv prin dezvăluirea fără drept a ordonanței emisă de organele de cercetare într-un dosar penal, prin prezentarea într-un "live" de pe contul său de Facebook, în condițiile arătate, prezumția de nevinovăție a unor persoane, ale căror nume au fost menționate, expuse unei percepții publice nefavorabile, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată, încălcând obligația ce îi incumba în calitate de primar al comunei Șpring de a păstra confidențialitatea datelor și a informațiilor cu care a intrat în contact în virtutea funcției, întrucât ordonanța emisă de organele de cercetare a fost comunicată Primăriei comunei Șpring.

Sub aspectul obiectului material concret al incriminării reținută în sarcina inculpatului A. este îndeplinit și anume dezvăluirea fără drept a vizat o ordonanță emisă de organele de cercetare într-un dosar penal cu nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș, care se înscrie în accepțiunea art. 178 alin. (2) din C. pen., privind înscrisul oficial, întrucât o ordonanță a unui organ de urmărire penală este un act procedural prin care se dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale, fiind emisă cu respectarea principiului legalității, de către organe abilitate potrivit legii.

De asemenea, în contextul cauzei, în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii de compromitere a intereselor justiției prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen. comisă de inculpatul A., este circumstanțiat, în sensul că inculpatul deținea funcția de primar al Primăriei comunei Șpring, acesta fiind un funcționar public în accepțiunea prevăzută de art. 175 din C. pen.

Înalta Curte, în unanimitate, a apreciat ca fiind nefondată apărarea inculpatului în sensul că inculpatul, în calitate de primar, nu ar fi subiect al infracțiunii reținută în sarcina sa, ca urmare a aplicabilității Deciziei nr. 16/2916 a Completului competent să judece recursul în interesul legii ce vizează raporturile juridice dintre primar și unitatea administrativ-teritorială și are în vedere aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1, art. 231 și art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, art. 55 din Legea nr. 393/2004, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 și art. 109 din Legea nr. 188/1999, întrucât această decizie are incidență numai în sfera raporturilor de muncă și nu în materie penală, unde accepțiunea de funcționar public în care se circumscrie primarul are o altă semnificație și întindere așa cum a fost evidențiată de jurisprudența contenciosului constituțional.

Astfel, prin Decizia nr. 16/2016 a Completului competent să judece recursul în interesul legii dată în Dosarul nr. x/2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 110 din 09 februarie 2017 prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1, art. 231 și art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

Prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială dacă legi speciale nu conțin dispoziții specifice, inclusiv după încetarea mandatelor."

Așadar, potrivit și considerentelor deciziei mai sus menționate, în esență, se arată că raporturile juridice în cauză sunt raporturi juridice de muncă sui generis; pct. 60, evidențiindu-se că raporturile juridice în cauză nu se circumscriu unei calificări din material C. civ., ca fiind raporturi civile (pct. 39 - 50) și nu pot fi calificate sub incidența normelor de drept administrativ (pct. 51 - 58), ceea ce face inaplicabilă decizia invocată din materia civilă în materia penală.

Prin Decizia nr. 11 din 14 ianuarie 2016 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. c) din C. pen. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 245/1 aprilie 2016 prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată se arată în considerentele de la pct. 14 și 15 următoarele:

"14. Curtea constată că art. 175 din C. pen. reglementează noțiunea de funcționar public în sensul legii penale, care, conform acestei dispoziții legale, primește un înțeles autonom, diferit de cel din dreptul administrativ, potrivit căruia dobândește calitatea de funcționar public orice persoană numită, în condițiile legii, într-o funcție publică. În acest sens, este și Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014.

Altfel spus, calitatea de funcționar public din conținutul dispozițiilor art. 277 alin. (2) din C. pen. se circumscrie accepțiunii de la art. 175 din C. pen., așa încât calitatea de primar în care a comis infracțiunea de compromitere a intereselor justiției inculpatul A., este aceea de funcționar public, condiție îndeplinită ca subiectul activ al incriminării reținută în sarcina sa să fie îndeplinită.

Subiectul pasiv al infracțiunii este statul prin organul judiciar a cărui activitate este prejudiciată, respectiv a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș, care efectua cercetări în cauza penală nr. x/2020, precum și un subiect pasiv adiacent, reprezentat de persoana al cărei drept la un proces echitabil poate fi încălcat prin comiterea faptei.

Din perspectiva condiției referitoare la locul și timpul săvârșirii infracțiunii de compromiterea intereselor justiției incriminată la varianta de la alin. (2) al art. 277 din C. pen., infracțiunea se comite mai înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată sau o soluție definitivă asupra fondului unei cauze penale.

În contextul concret al cauzei, fapta comisă de inculpatul A. a avut loc la 25 septembrie 2020 prin prezentarea în cadrul unui "live" de pe contul personal de Facebook a unei ordonanțe emisă de organele de cercetare penală în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș, în condițiile reținute în baza factuală, ceea ce se circumstanțiază