ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 842/2022

Ședința publică din data de 15 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 10.11.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Curtea de Conturi a României contestație împotriva procesului-verbal nr. x din 30.10.2017 de constatare a încălcării obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) și de aplicare a penalităților prevăzute de art. 63 din Legea nr. 94/1992, solicitând în principal anularea acestuia și în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment scris.

Prin sentința civilă nr. 2565/26.03.2018, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 5 București, invocată de pârât și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 4959 din 29 noiembrie 2018 din 09 iunie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împoriva sentinței civile nr. 4959 din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității recursului, invocată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, drept pentru care va respinge recursul ca tardiv formulat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Conform art. 485 din C. proc. civ., "termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel".

În speță, sunt incidente dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, se constată că sentința atacată a fost comunicată la data de 02 august 2019, condiții în care ultima zi în care putea fi declarat recursul era 19 august 2019, iar recursul a fost declarat la data de 20 august 2019, depășindu-se, așadar, termenul legal de 15 zile.

Conform art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

Având în vedere aspectele prezentate, ce rezultă din actele dosarului, se constată că recursul nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, în cauză nerespectarea termenului prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, atrăgând aplicarea prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul cărora recursul va fi respins ca tardiv formulat, decizia urmând a fi comunicată părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 4959 din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2022.