ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4377/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4377/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 30 septembrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 02 februarie 2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat anularea Rezoluției nr. x/2017-anexa 1, emisă de Inspecția Judiciară.
Prin sentința civilă nr. 3476 din 23 mai 2018, Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19 iunie 2018.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 670 din 22 februarie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Cererea de recurs declarată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 670 din 22 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
Recurentul-reclamant a învederat, în esență, că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002, critici care se subsumează cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Apărările formulate în cauză
4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 20 mai 2019, intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția nulității recursului pentru netimbrarea căii de atac și excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând, cu prioritate, cerința satisfacerii timbrajului aferent căii de atac, Înalta Curte constată că, în cauză, nu s-a făcut dovada achitării de către recurentul-reclamant a taxei judiciare de timbru, având în vedere următoarele aspecte:
În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
Prin citația comunicată recurentului-reclamant A. la data de 29 iunie 2021, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat în cauză, obligație pe care recurentul - reclamant nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat pentru data de 30 septembrie 2021.
Totodată, recurentul-reclamant A. nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici cerere de ajutor public judiciar.
Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 670 din 22 februarie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 670 din 22 februarie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2021.