ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 51/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 51/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2021
Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2017, reclamantul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României - Departamentul III anularea Deciziei Curții de Conturi a României nr. 7/3/13.04.2017 de prelungire a termenului pentru realizarea măsurilor dispuse prin decizia nr. 7/2011, adoptată în urma acțiunii cu tema "verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr. 7/02.05.2011 la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru îmbunătățiri Funciare - I.N.C.D.I.F. - "ISPIF" București".
Hotărârea primei instanței
Prin sentința civilă nr. 5141 din 21 decembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României - Departamentul III, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței civile nr. 5141 din 21 decembrie 2017, a formulat recurs reclamantul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare, solicitând casarea sentinței atacate și trimitea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că sentința atacată a fost comunicată reclamantului Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare la data de 10.08.2018, iar recursul a fost declarat la data de 29.08.2018, când cererea de recurs a fost trimisă prin poștă la Curtea de Apel București, deși, conform dispozițiilor citate, termenul în care legea permitea exercitarea căii de atac s-a împlinit la data de 27.08.2018.
Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Potrivit art. 186 din C. proc. civ.:
"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."
Nu poate fi primită susținerea recurentului în sensul că recursul a fost declarat în termen întrucât sentința atacată a fost înregistrată la INCDIF-ISPIF București la data de 13.08.2018. Conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, termenul de recurs curge de la momentul comunicării hotărârii supuse recursului, iar din actele dosarului rezultă că sentința atacată a fost comunicată reclamantului la data de 10 august 2018. Împrejurarea că sentința a fost înregistrată la sediul reclamantului ulterior, respectiv la 13.08.2018, nu se încadrează în situațiile prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituția repunerii în termen.
Cum în cauză recurentul reclamant Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de atac, se va constata că recursul declarat de acesta este tardiv formulat, cu depășirea termenului legal instituit de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, și se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare împotriva sentinței civile nr. 5141 din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 ianuarie 2021.