ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5099/2022

Ședința publică din data de 2 noiembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 19 octombrie 2021, sub dosar nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, a solicitat:

(a) anularea deciziei de eliminare din concurs precum și a actelor subsecvente;

(b) obligarea intimatului la retragerea de pe site-ul MAE a documentului care consemnează eliminarea reclamantei din concurs;

(c) obligarea intimatului la luarea în considerare a notei obținute la proba scrisă și continuarea concursului pentru ocuparea funcției de consilier relații în cazul în care sunt îndeplinite condițiile Regulamentului-cadru privind nota obținută;

(d) obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 685 din 6 aprilie 2022, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a CAF.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin cererea dedusă judecății, reclamanta solicită anularea deciziei de eliminare din concurs, precum și a actelor subsecvente.

Chiar dacă, potrivit precizărilor pârâtului MAE, reclamanta nu are, în acest moment, calitatea de funcționar public, în baza unui raport de serviciu, după cum nu este nici angajată în baza unui contract de muncă, fiind detașată de la S.C. B. S.R.L. în cadrul MAE, instanța a reținut că procedura de accedere la o funcție publică prin concurs, respectiv aspectele legate de modalitatea de desfășurare a acestui concurs, se subsumează noțiunii de raport de serviciu al funcționarului.

În aceste condiții, reținând că devine incidentă norma de competență prevăzută de art. 536 din Codul administrativ, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 26.05.2022, sub același număr de dosar.

2.2. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 3552 din 22 iunie 2022, Tribunalul București a admis excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că prezentul litigiu este exclus din sfera prevederilor aplicabile funcției publice și funcționarilor publici căci, în situația în care reclamanta ar fi admisă în urma desfășurării concursului, aceasta nu ar fi dobândit calitatea de funcționar public, ci de personal contractual deoarece ar fi încheiat cu pârâtul contract individual de muncă.

Prin urmare, reținând că decizia de eliminare din concurs este un act administrativ în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, având în vedere rangul autorității emitente, care este o autoritate publică centrală (Ministerul Afacerilor Externe), Tribunalul București a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Înalta Curte constată că reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat admiterea contestației formulate împotriva rezultatului probei scrise a concursului pentru ocuparea unui post vacant de consilier relații din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, anularea deciziei de eliminare a sa din concurs, retragerea de pe site-ul MAE a documentului care consemnează eliminarea sa din concurs, luarea în considerare a notei obținute la proba scrisă și continuarea participării sale la etapele ulterioare ale concursului.

În esență, reclamanta se plânge de faptul că a fost eliminată din concursul de angajare în funcția de consilier relații în cadrul pârâtului, în baza art. 22 coroborat cu art. 14 alin. (4) și (5) din Regulamentul-cadru privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante prevăzute pentru funcții de execuție specifice Ministerului Afacerilor Externe, aprobat prin Ordinul Ministrului Afacerilor Externe nr. 733/2021, fără să i se aducă la cunoștință motivele eliminării sale din concurs, în condițiile în care, în opinia sa, proba s-a desfășurat conform prevederilor Regulamentului-cadru menționat.

Se constată că, la data organizării concursului pentru ocuparea unui post vacant de consilier relații din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, reclamantei i se prelungise detașarea în cadrul Unității Proiecte Politici Publice din Ministerul Afacerilor Externe, pe postul de consilier relații II, gradația 3, pe o perioadă de 6 luni, respectiv până la data de 6.08.2022 inclusiv, dar nu mai mult de data ocupării postului prin concurs, cu menținerea funcției și a drepturilor salariale, astfel cum rezultă din cuprinsul Ordinului Ministrului Afacerilor Externe nr. 274/8.02.2022, emis în baza art. 45 - 47 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, coroborat cu art. 48 și 68 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României.

De asemenea, în ipoteza în care reclamanta ar fi fost admisă în urma desfășurării concursului, aceasta ar fi încheiat cu MAE un contract individual de muncă, astfel cum prevăd dispozițiile art. 33 alin. (4) din Regulamentul-cadru.

Cu privire la raportul juridic dedus judecății, constată instanța, că potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Consituția României: Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar normele care reglementează competența materială procesuală (specializată) sunt de ordine publică întrucât ocrotesc un interes public - buna administrare a actului de justiție, asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, asigurarea respectării drepturilor la un proces echitabil.

Competenței materiale procesuale i se subsumează și competența specializată, care este reglementată în cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și în cuprinsul unor legi speciale, cum este Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Ca ramură distinctă de drept public, dreptul administrativ reglementează o grupare specifică de raporturi sociale, care constituie obiectul activității administrative a statului și al autorităților publice locale.

Exceptând actele administrative, toate celelalte acte ale autorităților administrației publice (cum sunt, de exemplu, cele aferente unor raporturi juridice civile ori de muncă) încheiate în cadrul unor raporturi juridice aparținând altor ramuri de drept, excedează materiei contenciosului administrativ.

Contrar celor reținute de instanțele aflate în conflict, Inalta Curte constată că nu ne aflăm în prezența unui raport de drept administrativ, autoritatea pârâtă neacționând în regim de putere publică, astfel că nu poate fi reținut criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește competența specială instituită prin Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, invocată de instanța de declinare, se reține că aceasta are în vedere competența specializată a tribunalului secția de contencios administrativ și fiscal în ceea ce privește raportul de serviciu al funcționarului public, ceea ce nu este cazul în speță, întrucât postul pentru care a fost organizat concursul este unul de personal contractual, respectiv, consilier relații.

În contextul expus, având în vedere că raportul juridic dedus judecății se circumscrie domeniului raporturilor de muncă, reglementat de Codul muncii, competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță aparține secției specializate în soluționarea litigiilor de muncă a tribunalului de la domiciliul reclamantei.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 noiembrie 2022.