ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.10.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5026/2022

HOTĂRÂRE
28.10.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5026/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 28 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II a de contencios administrativ și fiscal, la data de 27.10.2021, în dosarul nr. x/2021, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. au formulat acțiune în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, prin care au solicitat obligarea acestora la:

Totodată, reclamanții au mai solicitat admiterea cererii și obligarea pârâtului nr. 1, ca, pe langă aplicarea amenzii contravenționale, să dispună obligarea pârâților nr. 2 și 3, care au săvârșit faptele de discriminare, să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii prin care se constatată săvârșirea contravenției, precum și orice măsură necesară pentru înlăturarea consecințelor acesteia.

Reclamanții au menționat că aceste grade de general, în cazul acestora, sunt onorifice și nu presupun nici un cost material pentru statul român, consideră că pentru spiritul de sacrificiu și sângele vărsat pe altarul sfânt ai libertății, poporul român prin instituțiile sale specializate este dator a le acorda această recunoștință onorifică.

Reclamanții au formulat și cerere de chemare în garanție a Președintelui României, Dl. I., pentru a reconfirma primirea cererilor de avansare, a răspunsului favorabil, prin care se arăta că au cerut pârâților, Ministerul Apărării Naționale, și Ministerul Afacerilor Interne, să îi trimită propunerile de avansare la gradul de general de brigadă și respectiv general de flotilă aeriană, pentru reclamanți, răspuns pe care îl anexează cererii.

Prin sentința nr. 5671/2021, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, având în vedere că pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este o autoritate centrală, a cărei competență se exercită la nivel național, astfel că soluționarea litigiului este de competența curții de apel conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

2.1. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 333 pronunțată la data de 24 februarie 2022, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a reținut că reclamantul B. are domiciliul în municipiul Craiova astfel că devin incidente cauzei dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 în conformitate cu care "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului", normă juridică ce stabilește o competență teritorială exclusivă.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal

Pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată sub același număr de dosar, iar prin sentința civilă nr. 116/2022 pronunțată la data de 13 mai 2022 a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Craiova a reținut că prin încheierea din data de 27.01.2022, instanța de trimitere, Curtea de Apel București, a revenit cu adresă către Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării pentru a depune documentația și luând în considerare atât faptul că Hotărârea CNCD atacată nu cuprinde o soluție pe fondul petiției, capătul de cerere aferent fiind într-un stadiu avansat de soluționare în raport cu celelalte capete de cerere, cât și faptul că dreptul de avansare în grad este unul individual, care trebuie examinat de instanța competentă material și teritorial, conform legii, apreciind că au fost îndeplinite condițiile art. 139 alin. (5) C. proc. civ., a dispus disjungerea capătului de cerere referitor la atacarea hotărârii Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării de celelalte capete de cerere, iar în privința celorlalte capete de cerere a dispus formarea pentru fiecare reclamant a câte unui dosar separat. Deși, în urma disjungerii, la data de 01.02.2022, pe rolul Curții de Apel București a fost înregistrat dosarul nr. x/2022, având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naționale, în solidar cu conducătorul instituției și ordonatorul de credite, să emită Ordinul de avansare la gradul următor, și să înainteze propunere de avansare la gradul de general de brigadă, în vederea emiterii Decretului de avansare, iar ca părți pe B., în calitate de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale și chematul în garanție Președintele României, domnul I., la primul termen de judecată din data de 24.02.2022 prin sentința nr. 333 pronunțată la data de 24 februarie 2022, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei privind pe reclamant B., Curtea de Apel Craiova a apreciat că disjungerea la un termen ulterior primului termen de judecată nu repune în termen instanța, ca în dosarul disjuns, să poată face aplicarea art. 131 C. proc. civ., "termenul acordat pentru efectuare adresă și revenire adresă acoperind definitiv competența cu privire la acțiunea principală și cererile din dosarul nr. x/2021 potrivit art. 123 alin. (1) din C. proc. civ..".

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Prin cererea ce face obiectul dosarului nr. x/2022 reclamantul B. a solicitat în contradictoriu cu pârâul Ministerul Apărării Naționale, în solidar cu conducătorul instituției și Ordonatorul de credite, să fie obligat să emită Ordinul de avansare la gradul următor pentru reclamantul col. (retragere) pst. B. să înainteze propunere, de avansare la gradul de general de brigadă și respectiv general de flotilă aeriană, așa cum le-a cerut Președintele României în vederea emiterii Decretului de avansare.

Constată Înalta Curte că ceea ce a generat divergență la stabilirea instanței competente în soluționarea cererii formulate de reclamantul B. a vizat reținerea de către Curtea de Apel Craiova a faptului că "disjungerea la un termen ulterior nu repune în termen instanța ca în cererea disjunsă să poată face aplicarea art. 131 din C. proc. civ..".

Verificând însă lucrările dosarului, Înalta Curte constată că verificarea competenței de soluționare a cererii reclamantului B. de către Curtea de Apel București în mod corect a fost invocată la primul termen de judecată.

Astfel, se constată că anterior măsurii luate, respectiv de revenire cu adresă către pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în vederea depunerii documentației privind cererea reclamanților, Curtea de Apel București la primul termen de judecată din data de 27 ianuarie 2022, a dispus disjungerea capătului de cerere referitor la atacarea hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării de celelalte capete de cerere, iar în privința celorlalte capete de cerere a dispus formarea pentru fiecare reclamant a câte unui dosar separat.

În raport de această disjungere, Curtea de Apel București a arătat că în dosarul de bază - x/2021 - au rămas toate părțile și are ca obiect anularea hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, iar în celelalte, în raport de instituția din care provine fiecare reclamant, respectiv Ministerul Apărării Naționale sau, după caz, Ministerul Afacerilor de Interne, precum și chematul în garanție Președintele României, obiectul dosarelor disjunse fiind reprezentat de capătul doi și trei de cerere.

Totodată, la același termen - 27 ianuarie 2022, Curtea de Apel București, în dosarele disjunse, a stabilit termen la 24 februarie 2022, în vederea verificării competenței teritoriale.

După efectuarea acestei operațiuni, Curtea de Apel București, în dosarul de bază nr. x/2021, s-a considerat competentă a soluționa capătul 1 de cerere - anularea hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării - astfel că a luat măsura revenirii cu adresă către pârâtul CNCD în vederea depunerii documentației privind cererea reclamanților.

În raport de aceste aspecte Înalta Curte nu poate reține că termenul acordat pentru efectuare adresă și revenire cu adresă către pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a "acoperit definitiv competența" cu privire la acțiunea principală și cererile din dosarul nr. x/2021 așa cum eronat susține Curtea de Apel Craiova, câtă vreme, pe de o parte, prima măsură luată de Curtea de Apel București a fost de disjungere a capătului 1 de cerere de capetele doi și trei, în dosarele disjunse acordând termen la 24 februarie 2022, iar pe de altă parte, măsura dispusă de instanță de revenire cu adresă către pârâtul CNCD în vederea depunerii documentației privind cererea reclamanților a fost luată în dosarul de bază nr. x/2021 având ca obiect anularea hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și nu în prezentul dosar nr. x/2022.

Înalta Curte, verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, constată că măsura luată de Curtea de Apel București de revenire cu adresă către pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost luată la primul termen de judecată, având în vedere că la dosarul cauzei nu se afla toată documentația care a stat la bazaemiterii acestei hotărâri.

În ce-l privește pe reclamantul B. a fost creat prezentul dosar nr. x/2022, iar la primul termen de judecată - 24 februarie 2022, Curtea de Apel București a pus în discuția părților competența teritorială a instanței și, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte constată că verificarea competenței în prezentul dosar, s-a efectuat la primul termen de judecată, respectiv 24 februarie 2022, dată la care Curtea de Apel București a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova fiind dispusă cu respectarea dispozițiilor art. 131 C. proc. civ.

Se reține, totodată, că nu este incidentă cauzei Decizia nr. 31/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, întrucât la termenul din 27 ianuarie 2022, Curtea de Apel București a apreciat necesar a disjunge cererea de chemare în judecată cu privire la reclamanți, în funcție de domiciliul acestora, printre care și reclamantul B., dispunând formarea unui nou dosar, care a fost repartizat aceluiași complet. Astfel primul termen de judecată legal, în dosarul nou format, la care părțile din prezenta cauză au fost legal citate, a fost cel din data de 24 februarie 2022.

Înalta Curte constată că, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, potrivit cărora: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului. (4) Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Competența stabilită de textul de lege precizat este una teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze instanței de la domiciliul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ si fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B., pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale și chematul în garanție Președintele României, I., în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-05-22
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2758/2024
Ședința publică din data de 22 mai 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a
ÎCCJ 2024-05-15
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2545/2024
Ședința publică din data de 15 mai 2024 Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, se
ÎCCJ 2024-01-17
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 205/2024
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23.02.
ÎCCJ 2024-02-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1031/2024
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București Secția a II-a de Contencios Administrativ și
ÎCCJ 2024-01-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 213/2024
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolu
Sursă