ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2758/2024

Cererea de chemare în judecată Prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II a de contencios administrativ și fiscal, la data de 27.10.2021, în dosarul nr. x/2021, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. au formulat acțiune în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, prin care au solicitat obligarea acestora la: A. Pârâtul nr. 1 (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării), să revină asupra Hotărârii nr. 80, pronunțată în data de 27.01.2021, în Dosarul nr. x/2020, deschis în baza Petiției nr. 2731/23.04.2020, formulată de reclamanți și în urma unei analize de fond și nu pe excepție, să se constate că au fost discriminați de pârâții nr. 2 și 3, față de modul discriminatoriu în care a soluționat cererea comparativ cu veteranii de război, cu răniții din teatrele de operațiuni, cu avansarea tuturor cadrelor militare în retragere și în rezervă, precum și avansarea unor persoane politice și administrative în perioada în care la conducerea ministerului s-a aflat generalul cu 4 stele H.. Totodată, reclamanții au mai solicitat admiterea cererii și obligarea pârâtului nr. 1, ca, pe lângă aplicarea amenzii contravenționale, să dispună obligarea pârâților nr. 2 și 3, care au săvârșit faptele de discriminare, să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii prin care se constatată săvârșirea contravenției, precum și orice măsură necesară pentru înlăturarea consecințelor acesteia. B. Pârâtul nr. 2 (Ministerul Apărării Naționale), în solidar cu conducătorul instituției și Ordonatorul de credite, să fie obligat să emită Ordinul de avansare la gradul următor pentru reclamanți, iar pentru reclamanții col. (retragere) pst. B. și col (retragere) just.mil. D., precum și comandorii (retragere) C. și E., să înainteze propunere, de avansare la gradul de general de brigadă și respectiv general de flotilă aeriană, așa cum le-a cerut Președintele României în vederea emiterii Decretului de avansare. Reclamanții au menționat că aceste grade de general, în cazul acestora, sunt onorifice și nu presupun nici un cost material pentru statul român, consideră că pentru spiritul de sacrificiu și sângele vărsat pe altarul sfânt al libertății, poporul român prin instituțiile sale specializate este dator a le acorda această recunoștință onorifică. C. Pârâtul nr. 3 (Ministerul Afacerilor Interne), în solidar cu conducătorul instituției și Ordonatorul de credite, să fie obligat la emiterea Ordinului de avansare la gradul următor pentru reclamantul col (rez) Jdm A., să înainteze propunere, de avansare la gradul de general de brigadă, așa cum le-a cerut Președintele României în vederea emiterii Decretului de avansare. Reclamanții au formulat și cerere de chemare în garanție a Președintelui României, Dl. I., pentru a reconfirma primirea cererilor de avansare, a răspunsului favorabil, prin care se arăta că au cerut pârâților, Ministerul Apărării Naționale, și Ministerul Afacerilor Interne, să îi trimită propunerile de avansare la gradul de general de brigadă și respectiv general de flotilă aeriană, pentru reclamanți, răspuns pe care îl anexează cererii.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 105 din 27 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale și chematul în garanție Președintele României I., având ca obiect "pretenții", a anulat Hotărârea nr. 80/2 a CNCD, l-a obligat pe acesta la soluționarea în fond a acțiunii/cererii și, totodată, a respins în rest acțiunea, precum și cererea de chemare în garanție a Președintelui României I..

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul B. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 și 8 C. proc. civ. În motivarea recursului, a arătat că, inițial, cererea introductivă a fost formulată pentru 7 reclamanți, pentru care Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, a solicitat Ministrului Apărării Naționale avansare, la gradul de General de Brigadă. Curtea de Apel București a analizat doar capătul de cerere prin care solicita C.N.C.D să se pronunțe pe starea de discriminare privind problema de drept ce constituia obiectul cererii, iar pentru capătul principal instanța disjunge cauza si se trimit dosare către Curțile de Apel, competente conform domiciliului. Recurentul a pretins că judecătorul fondului a făcut abstracție de situația sa care era una specială, fiind dublu licențiat și derulând activitate de director general, director și șef de serviciu în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, funcții echivalente cu cele de general cu două și trei stele, condiție prevăzută de Ordinul nr. 132/2012. A mai menționat faptul că Hotărârea 805/2022 poate avea un rol important în soluționarea prezentei cauze, deoarece Curtea de Apel București a admis în parte capătul de cerere privind atacarea Hotărârii nr. 80/27.01.2021, emise de pârâtul C.N.C.D., a anulat Hotărârea nr. 80/27.01.2021. emisă de pârâtul C.N.C.D., cu consecința obligării acestuia la soluționarea pe fond a sesizării/petiției reclamanților. În acest context, se poate considera că a fost încălcată autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri. În continuare, a expus argumentele de drept înfățișate primei instanțe pentru care a considerat că în mod discriminatoriu, în privința sa, nu a fost formulată propunerea de avansare la gradul de general de brigadă. În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1). 6, 7 și 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimații Ministerul Apărării Naționale și chematul în garanție Președintele României I. au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 4.1. Ministerul Apărării Naționale apreciază că hotărârea atacată conține motivele pe care se întemeiază și nu motive contradictorii sau străine cauzei. Referitor la critica ce uzează presupusa încălcare sau aplicare greșită a normelor de drept material, dezvoltarea motivelor relevă doar o nemulțumire personală a recurentului cu privire la soluția instanței de fond, nicidecum o critică expresă cu privire la aplicarea normelor de drept material. Recurentul nu indică, în concret, care sunt normele de drept material încălcate sau aplicate greșit de instanța de fond, iar motivele de nelegalitate expuse nu au nicio legătură cu raționamentul și argumentele de fapt și de drept care au stat la baza hotărârii criticate. 4.2. Administrația Prezidențială în calitate de reprezentantă a Președintelui României, domnul I. precizează că înaintarea în grad/acordarea gradului se face prin "decret al Președintelui României, pentru generali și amirali, la propunerea ministrului apărării naționale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului". Președintele României nu dispune de prerogative pentru a iniția demersuri în vederea acordării gradelor de general cadrelor militare, iar decretele de acordare a acestor grade sunt emise numai la propunerea ministrului apărării naționale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinări, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") Înalta Curte reține că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune. Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat. Prin urmare, verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar reține că aceasta îndeplinește exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătorești analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii, instanța de fond înfățișând într-o manieră clară și coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluției asupra cererii de chemare în judecată. Aceasta deoarece, din analiza considerentelor sentinței recurate, rezultă indubitabil că, în prezenta cauză, instanța de fond a indicat ce reprezintă, în opinia sa, indicii temeinice, respectiv argumentele care au stat la baza raționamentului său logico-juridic concretizat în dispozitivul sentinței, astfel că nu se poate susține, cu suficient temei, că hotărârea atacată în prezenta cauză ar fi nemotivată, sau că, prin prisma considerentelor sale, nu ar fi posibilă exercitarea controlului judiciar prin intermediul căii de atac a recursului. Doctrina și jurisprudența au afirmat constant că o motivare clară și cuprinzătoare a unei hotărâri judecătorești nu presupune analizarea tuturor afirmațiilor părților, ci doar a acelora cu caracter esențial, chiar și acestea din urmă putând fi tratate în mod global. Este obligatoriu ca judecătorul să analizeze, în mod real și păstrându-și echilibrul dar și obiectivitatea, susținerile ambelor părți cu interese contrare în proces, dar doar acele susțineri care au legătură cu obiectul cauzei, cu fundamentul pretențiilor deduse judecății și cu soluția ce urmează a se dispune, din perspectiva acestei soluții, urmând a fi filtrate și cenzurate respectivele susțineri, fie în sensul reținerii, fie în cel al înlăturării lor. Înalta Curte apreciază că, soluția instanței de fond este motivată judecătorul fondului arătând considerentele pentru care recurentul-reclamant nu îndeplinește criteriile prevăzute la pct. 1 lit. a) și f) din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 132/2012, astfel nefiind îndeplinite condițiile legale pentru formularea propunerii de ministrul apărării naționale pentru acordarea gradului de general de brigadă în retragere. Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este întemeiat. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. ("când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat") Astfel, potrivit art. 488 alin. (1). 7 C. proc. civ. "casarea unor hotărâri se poate cere când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat". De asemenea, conform art. 432 prima teză C. proc. civ. "excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar în fața instanței de recurs,". După cum rezultă din prevederile art. 430-431 C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat este un efect al hotărârii judecătorești, în virtutea căruia un litigiu soluționat printr-o hotărâre judecătorească nu mai poate forma obiectul unui nou proces având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. Susținerile potrivit cărora hotărârea recurată ar încălca autoritatea de lucru judecat, nu pot fi reținute. Nu există nicio hotărâre definitivă care să fi dezlegat chestiunea de drept supusă judecății, și anume acordarea gradului de general de brigadă în retragere recurentului B.. Sentința civilă nr. 805/2022 pronunțată de Curtea de Apel București, invocată de recurent, nu cuprinde în totalitate o dezlegare a chestiunii litigioase dedusă judecății în prezentul dosar. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), astfel după cum rezultă din dispozițiile coroborate ale art. 486 alin. (1) lit. d) – 489 C. proc. civ., se reamintește că simpla nemulțumire a părții față de hotărârea pronunțată nu este suficientă, ci recurentul trebuie să își exprime criticile de nelegalitate față de hotărârea atacată nefiind suficientă și nici necesară o relatare a faptelor procesului, în condițiile în care recursul nu are caracter devolutiv și nu vizează situația de fapt. Or, în cauză, recurentul-reclamant nu a arătat, în concret, în ce constau greșelile săvârșite de către instanța de fond, în ceea ce privește greșita aplicare a normelor de drept material, pentru a putea fi încadrate în motivul prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1). 8 C. proc. civ. În fine, menționarea unor temeiuri de drept în cuprinsul cererii de recurs este lipsită de relevanță, în contextul în care recurentul nu a precizat că acesta ar fi fost nesocotit, aplicat/interpretat greșit de către prima instanță. În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile art. 488 alin. (1). 8 C. proc. civ. au fost invocate strict formal, neimpunându-se așadar verificarea legalității sentinței recurate din perspectiva acestui motiv de casare. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurent nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.