ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5025/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5025/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 28 octombrie 2022
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București sub nr. x/2021 la data de 10.06.2021, petentul A. în contradictoriu cu intimata DGPMB Brigada Rutieră, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună admiterea plângerii și anularea procesului-verbal nr. x din data de 28.05.2021.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Judecătoriei Sector 3 București
Prin sentința civilă nr. 13071 pronunțată la data de 08 decembrie 2021, Judecătoria Sector 3 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Sector 3 București a reținut că prin dispozițiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 a fost instituită o competență teritorială exclusivă în soluționarea plângerilor contravenționale ce nu poate fi înlăturată.
Se arată de către Judecătoria Sector 3 București că fapta pentru care petentul a fost sancționat a constat în refuzul acestuia de a se prezenta pentru a da informații în legătură cu accidentul, așadar într-o inacțiune. Ținând cont de afirmațiile petentului, de situația de fapt și mențiunile inserate în cuprinsul procesului-verbal, se reține că elementul material al faptei a fost realizat anterior constatării acesteia și a constat într-o inacțiune.
A concluzionat instanța că locul săvârșirii faptei reținute în sarcina petentului nu poate fi decât domiciliul acestuia, care este situat în Pitești și unde se prezumă că se realizează toate acțiunile care vizează activitatea sa sau unde poate avea loc o încălcare a obligațiilor ce-i revin.
2.2. Hotărârea Judecătoriei Pitești, secția civilă.
Pe rolul Judecătoriei Pitești, secția civilă cauza a fost înregistrată sub același număr de dosar, iar prin sentința civilă nr. 3228/2022 pronunțată la data de 13 mai 2022 a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Pitești a dat eficiență principiului specialia generalibus derogant. A arătat în acest sens că nu sunt incidente cauzei, în ce privește instanța competentă, dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 ci normele speciale ale art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, norme speciale de competență teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competență a fost constatată fapta, norme speciale de la care nu se poate deroga.
A reținut Judecătoria Pitești că locul constatării faptei pentru care petentul a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției împotriva căruia a formulat plângere contravențională este București, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sector 3 București potrivit H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Obiectul cererii deduse judecății vizează anularea procesului-verbal de contravenție nr. x din data de 28.05.2021 întocmit de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București Brigada Rutieră prin care petentul a fost sancționat pentru săvârșirea faptei contravenționale de a nu se prezenta la sediul Biroului Accidente Ușoare pentru a da relații cu privire la accidentul ușor soldat cu pagube materiale înregistrat cu nr. x la data de 23.04.2021.
Constată Înalta Curte că ambele instanțe au reținut corect că fapta contravențională pentru care petentul a fost sancționat, respectiv neprezentarea la sediul Biroului Accidente Ușoare la termenul la care a fost invitat de polițist astfel cum prevăd dispozițiile art. 102 alin. (1) pct. 25 din O.U.G. nr. 195/2002, este una omisivă, iar ceea ce a generat divergență la stabilirea instanței competente în soluționarea prezentei plângeri contravenționale l-a reprezentat stabilirea locului săvârșirii faptei contravenționale.
În raport de fapta contravențională reținută în cuprinsul procesului-verbal de contravenție atacat, constată Înalta Curte că este vorba despre săvârșirea unei contravenții privind circulația pe drumurile publice, situație în raport de care devin incidente dispozițiile legii speciale O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, act normativ special ce derogă de la norma generală, O.G. nr. 2/2001, conform principiului specialia generalibus derogant, așa cum a reținut Judecătoria Pitești
Conform dispozițiilor art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice "Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta".
Se reține că prin norma juridică precitată, legiuitorul a stabilit competența de soluționare a plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de contravenție prin care au fost constatate fapte la regimul juridic al circulației pe drumurile publice în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competență a fost constatată fapta contravențională.
Si în ipoteza echivalării semnificației locului constatării faptei cu cea a locului săvârșirii faptei, se constată că fapta contravențională reținută în sarcina petentului este săvârșită la sediul unde s-a constatat săvârșirea faptei, locul unde petentul trebuia să se prezinte și nu s-a prezentat.
Înalta Curte are în vedere, în acest sens, și considerentele de la pct. 19 din Decizia nr. 276/2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: "Curtea a statuat că norma legală criticată nu îngrădește accesul liber la justiție al persoanelor interesate și nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea competenței teritoriale a instanțelor judecătorești în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției prin care se constată încălcări ale prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este menită să dea expresie garanțiilor constituționale invocate, prin asigurarea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere. Totodată, Curtea a statuat că stabilirea competenței teritoriale unice a instanței de judecată pentru soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei/unor contravenții privind circulația pe drumurile publice are în vedere aplicarea unui criteriu general și obiectiv, respectiv cel al locului unde a fost săvârșită și constatată contravenția, ceea ce este pe deplin justificat și rezonabil în considerarea specificului acestei categorii de contravenții, și anume mobilitatea sau starea de tranzit în care se află persoanele care circulă pe drumurile publice și care trebuie să respecte aceleași reguli de circulație prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002".
Cum în prezenta cauză fapta contravențională a fost constatată de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - Brigada Rutieră, competența de soluționare a prezentei plângeri contravenționale aparține Judecătoriei Sector 3 București.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. și pe intimata Direcția Generală a Poliției Municipiului București-Brigada Rutieră, în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, secția civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie 2022.